6,551 matches
-
fiscale principale în sensul consacrat de legislația fiscală și, pe cale de consecință, nu poate fi asimilată noțiunii de prejudiciu infracțional, cu toate consecințele inerente unei atari caracterizări. În schimb, rezultă din formularea normelor supuse interpretării că exercitarea, de către făptuitor, a opțiunii de a plăti un plus de 20% din valoarea prejudiciului în scopul obținerii unui avantaj procesual este condiționată, pe de o parte, de un element substanțial, respectiv săvârșirea uneia dintre infracțiunile limitativ prevăzute de art. 10 alin. (1^1
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
plata unei sume de bani, instituția analizată se aseamănă, formal, cu cea a pedepsei amenzii, însă o analiză aprofundată exclude orice risc de confuzie sub acest aspect. Amenda penală reprezintă o pedeapsă, adică o consecință a stabilirii răspunderii penale a făptuitorului, în urma exercitării depline a acțiunii penale. Ea presupune, prin ipoteză, epuizarea acțiunii penale exercitate, prin stabilirea condițiilor de existență a infracțiunii, a celor de tragere la răspundere penală a făptuitorului și prin formularea unor concluzii judiciare definitive cu privire
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
pedeapsă, adică o consecință a stabilirii răspunderii penale a făptuitorului, în urma exercitării depline a acțiunii penale. Ea presupune, prin ipoteză, epuizarea acțiunii penale exercitate, prin stabilirea condițiilor de existență a infracțiunii, a celor de tragere la răspundere penală a făptuitorului și prin formularea unor concluzii judiciare definitive cu privire la vinovăția acestuia și imperativul sancționării sale penale în vederea restabilirii ordinii de drept. În schimb, plata majorării procentuale prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu reprezintă
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
plata majorării procentuale prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu reprezintă efectul stabilirii răspunderii penale a inculpatului. Ea intervine pe parcursul procesului, anterior, așadar, pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive și, implicit, premergător stabilirii răspunderii penale a făptuitorului; în plus, plata acestei sume nu are rolul de constrângere specific pedepselor, de vreme ce ea urmărește tocmai stingerea acțiunii penale, adică lipsirea sa de obiect, și prin aceasta împiedică o statuare definitivă a instanței asupra vinovăției ori a celorlalte
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
rolul de constrângere specific pedepselor, de vreme ce ea urmărește tocmai stingerea acțiunii penale, adică lipsirea sa de obiect, și prin aceasta împiedică o statuare definitivă a instanței asupra vinovăției ori a celorlalte condiții de tragere la răspundere penală a făptuitorului. În acest context se poate aprecia că plata unei sume superioare valorii prejudiciului infracțional de către persoana suspectată de comiterea faptelor cauzatoare ale respectivului prejudiciu, anterior finalizării procesului penal și în vederea încetării acestuia prin stingerea acțiunii penale, concretizează o
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
că plata unei sume superioare valorii prejudiciului infracțional de către persoana suspectată de comiterea faptelor cauzatoare ale respectivului prejudiciu, anterior finalizării procesului penal și în vederea încetării acestuia prin stingerea acțiunii penale, concretizează o formă de răspundere juridică prin care făptuitorul este sancționat pecuniar pentru încălcarea normelor de drept, evitând, în același timp, antrenarea răspunderii sale penale. Rolul central al aspectului pecuniar imprimă cotei procentuale de 20% trăsăturile unei veritabile sancțiuni civile, menite a penaliza nesocotirea obligațiilor fiscale ce revin autorului
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de la normele de drept“ (paragraful 107). Majorarea procentuală prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu poate fi însă caracterizată juridic ca o simplă sancțiune civilă. Intervenind în cursul unui proces penal, fiind lăsată la latitudinea făptuitorului și având ca scop obținerea beneficiului încetării procedurii prin activarea unei cauze legale de nepedepsire, plata acestei majorări legale produce, în principal, efecte de natură penală, atât sub aspectul dreptului substanțial (conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
