1,424 matches
-
Mărturiile biblice expuse exclud ideea unui monoteism „împrumutat”. Ele lasă să se întrevadă clar cadrul unui monoteism practic ce are la bază credința omului și făgăduința lui Dumnezeu statornicită printr-un Legământ (Fac. 17, 7), în care Dumnezeu rămâne fidel făgăduințelor Sale, iar omul primește în însuși trupul Său pecetea Legământului. (Fac. 17, 10-11). Este demn de remarcat faptul că nici un moment pe tot parcursul acestei perioade, începând cu Avraam și continuând cu șederea în Egipt, poporul lui Israel, ce avea
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Ca o consecință a acestui fapt mâna protectoare a lui Iahve a fost mereu asupra lui Israel: „Și fiindcă moașele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a întărit neamul (Ieș. 1, 21). Încă o dată Dumnezeu se arată fidel făgăduințelor Sale concurând la nașterea unei mari națiuni: „De aceea te voi binecuvânta cu binecuvântarea Mea și voi înmulți foarte neamul tău, ca să fie ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării... Și se vor binecuvânta prin neamul tău toate
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
în Sine, ci mai degrabă ce reprezintă El în relație cu Israel și cu omul în general: O ființă personală ce se descoperă pe Sine în mod progresiv omului, potrivit puterilor acestuia de înțelegere, încheind un Legământ cu el, fidel făgăduințelor Sale și orientând cursul istoriei spre țelul final al omului și a întregii creații: desăvârșirea. Sf. Grigorie de Nyssa, în ordinea acestei idei afirmă următoarele: „Dumnezeu nu este numit ca ceea ce este El în ființa Sa prin numirile pe care
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
șimaitice. În acest context, rolul pe care-l ocupă Moise este fundamental. Sufletul celui ce a simțit taina întâlnire cu Dumnezeu”[27] va fi marcat de zbuciumul asumării unei responsabilități enorme: eliberarea poporului din robie și ,,oblăduirea” lui spre pământul făgăduinței (Ieș. 6, 8; Oseea 12, 14). Conștient de măreția misiunii pe care Iahve avea să o încredințeze, în raport cu posibilitățile limitate ale firii omenești, Moise apelează la motivații ce evidențiază slăbiciunile firii sale, în vederea justificării intenției sale de a refuza această
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
momentul alegerii divine ca pe o consecință a legământului încheiat cu patriarhii Avraam, Isaac și Iacov (Ieș. 6, 3-4), dar mai ales ca un act de milostivire și de izbăvire, expresia iubirii lui Iahve și a fidelității Sale în împlinirea făgăduințelor: Mi-am adus aminte de legământul Meu cu voi... am să vă primesc să-Mi fiți popor, iar Eu să vă fiu Dumnezeu și voi veți cunoaște că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v-a scos din pământul Egiptului
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Osea 6, 11; Miheia 6, 3). Profetul Iezechiel prezintă o viziune teologică a momentului alegerii, precizând că acest act s-a petrecut în mod solemn, având la bază un jurământ de fidelitate atât din partea lui Iahve, care rămâne mereu credincios făgăduințelor Sale, cât mai ales din partea poporului lui Israel, care trebuie să dovedească credincioșie față de cel ce l-a ales. În consecință Dumnezeu, care alege, ,,îl tratează pe cel ales nu ca pe un obiect de care poate dispune după voia
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
principiul ,,da ut des” și el îl asigură pe acesta (om) de anumite prestații materiale: recolte abundente, prosperitate, victorii împotriva dușmanilor, din partea zeității. Nu același lucru se realizează prin legământul încheiat între Iahve și Israel. În acest caz, legământul înseamnă făgăduințe ce includ exigențe indisolubile: etice și religioase, care sunt completamente opuse celor materiale.[69] Desigur, păstrarea cu sfințenie a Legământului va aduce lui Israel și prosperitate materială, însă aceasta nu este o condiție prealabilă, ci o consecință rezultată în urma împlinirii
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
încheierea legământului se statornicește un adevăr fundamental de care Israel va trebui să țină seamă și pe care va trebui să-l respecte cu mare strictețe: Iahve este Dumnezeul său, Părintele său, iar în aceste condiții Israel este fiu prin făgăduință și moștenirea lui Iahve (Ieș. 4, 22). Desigur această relație paternală se răsfrânge asupra întregului neam omenesc, însă prin actul legământului, Israel se înscrie într-un cadru special ce își are explicația în mandatul ce i s-a încredințat prin
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
fost trimiși la toate neamurile. Epistola către Efeseni: Este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta Este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta Este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea Ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
