426 matches
-
arată că în lume, cunoștințele, în calitatea lor de mărfuri, ca și activitățile de producere a cunoștințelor nu sunt concordante cu piața concurențială. Aceasta datorită acțiunii următorilor factori: 1. Caracterul public al unor categorii de cunoștințe; 2. Mărimea semnificativă a externalităților pozitive la produsele de cercetare și învățare. La nivelul IMMurilor, mecanismele pieței cunoașterii sunt departe de a asigura recuperarea, din veniturile proprii, a cheltuielilor de cercetare și a costurilor de tranzacție. Acest fapt nu conduce la lipsa de interes investițional
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
emoticoni (folosiți prin Yahoo Messenger), cu precizarea semnificațiilor emoționale ale acestora (Sursa: Internet 41) Prin complexitatea procesului de acoperire gnoseologică a naturii comunicării interumane, emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun două caracteristici gemelare: a) semiotic, sunt transmiși prin seturi de semne (cum ar fi: ":-)"); b) semantic, reprezintă medii de transmitere a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
comunicarea de masă asistăm la apariția unui nou fenomen social, reprezentat printr-un strat comunicațional caracterizat prin propriul limbaj, cu propriile mijloace de interacțiune? Oare acest vortex comunicațional nu reprezintă nașterea unui nou tip de structurare societală, de neînțeles pentru "externalitatea" ei? Mai mult, rămân cuvinte aceste elemente de catalimbaj? Sau înțelesul lor trimite, mai degrabă, către subînțelesul cuvintelor abreviate sau prescurtate? Iar în cazul "frazelor" lingvistice marcate de fenomenul atrofiei, devin acestea elemente de limbaj, chiar dacă nu sunt rostite măcar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mediu al taxelor vamale de import trebuia să scadă de la 6,4% la 4%107. Un element de noutate important pentru conturarea actualelor sisteme de impozite Îl reprezintă introducerea În anii '80 și '90 a impozitelor pe poluare și alte externalități negative, denumite „impozite verzi”. Prin ele se urmărește sporirea interesului pentru protecția mediului, dar și creșterea veniturilor statului. În concordanță cu raționamentele anterioare, se impune observației faptul că În condițiile S.U.A. reducerile impozitelor nu au fost Însoțite și de reduceri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aceleași bunuri, ci se produc bunuri noi sau tehnologii noi. Ideea modelului constă În aceea că productivitatea unei activități economice este mai ridicată cînd se desfășoară În cadrul altor activități. Astfel, randamentul social este superior randamentului privat, ceea ce explică apariția unor externalități tehnologice pozitive, concretizate În creșterea productivității. Acestea provin din acumularea unui factor k ce nu prezintă doar capital fizic, ci și cunoștințe. Externalitățile utilizării capitalului fizic apar datorită complemenatrității Între firme și activități, iar externalitățile cunoștințelor sunt o consecință a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cînd se desfășoară În cadrul altor activități. Astfel, randamentul social este superior randamentului privat, ceea ce explică apariția unor externalități tehnologice pozitive, concretizate În creșterea productivității. Acestea provin din acumularea unui factor k ce nu prezintă doar capital fizic, ci și cunoștințe. Externalitățile utilizării capitalului fizic apar datorită complemenatrității Între firme și activități, iar externalitățile cunoștințelor sunt o consecință a difuzării cunoștințelor de care beneficiează toți agenții economici, În virtutea circulației informației. P. Romer postulează că este posibilă menținerea unei rate pozitive de creștere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
privat, ceea ce explică apariția unor externalități tehnologice pozitive, concretizate În creșterea productivității. Acestea provin din acumularea unui factor k ce nu prezintă doar capital fizic, ci și cunoștințe. Externalitățile utilizării capitalului fizic apar datorită complemenatrității Între firme și activități, iar externalitățile cunoștințelor sunt o consecință a difuzării cunoștințelor de care beneficiează toți agenții economici, În virtutea circulației informației. P. Romer postulează că este posibilă menținerea unei rate pozitive de creștere economică, În condițiile În care randamentele descrescătoare ale factorilor de producție sunt
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
parte, pe cunoaștere acumulată În funcție de ipostaza concretă, efectele generate de ISD vor fi mai mult sau mai puțin intense, mai mult sau mai puțin directe, iar, În ceea ce privește situația de firme concurente, chiar benefică sau adversă. Respectivele efecte de antrenare și externalități sunt prezente, cu deosebire, atunci când transferul de tehnologie este realizat prin intermediul investițiilor străine directe. În general, se apreciază că impactul cel mai puternic asupra ameliorării performanței economice a firmei locale În toate cele trei ipostaze Îl au anume, tehnologia și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
