1,240 matches
-
până la mijlocie, bine drenate, care nu rețin apa. Solurile reci, argiloase, cu exces de umiditate predispun plantele la putregai umed, râia făinoasă, râia neagră, mana, alternariotă, fuzarioză. Se vor evita solurile cu pH acid (4-6), care favorizează atacul de râie făinoasă și de râie neagră. dar și terenurile alcaline cu pH 9, care intensifică atacul de râie comună. Fertilizarea echilibrată asigură o dezvoltare normală a plantei și o producție ridicată. Utilizarea de îngrășăminte cu azot, administrate unilateral predispune plantele de cartof
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
reluate Înainte cu 2-3 săptămâni de următorul sezon de montă. Cățelelor cu o stare de Întreținere slabă li se va ridica treptat calitatea hranei, iar celor care sunt prea grase li se va reduce din rația de hidrocarbonate, pâinea, pastele făinoase și vor fi supuse la un regim de mișcare intens. Cele care au fost hrănite bine În perioada anterioară de gestație nu au nevoie de o pregătire deosebită. Atenție mai mare se va acorda celor rămase nefecundate. Copulația la masculi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
brânzeturi și sosuri. Busuiocul este ingredientul principal folosit la sosuri, el este o plantă aromatica folosită în combinație cu diferite legume proaspete (roșii, vinete și dovlecei). De asemenea busuiocul se folosește la sosul verde, se folosește în combinație cu paștele făinoase, cartofii fierți, fasolea verde, cu brânză dulce și brânză acidulata. Se folosesc frunze întregi sau fâșii, numai proaspete deoarece prin uscare se pierde o mare parte din gust. Salvia este foarte populară în bucătăria moldoveneasca, ea are un gust înțepător
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
sosul format fiind foarte gustos. Papricașul se poate servi cu găluște preparate din ou și griș. (Două ouă bătute cu un praf de sare, amestecate cu griș până când capătă consistența smântânii și se fierbe în apă sau cu paste făinoase. Indiferent cu ce este servit, (găluște sau paste) este bine să le amestecăm cu câteva ore înainte în papricaș, pentru a prinde gustul mâncării. Friptură de vițel cu cremă de cimbru (rețetă tradițională din zona Podolenii de Sus) INGREDIENTE: * două
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
bine la oasele malare, gât, claviculă și abdomen. Este asociată cu apetit crescut - acesta poate fi un efect al malariei cronice, al unei mânii tăcute sau a unor necazuri ascunse. Pacientul are dorință de sare, alimente amare, alimente acre, mâncare făinoasă, scoici, pește și lapte. Are o sete extremă pentru cantități mari de apă. Pacientul transpiră la liziera părului. 3. FOAME CARE ÎL TREZEȘTE NOAPTEA SĂ MĂNÂNCE: a. Cinchona - Emacierea, debilitatea și anemia determină un apetit vorace, în special la cei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cât mănâncă mai mult, cu atât dorește mai mult. Aceasta este cauza pentru care se trezește noaptea, mănâncă un pic, ceea ce creează o balonare a abdomenului (există o excesivă formare a flatulenței în jurul abdomenului). Are dorință excesivă pentru dulciuri, mâncare făinoasă, varză, scoici, ceea ce-i pune sistemul digestiv la grea încercare. 4. DOREȘTE CARNE AFUMATĂ - aceasta înseamnă că pacientul are dorință marcată pentru carne afumată de vacă și alte cărnuri sărate. a. Causticum - Așadar, ca să-și satisfacă dorința de a mânca
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă a ciupercii, țesuturile frunzelor se îngălbenesc apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect prăfos, făinos, apoi devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu optimum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se vor arde, iar tuberculii vor fi industrializați pe loc sau se vor fierbe pentru hrana animalelor. Terenul din zona infestată, se va ara la 20-25cm și se va trata suprafața cu dezinfectanți puternici de sol. 3.1.10. Râia făinoasă Spongospora subterranea Ciuperca originară din Peru,a pătruns în Europa în sec. XIX fiind semnalată din 1841 în Germania. În regiunile mai umede ale României, au fost depistate focare care în ultimii ani s-au extins fără a scădea cantitativ
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de celule moarte ce izolează zona atacată. Atacul pe partea subterană a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei de vegetație, la temperaturi scăzute (+15șC) și în condiții de umiditate mare a pământului, se produc primele infecții care pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
destul de răspândită și poate produce pagube însemnate prin deprecierea frunzișului. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor, în lunile iulie și august, apare o pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă de pete izolate, apoi unite. Sub pâsla ce capătă aspect făinos, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În cazuri grave, extinderea pâslei miceliene a fost observată și pe fața inferioară a frunzelor. În pâsla miceliană apar mici puncte negre, care îi dau acesteia o culoare gri. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se transmite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea atmosferică este între 70-80 %, ciuperca se extinde pe frunzele din etajele superioare, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Oescu și E. Rădulescu (1933) dar, studiată amănunțit de C. Sandu Ville abia în 1967. Simptome. Organele aeriene (tulpini, frunze și chiar fructe sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare (fig. 117). Pe suprafața acestor organe apare un miceliu alb, făinos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai puțin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni și acoperă suprafețe mari de limb care, în scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu țesuturile se îngălbenesc și se brunifică. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