pe Levi, Levi a născut pe Mehie și pe Pamfir, Pamfir a născut pe Varpafir, iar Varpafir a născut pe Ioachim, tatăl Fecioarei Maria. Ioachim a moștenit toate purtările bune ale strămoșilor săi, era blând la chip și credincios, așteptând făgăduința lui Dumnezeu. Ioachim trăia în Nazaretul Galileii. Când a fost vremea căsătoriei, a luat-o de soție pe Ana din seminția lui Levi și din neamul lui Aaron. Ana făcea parte din neamul preoțesc al evreilor și astfel Dumnezeu a
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
și munte împrejurul ei. Și are toată hrana călugărească, pomi și livezi și nuci și alți pomi roditori, fără număr, vii și grădini, și colo cură apă pucioasă... am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământul făgăduinței”. Descriere mai concretă, nici că se putea! Dar poate cea mai emoționantă relatare aparține chiar Domnitorului Neagoe Vodă Basarab, cea din Letopisețe. Zice așa ctitorul Curții de Argeș: „Văzut-am cu ochii noștri Sfânta Mânăstire Cozia; mi s-a bucurat
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
evolutive,de rafinare,nuanțare și diversificare impuse de realitatea a cărei esență o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabilitate asumată din partea autorilor ei,ci implică o angajare a speranței deșarte,ca privire spre real,asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinței.( Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale,edenul ca ultima speranță:Vânturi,o
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
cerească și jocul vrăjit al sublimului. Priviți ROMÂNUL, ca un sunet celest în marea- muzică a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
și ascultare: Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău. Din iconomie dumnezeiască, la ieșirea din templu, ea a fost dată în grija dreptului Iosif care avea, spun sfinții Părinții, în jur 80 de ani, pentru că și diavolul aștepta împlinirea făgăduinței și avea să lupte împotriva ei. Pe de o parte era păzită fecioria ei, pe de altă parte avea să fie apărată de clevetiri când se va observa că este însărcinată, întrucât prescripțiile Vechiului Testament prevedeau omorârea cu pietre a
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
înțelepciunea ta să procedezi cum știi tu mai bine. Dumnezeu să te aibă în pază! Post Scriptum I pak, mai vreau să-ți spun și să închei că nici pe aici nu curge laptele și mierea, nu-i tocmai Pământul Făgăduinței, partea bună e că n-au mai rămas evrei, care să-ți vândă și papucii Maicii Domnului, proștii, ratații, colcăiesc peste tot, chiar și pe domeniile noastre, cum știi, femeiile dau naștere la pui vii, bărbații nu clocesc, dar îi
SCRISOAREA BĂTRÂNULUI GOOGLE CĂTRE NEPOTUL SĂU ERASMUS DIN BANGGUNGGOS ( PAMFLET ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350015_a_351344]
-
-și înfrunta menirea?“ (Vor scrie mulți - pag.63). În poeziile Alexandrei Mihalache „strigă iubirea printre ramuri de speranță“, când „taina nopții s-a risipit într-o tăcere“. Poeta este convinsă și încearcă să-și convingă și cititorii că „la țărmul făgăduinței se va odihni iubirea“...„când soarele învață să zâmbească“. Alexandra Mihalache lasă condeiul să „zburde“ în voie pe coala de hârtie, așa cum penelul alunecă pe șevaletul capabil să imortalizeze îmbrățișarea mirifică a culorilor: „...O rază de lumină/ M-a mângâiat
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
ia aminte că și ei au copii și grijă pe care o au față de bătrâni, față de părinți, tot așa grije s-o aștepte de la copiii lor. Drumul greu al vieții celor doi bătrâni,soț și soție, a continuat în țară făgăduinței”deoarece în țara lor nu se puteau întoarce pentru că nu aveau unde să locuiască le lipsea un cuib a lor. Pentru a mai putea supravetui în America, bătrânii despre care vă scriu a trebuit să-și găsească ceva de lucru
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
înfometați, trag jaluzeaua și în fața geamului meu printre porumbei, jucând badminton același cuplu de chinezi, ce râzând se ceartă, că fluturașul lângă linie a căzut în terenul celuilalt, privindu-se în ochi punându-și o dorință pe acest tărâm al făgăduinței, întind mâinile spre cei mai apropiați porumbei, oare, știu ei că un porumbel o singură dată în viață iubește!? Referință Bibliografică: Miriapodele decadenței / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 987, Anul III, 13 septembrie 2013. Drepturi de
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
fost trimiși la toate neamurile. Epistola către Efeseni: este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf.
