508 matches
-
procesul de identificare a emoțiilor: prin schimbarea criteriilor de comparare a emoțiilor, trăirile interne pot fi altfel identificate. 3.4.2. Exteriorizările emoțiilor. După Morris Rosenberg (1990, 8Ă, „exteriorizarea emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte asupra celorlalți (vezi dramaturgia lui Erving Goffman, 1959Ă. Morris Rosenberg face distincție între exteriorizarea emoțiilor datorată reflexivității și exteriorizarea neautentica a emoțiilor cu scopul de a-i impresiona pe alții. Pentru că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
După Morris Rosenberg (1990, 8Ă, „exteriorizarea emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte asupra celorlalți (vezi dramaturgia lui Erving Goffman, 1959Ă. Morris Rosenberg face distincție între exteriorizarea emoțiilor datorată reflexivității și exteriorizarea neautentica a emoțiilor cu scopul de a-i impresiona pe alții. Pentru că nu este deloc ușor să fii un bun actor emoțional, Morris Rosenberg dezvăluie câteva modalități (trucuri, născociriă pentru managementul emoțiilor. „În general, sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
exteriorizarea emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte asupra celorlalți (vezi dramaturgia lui Erving Goffman, 1959Ă. Morris Rosenberg face distincție între exteriorizarea emoțiilor datorată reflexivității și exteriorizarea neautentica a emoțiilor cu scopul de a-i impresiona pe alții. Pentru că nu este deloc ușor să fii un bun actor emoțional, Morris Rosenberg dezvăluie câteva modalități (trucuri, născociriă pentru managementul emoțiilor. „În general, sunt trei tipuri de modalități pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fiecare emoție, ci zeci și, pentru unele emoții, chiar sute”. De la această teza pornește Morris Rosenberg când vorbește despre metodele de manipulare a șelfului, știut fiind că o parte dintre mușchii faciali pot fi contractați voluntar. Astfel, oamenii pot manipula exteriorizările emoțiilor. Dar nu numai controlul expresiilor faciale servește manipulării emoțiilor; volumul, accentul, ritmul vorbirii pot juca același rol. 3. Obiectele fizice. Costumele, podoabele, accesoriile vestimentare pot produce sau schimba emoții. Simbolistică culorilor este relevanță. Tristețea se îmbracă în negru, puritatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a concepțiilor și în aceea de adaptare a lor la cerințele de moment ale nevoilor educative și ale împrejurărilor schimbătoare”, totul devenind „un roman palpitant al zbuciumului unei idei în căutarea căilor de realizare și în croirea formelor ei de exteriorizare”. În Cuvântul festiv ținut de I. Găvănescul se subliniază din nou: au existat instituții similare ca aceea a filosofului-pedagog Herbart (care a înființat un seminar la Königsberg, în 1810) sau ca aceea înființată de Rein la Jena în 1886, avându
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
tot, / Numai ca să fiu ce-am fost."238 Interogația retorică transformă confesiunea lirică într-o meditație existențială. Repetiția inițială a vocativului definește firul vieții din perspectiva metaforei binare lume albă / lume neagră. Succesiunea enunțurilor constatative, evocatoare, sugerează cadrajul narativ al exteriorizării lăuntricului: "Lume, lume, lume albă, / Ce te treci așa degrabă, / De ce n-ai îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a căuta remediul potrivit: "Tu, șarpe, / Capul să te doaie, / Limbile să-nmoaie, / Deochiat să fii, / Leac să nu mai ai. / Tu, șarpe, / Capu` să nu te doaie, / Deochiat să nu fi, / Leac să ai."373 În alte descântece, exteriorizarea răului se realizează prin intermediul enunțurilor dialogice care constituie, în același timp, formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și accident și rană/ A nu voi să te aventurezi, a fi interior de sferă/ Aceasta e condiția umană." Condiția noastră umană este subordonată gândului ("O lume de noapte și de zi"). Gândul de fapt nu reprezintă ideea, ci o exteriorizare a organelor de relație: " Gândul, pământ plin de ochi și de buze" ("Peisaj cu ghimpi") Nu intuim un sentiment al înălțării în tot ciclul, pentru a putea face apropierea de "Cântare omului" (Arghezi "La stele"). Adrian Păunescu nu cântă feeria
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ausdrücke), adică obiectivările acestor științe ale cunoașterii de sine, ale istoriei și societății, pentru ca după aceea cercul să se închidă treptat, odată cu transpunerea (Sichhineinversetzen), reconstituirea (Nachbilden), retrăirea (Nacherleben) și, în cele din urmă, comprehensiunea (Verstehen)34 de către hermeneut a respectivelor "exteriorizări" ale spiritului în creațiile culturale, care nu sunt, în fond, altceva decât tot Lebensäußerungen 35. Aici mai trebuie spus că Dilthey acționează în tradiția kantiană, despărțind "imperiul naturii" (al "necesității obiective") de "imperiul al istoriei" (al "libertății")36. El diferențiază
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