C. Sandu-Ville pe Lactuca scariola, L. saligna, iar E. Docea o descrie în 1976 și pe L. sativa. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor de salată se observă o pâslă albă, foarte fină, ce în scurt timp capătă un aspect făinos. Frunzele se îngălbenesc, își pierd luciul și se usucă. Uneori pâsla miceliană devine cenușie prezentând mici puncte negre. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă salata în condiții de umiditate ridicată 77-85 %, lumină puțin intensă și temperaturi între 10-32șC. Răspândirea ciupercii se face prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Docea și col. Simptome. Substratul poate fi împânzit de miceliul ciupercii încă înainte de însămânțare sau după aceea. Se observă pete circulare, mari de 10-20 cm în diametru, uneori chiar mai mari care, au culoare albă sau cenușie și un aspect făinos care seamănă cu praful de gips. Ciuperca patogenă produce sterilitatea miceliului, acesta neproducând corpi fructiferi. Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și mâinile lucrătorilor pot răspândi sporii sau fragmentele de miceliu ale patogenului. Tratamentele ce se execută pentru prevenirea și combaterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gălbenele producând debilitarea plantelor și deprecierea cantitativă și calitativă a producției de flori. Simptome. Pe frunzele plantelor, apare o pâslă albă miceliană, la început sub formă de pete izolate apoi acestea se unesc și acoperă frunza ce capătă un aspect făinos. Sub pâsla albă, frunza se îngălbenește, apoi se usucă și miceliul capătă o culoare cenușie, datorită unor mici puncte negre fructificațiile de rezistență (cleistoteciile) ale ciupercii. Transmitere răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație, iar cleistoteciile rezistă peste
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 luni. Alte alimente admise pentru consum sunt: carnea slabă de vițel sau pasăre, rasol din pește alb, brânză proaspătă de vaci, urdă dulce, caș dulce, iaurt, smâtână proaspătă, albuș de ou, untdelemn, pâine albă veche de o zi, paste făinoase, margarină, miere de albine, budinci, sufleuri, compoturi și condimente aromate (cimbru, mărar, pătrunjel, leuștean, dafin) care au rolul de a stimula apetitul și de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate. Alimentația zilnică va fi fracționată În 5-6 mese
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
piure de cartofi), sucuri și compoturi din fructe precum și ceaiuri medicinale diuretice. Treptat vor intra În alimentație produsele lactate (lapte dulce, iaurt, brânză de vaci, caș dulce, urdă, telemea), grâu și orz germinat, pâine veche de o zi, paste făinoase, rasol din carne slabă de vită, pasăre și pește alb, untdelemn crud, margarină și condimente aromate (mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, cimbru, dafin) pentru a stimula apetitul În cazul dietei hiposodate. Foarte bune efecte are supa preparată dintr-o ceapă fiartă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și schimbate de 2-3 ori. Regimul alimentar Pentru colecistite sunt recomandate supe de legume, piureuri de legume (cu spanac, pătrunjel, morcov, ridichi, urzici, țelină), cartofi În salate, carne slabă de vită și pui, brânză de vaci, lapte degresat, iaurt, paste făinoase, sucuri de legume (morcov, țelină, sfeclă roșie, salată verde, castraveți) și sucuri de fructe (mere, lămâi, grapefruit), Îndoite cu apă. Sucurile se consumă În cantitate de circa 2-3 litri pe zi, băute prin Înghițituri rare. Bune efecte are ridichea neagră
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de vaci, caș, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griș sau tăiței, borșuri de legume, conopidă, morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, dovlecei, piure de cartofi, carne rasol de vită și pui, pește slab, pâine albă, uscată sau prăjită, paste făinoase, compoturi. Alimentele interzise care favorizează formarea de calculi biliari sunt: carnea de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras, grăsimi animale, slănină, șuncă, cârnați, afumături, tocături, conserve, sardele, sosuri cu rântași și prăjeli, ouă tari sau prăjite, brânzeturi grase
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
adaugă suc de morcov (1/3 din cantitate) și se beau 2-3 căni pe zi prin Înghițituri rare Treptat se reia alimentația cu piureuri de legume și cereale, legume fierte (morcov, dovlecei, conopidă, spanac), supe de griș sau orez, paste făinoase cu apă și lapte, iaurt, brânză de vaci, caș proaspăt, telemea, biscuiți, pâine albă prăjită, griș cu lapte. În cazul când apar dureri după masă, bolnavul va sta culcat cu o compresă călduță pe abdomen. Se revine la alimentația normală
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre și pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt și untdelemn, orez, griș, pâine uscată sau prăjită, biscuiți, paste făinoase și fulgi de ovăz. Sarea se admite În cantități moderate pentru a asigura excitația gastrică. Un efect foarte bun Îl are crema preparată din 2 linguri caimac de lapte care se bat spumă cu 2 gălbenușuri de ou și 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
va fi permis În funcție de toleranța individuală. Sunt admise carnea slabă de pasăre și vițel, pește slab, bulion de carne degresată, supe și sosuri din carne de pasăre cu tomate, iaurt, brânză de vaci, unt proaspăt, untdelemn crud, pâine prăjită, paste făinoase, piure de cartofi, fulgi de ovăz, legume fierte (spanac, urzici, morcov, conopidă), fructe dulci (mere, pere, caise, prune, struguri), cură de lămâie și portocale (câte 100- 300 g pe zi), aromatizarea alimentelor (cu pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon), ceai verde, cafea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]