procurare a informațiilor cu privire la potențialele piețe de implantare fac ca aceste firme să opteze pentru licențiere. Astfel, adepții teoriei internalizării argumentează că piețele devin mijloace mai puțin eficiente de alocare a resurselor atunci cînd nu reușesc să cuprindă În costuri externalitățile, care pot fi privite ca și costuri de informare, monitorizare a tranzacțiilor, aducerea la Îndeplinire a termenilor contractuali Făcînd referire la tipurile de externalități, acestea nu se reduc doar la cele menționate. Spre exemplu, după Jean F. Hennart (1980), externalitățile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
mijloace mai puțin eficiente de alocare a resurselor atunci cînd nu reușesc să cuprindă În costuri externalitățile, care pot fi privite ca și costuri de informare, monitorizare a tranzacțiilor, aducerea la Îndeplinire a termenilor contractuali Făcînd referire la tipurile de externalități, acestea nu se reduc doar la cele menționate. Spre exemplu, după Jean F. Hennart (1980), externalitățile sunt de două tipuri: naturale și artificiale. Din categoria celor naturale fac parte externalitățile ce țin de proprietate. Ele se manifestă În condițiile În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
externalitățile, care pot fi privite ca și costuri de informare, monitorizare a tranzacțiilor, aducerea la Îndeplinire a termenilor contractuali Făcînd referire la tipurile de externalități, acestea nu se reduc doar la cele menționate. Spre exemplu, după Jean F. Hennart (1980), externalitățile sunt de două tipuri: naturale și artificiale. Din categoria celor naturale fac parte externalitățile ce țin de proprietate. Ele se manifestă În condițiile În care un vînzător nu reușește să perceapă utilizatorului prețul aferent bunului său (un exemplu Îl constituie
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
la Îndeplinire a termenilor contractuali Făcînd referire la tipurile de externalități, acestea nu se reduc doar la cele menționate. Spre exemplu, după Jean F. Hennart (1980), externalitățile sunt de două tipuri: naturale și artificiale. Din categoria celor naturale fac parte externalitățile ce țin de proprietate. Ele se manifestă În condițiile În care un vînzător nu reușește să perceapă utilizatorului prețul aferent bunului său (un exemplu Îl constituie imposibilitatea realizatorului unei inovații de a Încasa un preț pentru produsul său intelectual de la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
realizatorului unei inovații de a Încasa un preț pentru produsul său intelectual de la toți utilizatorii lui, o dată ce acesta a fost dezvăluit și diseminat). Caracterul de bun public al cunoștințelor conduce la imposibilitatea stabilirii unui preț de piață pentru acestea. Această externalitate poate fi parțial depășită prin acordarea unui drept de proprietate (brevet de invenție, marcă) firmei care a realizat plusul de cunoaștere, ceea ce Îi conferă acesteia protecție juridică Împotriva utilizării de către concurenți a descoperirii sale. Dar nu toate cunoștințele pot fi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de către concurenți a descoperirii sale. Dar nu toate cunoștințele pot fi protejate, de aceea cel mai eficient mod de a evita diseminarea necontrolată a lor ar fi menținerea acestora În cadrul unei piețe interne a firmei prin realizarea de ISD. În ceea ce privește externalitățile artificiale, acestea sunt create de intervenții ale guvernelor, precum taxe vamale, subvenții, impozite, măsuri de control al prețurilor, restricționarea schimburilor, criterii de performanță În realizarea investițiilor, externalități care creează discrepanțe Între costurile și beneficiile private și cele sociale. Cei care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
menținerea acestora În cadrul unei piețe interne a firmei prin realizarea de ISD. În ceea ce privește externalitățile artificiale, acestea sunt create de intervenții ale guvernelor, precum taxe vamale, subvenții, impozite, măsuri de control al prețurilor, restricționarea schimburilor, criterii de performanță În realizarea investițiilor, externalități care creează discrepanțe Între costurile și beneficiile private și cele sociale. Cei care au integrat Într-o manieră sistematică ideile legate de costurile de tranzacție au fost cercetătorii britanici P. Buckley și M. Casson, pornind de la ideea conform căreia activitățile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
prin investiții străine directe. Internalizarea permite firmelor să-și garanteze obținerea unei rente economice În urma utilizării descoperirilor și inovațiilor lor. Rugman A. consideră că toate teoriile cu privire la investițiile străine directe sunt , pentru că internalizarea constituie un răspuns la orice tip de externalitate pe piața buniirilor sau a factorilor. Imperfecțiunile pieței bunurilor, insuficiența informațiilor și cunoștințelor pe piață orientează firmele mari către investiții străine directe. Astfel, firmele mari Își formează piața internă pentru informațiile de care dispun În domeniul tehnologiilor noi, metodelor progresiste
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
7. Determinați modurile de expansiune geografică a facilităților productive ale unei CTN. 8. Explicați esența reacției de contraamenințare specifică marilor firme. 9. Descrieți ideile de bază ale teoriei internalizării producției. 10. Ce presupun costurile de tranzacție? 11. Ce tipuri de externalități există cuprinse În costurile ce țin de alocarea resurselor peste hotare? 12. Descrieți ideile de bază ale teoriei ciclului de viață al produsului. 13. Care sunt premisele de investire În străinatate conform teoriei eclectice? 14. Ce situații pot contribui la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
