19,810 matches
-
și de ce se Întâmplă acum, În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot fi arătate altora. Le știm noi Între noi, le simțim fără niciun cuvânt, dar nu pot fi văzute nici măcar cu o endoscopie bine făcută. În plus, e o chestiune mărunta de metabolism. Noi avem stomacul tare, rezistent. Le putem face pe toate fără să simțim nimic, ignorându-ne pe noi Înșine și pe toți de lângă noi. Înghițim cu nepăsare totul, nu putem face ulcer
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta întâi, cap. 64, p. 212. footnote>. Păcătosul ce se pocăiește pentru nelegiuirile făcute trebuie să ia ferma hotărâre de a-și schimba viața și a o trăi conform poruncilor lui Dumnezeu. „Domnul a îndreptat întregul - spune Sfântul Grigorie de Nyssa -, îmbunătățind fiecare parte, una câte una, și opunând fiecărui fel de răutate câte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în contrast (paralelism sau antitetic) sau completează în mod progresiv (paralelism sintetic) ideea spusă în primul. Toate cele trei forme de paralelism caracterizează Psaltirea. Titlul ebraic pentru Psalmi este Tehilim, care înseamnă Laude; în Septuaginta (traducerea greacă a Vechiului Testament făcută în anul 200 î.H.), titlul este psalmoi, care înseamnă cântări acompaniate de instrumente cu coarde. Titlul Psalmi în limba română este derivat din Septuaginta. Această explicație este preluată din The Full Life Study Bible (Springfield: Publishers International, Missouri, USA
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
el personal l-a auzit cum afirma că vrea să-l împuște pe rege. Cercetările lui Nicolae Georgescu sunt exhaustive, ajungând până la revistele de caricaturi ale vremii, la înțelegerea și interpretarea lor chiar fără dicționar. Aceste caricaturi sunt desene intenționat făcute și care să însoțească textele acide ale lui Eminescu în ziarul Timpul, dar și desene făcute de anonimi ai momentului care le-au publicat în diverse ziare și reviste. În tot acest context controversat, alambicat și dezorientat, pică, asemenea unui
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
europene - creșterea capacității de management și control”. S-au prezentat cauze care au dus la pierderea încrederii UE în România, capacitatea de control a fondurilor europene, intenții și promisiuni politice dar și un Manual de fraudare, rezultat în urmă investigaților făcute de SAR și care face parte din proiectul „Proastă guvernare în cheltuirea banului public în România între anii 2004-2012”. Din presa s-au identificat 44 de modalități de infracțiuni în utilizarea fondurilor europene și s-a alcătuit un „Manual de
Campania electorala, fondurile europene [Corola-blog/BlogPost/93875_a_95167]
-
de dialoguri cu Mariana Pândaru și o carte poezie. Muguraș Maria Petrescu, traducător de literatură, autor de eseuri și cronici literare, membru al UZPR, sosită pentru prima oară la Reșita, cea care avea să lanseze toate cele patru cărți. Prezentările făcute, Muguraș Maria Petrescu a început să vorbească, prin a mulțumi tuturor participanților care au venit în număr atât de mare pentru a asista la prezentarea a doi autori importanți și a cărților lor noi și minunate. Ea a mulțumit Uniunii
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
termină, pleacă de lângă mine. Poate pentru că îmi vin în minte toate chinurile suportate la realizarea lui. În plus, mi-ar fi plăcut să am o familie mare, cu mulți copii. N-a fost să fie. Urmașii mei rămân doar filmele făcute. Interviu consemnat de Benone NEAGOE pentru revista „Viața militară” februarie 2012
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
România unde o generatie in varsta își cere iertare de la generația mai tînără? Citînd comentariile făcute în mass media română privind tinerii din Piață Universității auzim opinii care aparent îngrijorează dar dintre care ni se pare că unele nu șunt făcute chiar de bună credință. Nu credem că ne confruntăm cu o mișcară anarhista, chiar dacă unii dintre tineri par să îmbrățișeze această orientare extremă. Dar ceva totuși se întîmplă. În timp, ideile și pozițiile se vor cristaliza și vor fi clare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
