332 matches
-
Mai multe, măi flămânde.Astea îmi pun capacul! Și-ncep de la o vreme să strig dup-ajutor Dar toți bărbații frate stăteau într-un cuptor. Și dârdâiau de frig și-urlau că vai de ei, Veniți în ajutor, oh voi fârtații mei. Dar frații ce-mi cerură , să nu-mi cred dragii mei: -De vrei ia-le pe toate.Noi nu mai vrem femei! Dar glumă se îngroașă de simt că am să mor, Pe dulcea mea Mărită o chem în
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
acolo, în poveste, Mai era și iedul cel mic Care nu pățise nimic. Ba, chiar, el era cel care A plîns cu disperare Că, idioții lui de frați, Nu aveau aceiași tați! Morala fără de morală: Capra e tot capr ă, fîrtați, Nu v ă mai lamentați, Că, și lupul din poveste, Tot fîrtat vă este ! FULGUL DE ZĂPAD Ă Ne știind ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de zăpadă Topindu-se timid... Atît de multe visuri
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
nimic. Ba, chiar, el era cel care A plîns cu disperare Că, idioții lui de frați, Nu aveau aceiași tați! Morala fără de morală: Capra e tot capr ă, fîrtați, Nu v ă mai lamentați, Că, și lupul din poveste, Tot fîrtat vă este ! FULGUL DE ZĂPAD Ă Ne știind ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de zăpadă Topindu-se timid... Atît de multe visuri Ne amăgesc cu șoapte Dar timpu-i caravana Dintr-un deșert arid! LUCRURI
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
Cum se circulă pe stradă. Dar Ham-Ham și pisoiașul Nu prea cunoșteau orașul Miau, cu torsul, Ham, cu zgarda, Neobișnuiți cu strada, Mergeau tot într-o mirare: Măi, da câte reguli are! Câte semne, indicații Și-au căzut pe gând fârtații. Mara și Dănuț, ce-și zic? Hai să ne distrăm un pic! Să le dăm și lor ’’de furcă’’ Și-om vedea cum se descurcă. Lecția lor a început Tocmai de la semafor. -Să vedem dac-ați ghicit De ce oare ne-
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > HESTIA DE ILIE FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1331 din 23 august 2014 Toate Articolele Autorului PREMIUL SPECIAL la Concursul Internațional de proză scurtă "România-caterdrala din Carpați" Copil fiind, mergeam adesea în vacanța de vară la Cetate, în excursie, împreună cu profesorul
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
privirea, mai slobozea în noapte câte un țipăt. Ecoul lui se spărgea în valea adâncă a cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul de Creație „Dumitru Mitrana”, ediția a III-a; Este membru al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: HESTIA DE ILIE FÎRTAT / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1331, Anul IV, 23 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
și spuse vesel slujitorului său, Michiduță: -S-a născut un om de al nostru, frate ! Mergi să-l salvezi! Imediat au apărut, ca din senin, niște țărani cooperatori care pliveau de buruieni terenul aflat în apropiere. Unul dintre ei întrebă mirat: - Fârtați, văd eu bine ? În fâneață se smiorcăie un prunc. - Ba, Ioane, cred că zărit-ai bine. Chiar e un copilaș. Și plânge de mama focului. Trebuie să-l ducem urgent la orfelinatul din sat. Oare ce netrebnică l-a părăsit
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
Căciulanului, amândoi jertfiți în ultimul război pe altarul patriei recunoscătoare și în amintirea cărora bătrânul lor tată ridicase fântâna... Cum încercam să-mi trag suflarea după fiecare „chirie” am găsit „printre” răgazul să dau o fugă până-n curtea școlii unde fârtații și colegii de maidan băteau de zor o „bas(i)că” nouă, despuind șaua vreunei biciclete „Tohanu-Zărnești” aflată în cale, pe lungul drum „cu suspiciuni și caznă, ce le uitam la minut!”, făcută peste munți de Rucăr și care era
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
-le!”... A doua zi, spre seară, când lucrurile începuseră să se clarifice întrucâtva, cartea roasă și îngălbenită de molii și vreme, lipită cu „făină și apă”(!?) dintre lespezile zidului unei colibe din bârne își „găsise” alt...proprietar! Cineva, tot vreun „fârtat” sau vecin mă urmărise în acea seară, fatidică pentru obște și cu un licăr de speranță pentru mine de a-mi pune la adăpost avutul care mă...lega de trecut, de o pasiune născută prin voia lui Dumnezeu și care
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
de timp și de carte...fiară! Trebuia, găsită printre rânduri, nevoia de a purcede la contrariul evidențiat. Ce zici, să fii reușit oare !?... „Și cartea, o mai fi pe undeva, așa prăpădită cum o primisem!? „O să te surprindă, mai adăugă „fârtatul” meu de odinioară. Se află legată și copertată la loc de cinste în biblioteca fiului meu. A meritat să se-adune de pe drumuri, să iasă din focul tenebrelor în care a fost „plămădită” de alții, salvată prin joaca nevinovată a
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Brezoi/Vâlcea), Ligya Diaconescu (Râmnicu Vâlcea) și Virgil Ciucă (New York/UȘA.). De asemenea doamna Diaconescu a mai acordat Diplome de exceleță pentru întreaga activitate literară și unor membrii ai Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea: Pr. Constantin Mănescu (Horezu/Vâlcea), Ilie Fîrtat (Grădiștea/Vâlcea), Pr. Dumitru Popa (Lungești/Vâlcea), Adina Enăchescu (Râmnicu Vâlcea), Zenovia Zamfir (Râmnicu Vâlcea) etc. Pentru destindere a urmat un moment artistic al domnului Dumitru Miuță care ne-a încântat cu două melodii populare. Domnul Alexandru Florin Țene, presedintele