penal, fiind lăsată la latitudinea făptuitorului și având ca scop obținerea beneficiului încetării procedurii prin activarea unei cauze legale de nepedepsire, plata acestei majorări legale produce, în principal, efecte de natură penală, atât sub aspectul dreptului substanțial (conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual penal (determinând incidența unei cauze care împiedică exercitarea acțiunii penale și, prin aceasta, conduce la încetarea procesului). Prin urmare, cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
prealabilă este condiționată incidența cauzei de impunitate se relevă ca o instituție de drept cu o configurație juridică proprie și o natură suigeneris, care îmbină trăsăturile unei sancțiuni cu cele ale unei cauze de impunitate grefate pe căința activă a făptuitorului, generând efecte juridice mixte, atât de drept penal substanțial, cât și procesual penal. Implicând o componentă accentuat sancționatorie, plusul procentual de 20% din baza de calcul ce trebuie achitat pentru a deveni incidentă cauza de nepedepsire prevăzută de art. 10
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
definiția legală a noțiunii de „obligație fiscală accesorie“, consacrată de art. 1 pct. 29 din Legea nr. 207/2015, accesoriile fiscale sunt întotdeauna corespunzătoare obligațiilor fiscale principale, respectiv celor care se referă la plata impozitelor, taxelor sau contribuțiilor sociale datorate de făptuitor. Similar restului creanțelor fiscale, obligațiile accesorii sunt și ele supuse principiului legalității consacrat de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, putând lua naștere numai în baza și în limitele strict prevăzute de legislația fiscală. Aceasta înseamnă, inter alia
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
caz, fie orice alte circumstanțe care, dovedite prin orice mijloace de probă și la aprecierea instanței de revizuire, formează convingerea acesteia că partea a știut, de la data actelor sau circumstanțelor respective, că nu mai este posibilă răspunderea penală a făptuitorului. Momentul obiectiv este reprezentat de împlinirea duratei de 3 ani de la data producerii împrejurărilor pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printro hotărâre penală. ... 17. Prin aceeași decizie, instanța supremă a mai statuat că termenul de 3
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
etică și profesională a profesioniștilor contabili menționate la pct. 13, să asigure o judecată dreaptă și să aplice, unde este cazul, sancțiunea disciplinară corespunzătoare, în raport cu natura și gravitatea abaterilor, cu consecințele acestora și cu gradul de vinovăție a făptuitorului. ... ... Capitolul III Primirea, analiza și punerea în lucru a reclamațiilor (plângerilor, sesizărilor) 17. Se pot adresa comisiilor de disciplină cu reclamații (plângeri, sesizări) pentru abateri disciplinare săvârșite de membrii Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România: a) persoanele fizice
HOTĂRÂRE nr. 22/155 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254346]
-
de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România. (2) Fiecare membru al Colegiului Medicilor din România beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei. Articolul 105 (1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancțiuni: a) mustrare; ... b) avertisment; ... c) vot de blam; ... d) amendă de la 100 de lei la 1.500 de lei. Plata amenzii se va face în contul colegiului teritorial, în termen de
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
obligatorie (inclusiv în unele spații deschise, nu doar în spații închise). S-a apreciat că în acest sens este și doctrina dezvoltată sub imperiul Codului penal din 1968, atunci când se menționează că rațiunea agravantei rezidă în folosirea de către făptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. Astfel, recurgând la mascare (deghizare sau travestire), făptuitorul se dovedește mai periculos, el chibzuiește mai mult asupra modului în care va realiza hotărârea sa infracțională și își ia măsuri pentru
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
este și doctrina dezvoltată sub imperiul Codului penal din 1968, atunci când se menționează că rațiunea agravantei rezidă în folosirea de către făptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. Astfel, recurgând la mascare (deghizare sau travestire), făptuitorul se dovedește mai periculos, el chibzuiește mai mult asupra modului în care va realiza hotărârea sa infracțională și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat. Prin urmare, în situația în care făptuitorul poartă o mască în îndeplinirea unei