de mai multe ori, demersuri oficiale și sugestii sănătoase pentru îmbunătățirea democrației române. Ele au fost înregistrate în Parlament. Constituția României e carpita periodic. România are nevoie de o Constutitie nouă, rescrisa în totalitate. Democrația română trebuie modernizata. Cetățenii trebuie făcuți adevărații stăpîni ai țării, nu politicienii. Am sugerat în repetate randuri simplificarea procedurilor de modificare a Constituției prin acțiuni cetateneasti. Clasa politică în România își arogă prerogativul de a bloca inițiativele legislative ori constituționale cetățenești. Asta este de neconceput și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
i-am avut oaspeți la Chișinău pe unii colegi filologi din Țară, printre primii fiind Mioara Avram, Gavril Istrate, Flora Șuteu, Marius Sala, Marina Rădulescu, Gheorghe Chivu, Ștefan Cazimir ș.a. Și lucrurile s-au desfășurat aproape normal. Aici însă trebuie făcută următoarea remarcă: foarte important este efortul depus de scriitori, de savanți, de majoritatea intelectualilor cu respect față de limba română, de unii conducători ai diferitelor instituții. Dar fără profesorii școlari și universitari (în frunte cu cei de română și de istorie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
greacă, „Delia Draculescu”. Christine Lagarde a delegat-o pe tânăra româncă ( ea lucrează de mai mulți ani pentru FMI ), să’a conducă dificilele negocieri cu guvernul grec. Acesta a solicitat FMI deja un credit substanțial (cifră nu a fost încă făcută public, e vorba de mai multe miliarde de dolari SUA), insă FMI, în contrapartida, va cere reforme dure și profunde, iar de aceste chestiuni se va ocupa Delia Velculescu. Ea a condus, cu succes, și negocierile dificile cu Cipru. În
Soarta Greciei în mâinile unei românce [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
pe un oaspete de seamă, sosit pe neașteptate în spațiul poeziei. Alex. Ștefănescu Fachir Sînt un fachir pe-un așternut de cuneiforme. Așează-mi pe piept mari blocuri de piatră, de beton, Așează-mi cartiere și orașe enorme Și șoselele, făcute suluri, ca asfaltul-carton. Ele vor intra îndată-n levitație, Vor deveni transparente pentru lumină, Pentru gravitație. Se vor legăna în ritm de respirație, Vor tresări la fiecare bătaie de inimă. Și poate că odată Te vei așeza și tu și
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
a ne iubi); cu stelele deasupra capului, cu pămîntul ăsta sub picioare, ce fac eu aici? și ce e asta? Mă întreb prostește: e oare adevărat ce se spune că fața lumii are să se schimbe? Că oamenii care au ochii făcuți ca să vadă lumea de astăzi, nu vor putea să vadă lumea de mîine? Ce scriu eu în jurnalul acesta, va mai putea oare interesa? Dacă se schimbă lumea fundamental, literatura asta nu va mai avea rost. Pentru cunoașterea omului, vor
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
miracol. Sensul pentru noi, poeții, nu se autoinstituie, el survine ca și cum ar fi trimis.), trebuie plătită cu ceva din ființa noastră. Îndoiala de adâncime face parte din plata sensului poetic trimis. Poetul desemnează ceea ce eu am numit "preț" prin renunțările făcute. Ce alte renunțări mai sunt de cerut de la locuitorul Amarului Târg, a cărui biografie este alcătuită din creație, lupte și din nenumăratele renunțări / pe care le-ai ascuns cu grijă / până și de tine însuți? Aici intervine ieșirea din îndoială
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
și ce disperat" Apoi, ca o salvare, reamintindu-mi, reconstituind cele mai mici gesturi, cele mai imprecise priviri, cele mai spontane replici, zise aiurea" dîndu-le o semnificație ciudată, deplin afectuoasă, tandră, ca o mărturisire mereu așteptată, ca o declarație cifrată, făcută ca să pricepi" să pricepi" o nesfîrșită rugăciune laică, murmurată numai pentru tine, înțeleasă numai de tine" Și totul se derulează cu o rapiditate îmbătătoare" Nu mai are nici o importanță nimic" Rămîne doar dorința de-a o vedea cum se mișcă
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
poduri ca nave spațiale îmbuibă orizontul din toate părțile se întorc din marmura cerului împung cele cinci orașe nemișcarea paște norii speculații bursa cu tranzacții anonime patroni anonimi terorism anonim birouri hârțogăreală contabilitate companii vânzări-cumpărări firme magazine cu mărunțișuri antichități făcute mâine restaurantele scuipă clienți saci de cartofi în vitrinele suspendate fugi pe o bandă rulantă cu căști la urechi robot activat de idealul materiei nemuritoare departe de umbra adâncă a potecii înguste restaurante mâncătorii muzica masticației valsul porumbului cantine unele
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