impune modul în care se desfășoară afacerea ca o condiției a succesului acesteia. Voința juridică are în componența ei voința internă (adică voința juridică reală, adevărată, așa cum a fost elaborată și adoptată în conștiința persoanei) și voința declarată (adică manifestarea, exteriorizarea voinței juridice a unei persoane). Simpla voință internă nu produce efecte juridice. Aceasta este voința adevărată, deoarece este așa cum a fost adoptată în conștiința persoanei. Până a se contura, voința internă parcurge un complex proces psihologic. Dar fiecare parte contractantă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sau bunacuviința. Comparând-o cu conceptul grecesc de kalokagathia, traducătorul "Filocaliei", cunoscător până la nuanță al celor două limbi, ajunge la concluzia că "Cuviința" este o bună estetică a ființei umane, nedespărțită de etică. Poporul român este un mare estet al exteriorizării ființei umane. Fie că este vorba de casa de locuit și de curte, fie de vechile biserici și mânăstiri care emană grația sintezei de motive orientale și occidentale autohtonizate (goticul maramureșan, icoanele pe sticlă), duhul de comuniune, marile, strivitoarele catedrale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu "să ne salvăm unii pe alții", conchide Sábato93. La aceeasi concluzie a nevoii de iubire între oameni că salvare ajunge și Cioran, chiar dacă pe cai mai puțin optimiste. Ceea ce i se oferă omului în existența este ori interiorizarea, ori exteriorizarea, aparentă, nesemnificativul lucrurilor, dacă sunt privite ca atare, în ele însele, spune Cioran. Semnificația lucrurilor se dezvăluie numai prin interiorizarea faptelor brute, fapt care le vitalizează, existentă devenind în acest mod un pretext cu o anume semnificație, o teleologie obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la Plata, creând ceea ce se numeste "cele o mie de fete ale tangoului". Tangoul este vocea prietenoasă a confidentelor, el trezește pasiuni, este un seducător care are oroare de stridente, de excesul de exteriorizare și de lumină. Tangoul nu este numai o formă muzicală, ci cuprinde în el "o întreagă atitudine a omului, existențiala, filosofica, este interlocutorul sau: " Spune, tu, tango, emoția, / tu, suflet al mahalalei"". Marisa Donadio, în El băile de tango, historia
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
activitate mai intensă, influențând favorabil organismul din punct de vedere fiziologic. Muzica bine aleasă constituie un stimulent și înlătură plictiseala produsă de repetările exercițiilor. Ritmul ei nu numai că formează, organizează mișcarea și solicită calitățile de mișcare necesare, ci și exteriorizarea, exprimarea stărilor afective. Același autor consideră mișcarea, care printr-o tehnică înaltă în armonie cu muzica exprimă sentimentele și gândirea omenească, este mai mult decât ritmică - este o artă a mișcării, dans artistic, adică o artă a dansului. În acest
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
mobilitate a vieții afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare ο Flegmatic: calm, liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1983
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1983, p.71, 73, 83-84, 38-89, cuprind op.citată, p.33. 17 Petru loan (coordonator), "Logica și educație
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1983
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura Științifica și Enciclopedica, București, 1983, p.71, 73, 83-84, 38-89, cuprind op.citată, p.33. 17 Petru loan (coordonator), "Logica și educație
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
eul narativ trebuie să întrerupă această situație și să se transforme într-un ,,eu văzător"307. ,,Eul veritabil" se relevă în paginile acestui roman deoarece ,,vede eul afectat de durere"308. Acest demers este posibil prin internalizarea durerii și nu exteriorizarea ei. Odată cu internalizarea durerii apare și conștientizarea propriei morți. Întâlnim la eul narativ din Vizuina luminată același demers heideggerian pe care îl constatam la Emanuel din Inimi cicatrizate: conștientizarea propriei morți înaintea oricărui diagnostic precis. Nu mai întâlnim însă, neliniștea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
morții lui Iisus o frumusețe unică nu din punct de vedere sentimental, ci tragic, mișcător. În momentul în care totul este împlinit, în clipa agoniei, cînd într-o tresărire, doar adîncul sufletului se mai poate exprima, plenitudinea inepuizabilă își găsește exteriorizarea cea mai perfectă, expresia bunătății nealterate de lume și de nedreptatea ei: "Iartă-i că nu știu ce fac". Împlinirea este atît de inegalabilă, încît ne putem întreba dacă nu ar fi o dovadă de credulitate extremă să admitem că eroul mitului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sfîrșește prin a se exterioriza fără scrupule și fără rușine. Legea dizarmoniei subconștiente reprezantată de Satan domnește în locul legii supraconștiente a armoniei, simbolizată din punct de vedere mitic de "căile Domnului". "Căile lui Satan" sînt în caz de banalizare simbolul exteriorizării active a tentațiilor sub forma vanităților triumfătoare. NU MAI ESTE VORBA DESPRE INFERNUL INTRAPSIHIC AL OMULUI NERVOS, CI DESPRE "IADUL VIEȚII PE PÂMÎNT" creat de cupiditatea inter-reacțiilor perverse ale numeroșilor oameni cu diverse grade de "moarte sufletească și spirituală". Trăsătura
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al acuzațiilor tînguitoare și agresive, contrară tuturor resentimentelor condensate în indignare. Bunătatea, indice al motivațiilor juste, constituie legătura ideală dintre oameni. Bunătatea perfectă este la fel de irealizabilă ca și dragostea perfectă și bucuria desăvîrșită, dar rămîne totuși idealul director. Bunătatea este exteriorizarea bucuriei. Nu poți fi bun decît în măsura în care deții forța de a te bucura în mod sublim de viață, inclusiv de starea din momentul respectiv a lumii. Ar fi prea mult ca această cerință să se refere la măsura intensității vanității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mobilitate a vieții afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare ο Flegmatic: calm, liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale limbajului dintre individul sănătos
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]