străine directe presupune: a) acționarea Într-o manieră mai eficientă prin mijlocirea pieței; b) evitarea costurilor de tranzacție mai ridicate ce țin de licențiere sau export; c) recurgerea la exportul producției; d) crearea unei piețe interne În cadrul fiecărei firme. 5. Externalitățile ce țin de proprietate În procesul alocării resurselor peste hotare constau În: a) pierderi nejustificate a activelor materiale; b) pierderi ale cotei de piață; c) diseminarea necontrolată a cunoștințelor și inovațiilor; d) preluarea acțiunilor de către statul țării gazdă prin naționalizare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de capital ale economiei-gazdă. Astfel de ISD asociate sunt realizate de companii care furnizează produse intermediare investitorului inițial, sau care sunt distribuitori ai produselor finale ale acestuia. Operațiunile CTN În economiile-gazdă generează o serie de efecte de antrenare și de externalități, avînd ca element comun cunoașterea tehnologică, de care pot beneficia următoarele categorii de firme: firmele locale-filiale integral deținute de firma-mamă străină sau firmele asociate sub o formă sau alta cu firma investitoare străină și aflată sub controlul acesteia; firmele locale-partenere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
locale-concurente ale firmei străine. În funcție de ipostaza concretă, efectele generate de ISD vor fi mai mult sau mai puțin intense, mai mult sau mai puțin directe, iar, În ceea ce privește situația de firme concurente, chiar benefică sau adversă. Respectivele efecte de antrenare și externalități sunt prezente, cu deosebire, atunci când transferul de tehnologie este realizat prin intermediul investițiilor străine directe. În general, se apreciază că impactul cel mai puternic asupra ameliorării performanței economice a firmei locale În toate cele trei ipostaze Îl au anume, tehnologia și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
internațional, iar tehnologiile transferate prin acesta sunt susceptibile de a avea un anume grad de noutate și de importanță și deci un previzibil efect de ameliorare a performanței economice și a competitivității filialei străine. Dinspre aceasta, efecte de antrenare și externalități vor iradia și spre firmele interne furnizoare sau beneficiare, precum și spre firmele locale concurente, cum ar fi : formarea de personal local calificat, cu un plus de experiență, fapt atestat de cota ridicată de foști angajați ai filialelor CTN, care lucrează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de 45.000 sticle/oră față de 8.000 sticle/oră, capacitatea instalațiilor produse de furnizorii locali). Coca-Cola a stimulat, totodată, cercetarea tehnologică din domeniul maselor plastice, pentru obținerea granulelor pentru ambalaje PET la Terom Iași. Dincolo de efectele de antrenare și externalitățile generate, un alt efect dezirabil vizează sporul de productivitate pe care tehnologiile introduse de CTN În economiile-gazdă Îl pot asigura. În opinia economistului Dunning, productivitatea filialelor firmelor străine este mai ridicată decît cea a concurenților locali dintr un anumit segment
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
voluntare la export (Rugman, 1996). Tot Rugman (1996) recunoaște că un mediu economic neintervenționist reprezintă optimul de gradul întâi, dar susține că, din perspectivă națională, poate fi mai eficient să se aplice strategii intervenționiste în anumite cazuri, și anume: monopol, externalități și eșecul pieței, industria în curs de formare, compensarea pentru imperfecțiuni nenaturale ale pieței. Asupra acestor cazuri se va acționa din perspectiva strategiilor de dezvoltare bazate pe avantajele specifice firmei (strategia ASF11), prin contrast cu strategiile-scut. Diferența este dată de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la import, pe de o parte, și subvenții, pe de altă parte, UNCTAD ( 1997) evocă alte obiective de interes general care pot oferi o motivație pentru intervențiile guvernamentale în activitatea pieței: apărarea securității naționale, protecția drepturilor sindicale, protejarea culturii, promovarea externalităților pozitive, protejarea drepturilor de proprietate, protecția consumatorilor. Al doilea caz invocat de Dunning are în vedere contracararea efectelor anticoncurențiale și de perturbare a funcționării normale a pieței de către oricare dintre participanții de pe piață. După cum impactul acțiunilor statului-gazdă este o funcție
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
funcționarea bună (proastă) a instituțiilor locale (Hennart, 2000); • accesul la surse complementare de inovație (de exemplu, localizarea în clustere) care pot conduce la produse inovative și, prin urmare, la rente de monopol (Cantwell, 1989); • creșterea cotei de piață prin folosirea externalităților de rețea (Cool et al., 2002), adică restricționarea compatibilităților unor produse conexe (de exemplu, în industria de software). Implicațiile avantajelor de internalizare asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din integrarea pe verticală (Buckley, 1985); - reducerea costurilor de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]