să justifice ideea de sistem în estetică. El admite că sistemul, în accepția raționalismului clasic, așa cum a fost formulată de Descartes („icoană teoretică integrală a realității”) a devenit, datorită existenței „zonei iraționalului”, a „ceea ce este dat și neanalizabil”, problematic. Obiecției făcute sistemului din unghiul „filozofiei vieții”, după care există o contradicție între „forme” și „viață”, Vianu îi răspunde însă că, deși este adevărat că formele gîndirii nu pot - ca să folosim o vocabulă favorită a cărturarului - „istovi” viața, filozofia nu poate renunța
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
circulația unei opere care merită să fie cunoscută grație “geniului scriiturii”. Fără să cunoască româna, autoarea adaptării în versuri lasă să se înțeleagă, apărându-se și cu alte mari exemple, că munca i-a fost ușurată de traducerea literală, bine făcută, de profesorul Valeriu Rusu și colaboratoarele sale, între care doamna Aurelia Rusu, strălucit redactor al fostei Edituri “Minerva”. Astfel, așa numita “probă a străinului” a fost trecută, condiționată și de plăcerea textului plin de idei, tratate cu umor și ironie
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
cîte ori o văd pe Nadia la televizor, îmi vine-n minte Dinescu! Sînt absolut sincer, nu mint. Au ceva comun, nu știu ce, poate siguranța, aroganța, eleganța și Franța! Mersul lor presupune o încredere fantastică; pasul e exact acela care trebuia făcut. Aerul din jur e același! Sînt înconjurați de ceva imposibil de descris, dar teribil de evident. Cred că nu mă înșel. Sînteți în legitimă neîncredere să mă întrebați. Ce l-o fi pocnit, dom^le, pe Brumaru afecțiunea, de-mi
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
text ce vine înspre lumea aceasta dintr-o altă lume: „Obișnuiți de atîtea veacuri cu faptul creștin, noi socotim evangheliile, pe cea a lui Ioan în speță, ca fiind dintotdeauna așa cum le aveam acum, ca și cum ele ar fi coborît, gata făcute, din cer. Or, asemenea oricărei înaintări a lui Dumnezeu spre om, în om, cuvîntul lui și-a croit o cale prin densitatea și lumina timpurilor și a sufletelor, interpelîndu-le, reacționînd la situații date în diverse epoci, ceea ce a permis duhului
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
vitamine spălate cu ser fiziologic injectate cu ace cât stâlpul de telegraf înfipt în carne lance într-un turnir destrămat demitizat acul atinge osul și gravează pe el ca pe un papirus o epopee instinctivă pătrunde dincolo și prin gaura făcută se aud odele și vuietul printr-un laringe topit țurțurii sunt sonori xilofon multiplicat pe străzile goale voci libere se strecoară în casă sub plăpumile călduroase ale fricii și speranței voci în care ne oglindim dimineața când ne bărbierim ne
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
trupul lui. Și fiecare pauză-ntre sunete - o pauză respiraței lui erea. Un desfrîu static, definitiv, lipsit de obiect, lipsit de regret ori rușine... Un desfrîu ireproșabil, lipsit de urmări, de consecințe; de valori lăturalnice... Era chiar dezmățul pudorii lui - făcută dentr-odată exhibițonism; și nu oricum, ci el cu pianul. Ceva greu. Atît de diluat. De dulce. De invers... De vag... Și care-l năpădea cu reverberați prin fiecare fantă a auzului... Un auz depravat ce se lăsa pătruns/ siluit/ violentat
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
la soare cu una, două sau mai multe prietene. Într-o dimineață au apărut lângă mine, spre marea-mi bucurie, două fete vioaie, plăcute, volubile și... cât se poate de goale: una îndeosebi îți lua ochii, atâta era de frumos făcută, înaltă, blondă, piersicoasă toată, rumenită îndelung de soare; cealaltă era prietenoasă, amabilă, fiind însă mai mult pe post de însoțitoare. Ne-am spionat reciproc câtva timp, am intrat și am ieșit din apă de mai multe ori până să îndrăznesc
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
atenți, foarte atenți la tot ce spune Ippolit! "...nu pot nici să-l iubesc și nici să-l respect pe prinț..." * "...un sfredel...", "...un hîrb de tuse...", "...sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare...", iată cîteva din complimentele făcute lui Ippolit! Și totuși, sincer să fiu, mi-e mai simpatic decît Mîșkin!! Minunată replica Aglaiei în întîlnirea ei cu Nastasia Filippovna: "Dacă ai fi vrut să fii cinstită te-ai fi făcut spălătoreasă!" Numai că, frecînd dușumelele sau rufele
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]