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
barbă-l duc De barbă-l aduc. (Fedeleșul) Veni titirigele, Luă pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace un popă pe brâncă. (Mămăliga) Unele din ghicitori sânt cam echivoce, dar nu ne pare rău. Cu toate considerațiile de decență literară, am dori ca mai cu seamă elementele literaturii populare să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
celui ce le stîrnise aversiunea bășcălios-balcanică poate genera încredere. Și a generat. Slavă domnului! Că și acum, după ce tumultul electoral s-a mai stins, ne gîndim la tot ce s-a întîmplat ca la o minune. Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam că România cea mare și frumoasă, în care ei acum se simt în liniște, a fost opera unor burjui cu barbișoane și chiar cu pince-nez-uri? Prin barbișonul noului președinte ei învață, fără s-o știe, o lecție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
precum și a mitologiei românești pe două axe: structura generativă (În care intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesta defrișează locul și cară lemne pentru construirea colibei. În final, eroul îl leagă pe diavol de un stejar uriaș ; cf. Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, pp. 130-136. 102. Relația dintre erou (Dumnezeu) și Drac este similară cu cea dintre Fârtatul și Nefârtatul din legendele cosmogonice românești. Nefârtatul „îl lucrează” pe Fârtat, dar și „conlucrează” cu acesta ; 132 Ordine și Haos vezi Lucian Blaga, „Fârtate și Nefârtate”, în Isvoade, Editura Minerva, București, 1972, p. 209. 103. Lipsa jertfei umane în cazul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eroul îl leagă pe diavol de un stejar uriaș ; cf. Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, pp. 130-136. 102. Relația dintre erou (Dumnezeu) și Drac este similară cu cea dintre Fârtatul și Nefârtatul din legendele cosmogonice românești. Nefârtatul „îl lucrează” pe Fârtat, dar și „conlucrează” cu acesta ; 132 Ordine și Haos vezi Lucian Blaga, „Fârtate și Nefârtate”, în Isvoade, Editura Minerva, București, 1972, p. 209. 103. Lipsa jertfei umane în cazul edificării arcei ar putea fi justificată privind problema și dintr-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a fost integrat în Icoane din Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se încheagă o atmosferă. Întoarcerea de la „făgădău”, în decor de argintărie sublunară, stă sub semnul unei tăceri de basm: „Se duc uitați/ Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
dânsul”. E. Lovinescu era, printr-o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul pentru un „a fost odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e multă sărăcie
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
svente-n împărăție ședeți! De unde cunoștințe așteptăm și științe: ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n omenie tipar. Lege derapte au dat frumoasa cetate Geneva: Îți vine Franciscus, ține-te Leyda, Paris! Prindeți mâna surori cu acest nou oaspe. Nainte. Frați, fârtați, nimfele iasă curând; Domni buni, mari doctori, dascăli și bunele doamne, Cu pace îi fiți, cu pâine și sare, rugăm.” Apud Cartojan, op. cit., p. 187. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 7269; dicționarul fusese pregătit pentru tineri în vederea cunoașterii autorilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scarpine-ntre craci și se-nsoare, os bătrân, cu vipera de Luluța? Luluța, care papă p...ța! Nu-și lua matracuca aia de la gură, ca să-i facă și copii, își repune pe tapet Cezărel, mâhnit, o fixațiune mai veche. Mă, fârtaților... Luci' al nost', săracu', avea programu' lui lejer, convenabil și prestabilit. De voie. Pe priorități. Toată săptămâna o aburea la serviciu, ca un belfer, se cruța, iar sâmbăta, duminica și de sărbători, mai venea cu noi, amărâtu', la o miuță
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ospățul șopârlelor, câțiva bivoli rumegau liniștiți, privind Întâmplarea cu ochi goi, ușor obosiți parcă. Hm. Odată demult, văzusem cum o haită de lupi Încolțise un bour din cei mari, undeva pe la poalele munților de acasă. Restul turmei era tare aproape de fârtatul lor care se lupta vitejește cu lupii cei vajnici, cei din care se trăgea neamul meu. Eu mă făcusem una cu pământul și-i sorbeam din ochi și pe unii și pe ceilalți. Deodată, lupii reușiseră să-l doboare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
același timp, restul bourilor pășteau mai departe, potoliți, aidoma bivolilor pe care tocmai Îi văzusem aici, În apa care curge. Când și când, bourul Încolțit dădea câte un muget. Sângele Începuse să-i șiroiască pe picioare și pe burtă, dar fârtații lui pășteau fără grijă - Îi vedem doar cum Își scutură când și când mușchii, alungând câte un muscoi gras care Îi ciugulea. Erau la numai câțiva pași de lupta de sânge În care unul de-al lor fusese Încolțit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
unul de-al lor fusese Încolțit, dar niciunul nu-i alerga În ajutor. Dacă ar fi pornit măcar doi sau trei peste lupi, i-ar fi jucat În copite și i-ar fi făcut una cu pământul, salvându-l pe fârtatul lor, dar ei nimic! Lucrul ăsta l-am văzut de copil și mi-a rămas bine Înfipt În minte. Mai Întâi am aflat că, dacă era rău și nemilos, ceva mic putea să ucidă ceva mare. Pe urmă, am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]