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
văzduh, căci aici nu încetează de peste un veac (din 19 noiembrie 1919) să bată o inimă cât un munte și să scânteieze un duh cât o dragoste, împlinind azi, când e mai greu, iar de aceea actorii luptă mai mult, făgăduința făcută sieși de genialul Constantin Tănase, de a înfrunta vremile și a fi deasupra vremilor, pe culmea spiritului! Arta teatrului are îngerul ei și de aceea actorii nu mai sunt stăpâni pe inimi, căci inimile lor sunt în mâinile îngerului
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
DE ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLȚ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
încredere că totul se va repeta și Dumnezeu va răsădi „floarea genezei/și totul se va lua de la capăt”. „te invit iubito la o cafea în rai/prin geamul epidermei privesc adânc prin tine/ și ce frumos ai trupul ales făgăduinței/mai am doar să-mi deșir din encefal/un fir de gând ușor ca o visare.” Mi-a plăcut acest gen aparte de creație al poetului Dan Tipuriță și îi urez mult succes cu acest volum. Vasilica Ilie Referință Bibliografică
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
O amintire-n negură răzbate). Calde, luminoase, adeseori strălucitoare, poemele Alexandrei Mihalache induc o stare de liniște și pace interioară, ca o binecuvântare. Pentru poetă, „clipa e o candelă cerească” (Pe brațe de lumină). Autoarea folosește cuvinte specifice elegiilor: alean, făgăduințe, pe veci, cuvântă, aievea, năzuință ș.a. Și, ca să mai diversifice aria tematică, poeta a avut inspirația să scrie și un „Sonet patriei”; Din ochii însetați de biruință/ Căzură două lacrimi peste vreme,/ Aici e vatra dragostei supreme,/ Aici pământul a
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
scrie și un „Sonet patriei”; Din ochii însetați de biruință/ Căzură două lacrimi peste vreme,/ Aici e vatra dragostei supreme,/ Aici pământul a rodit credință.// Privește către munți și nu te teme,/ Căci patria înseamnă năzuință,/ Să fie pasul tău făgăduință/ Atunci când glasu-i blând o să te cheme.// Noi ne-am născut ca munții din furtună,/ Ne-au legănat pădurile la sân,/ Nici cerul nu ne sperie când tună,// Cad fulgere, dar crestele rămân./ Doar glia ne aduce împreună,/ Purtând în piept
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
de pe obrazul serii, înstrăinarea, perdeaua timpului, ochii înlăcrimați, doinele sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea clipei, ca o floare de catifea, sărutările nevinovate, căldura iubirii, „o formă a perfecțiunii”; „leacul într-un sărut”; „țărmul făgăduinței”, unde „se va odihni iubirea”, „pe aripi de biruință”. O oarecare undă de mister plutește peste toate acestea învăluită în acorduri de vioară și sunete suave de clavir care te pot purta pe aripi până la țărmul visării. Toate acestea fac
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]