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
recurgând la mascare (deghizare sau travestire), făptuitorul se dovedește mai periculos, el chibzuiește mai mult asupra modului în care va realiza hotărârea sa infracțională și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat. Prin urmare, în situația în care făptuitorul poartă o mască în îndeplinirea unei obligații legale instituite în scopul prevenirii răspândirii SARS-CoV-2, este necesar să se verifice, suplimentar, dacă a urmărit cu adevărat îngreunarea descoperirii sale, respectiv dacă s-a mascat cu intenția explicită de a comite un
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
iar scopul respectării măsurilor de protecție împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2 nu este incompatibil cu dorința de a ascunde săvârșirea unui furt. În același timp însă, având în vedere că protejarea altor persoane este esențială în această perioadă, simplul fapt că făptuitorul respectă normele de sănătate publică și, în același timp, comite un furt nu echivalează în mod automat cu o deturnare a scopului pentru care obligația de purtare a măștii este instituită și nu poate justifica ab initio reținerea agravantei prevăzute
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
purtarea acesteia este obligatorie, se va reține varianta calificată a infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1)-art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, cu condiția ca, prin purtarea măștii, identificarea și tragerea la răspundere a făptuitorului să fie mai dificile (îngreunate). În argumentarea opiniei s-a precizat în prealabil că, pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru existența elementului circumstanțial, trebuie identificate motivele pentru care legiuitorul a considerat că furtul comis de o persoană
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
de altă parte, că relevanța practică a acestei clasificări se reflectă exclusiv în cazul participației penale, pentru a stabili dacă se răsfrâng sau nu asupra celorlalți participanți. De altfel, noțiunea de „circumstanțe“ se referă la împrejurări legate de faptă sau făptuitor, exterioare infracțiunii și care au legătură cu individualizarea pedepsei, în timp ce elementul constitutiv al infracțiunii care are legătură cu însăși existența infracțiunii în varianta calificată poartă denumirea de element circumstanțial. Astfel, rațiunea legiferării elementului circumstanțial este aceea că fapta
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
sau travestire. S-a precizat că actele preparatorii, pregătirea prin mascare, deghizare, travestire, reprezintă o componentă obiectivă în „economia“ elementului circumstanțial și că este suficientă simpla recurgere la unul dintre aceste procedee dacă identificarea autorului devine dificilă, poziția subiectivă a făptuitorului fiind lipsită de relevanță în privința existenței elementului circumstanțial. În susținerea opiniei formulate s-a invocat interpretarea literală a textului de lege, referirea fiind clară la fapta comisă de o persoană mascată, iar nu la persoana care se maschează pentru
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
legătură cu un alt element circumstanțial al furtului calificat, respectiv fapta comisă de o persoană având asupra sa o armă - art. 209 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1968. Astfel, s-a reținut că: „Nu are relevanță dacă făptuitorul se înarmează în mod special pentru comiterea furtului sau deține asupra lui arma din alte motive. Elementul material se realizează și în a doua ipoteză. Este, spre exemplu, și cazul militarului care comite furtul în timpul serviciului de pază, când
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
atare, obligativitatea purtării măștii, din orice motiv ar decurge aceasta (stare de pandemie, acces la bal mascat, cască de motociclist etc.), nu împiedică reținerea variantei calificate a furtului, cu condiția ca, prin purtarea măștii, identificarea și tragerea la răspundere a făptuitorului să fie mai dificile (îngreunate). ... VI.2. Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Drept, prin directorul Departamentului de Drept public, lector universitar doctor Bogdan Vîrjan, a opinat în sensul că, în situația în care infracțiunea de furt este comisă de o persoană
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
că opiniile doctrinare au exprimat, referitor la rațiunea instituirii elementului circumstanțial de agravare, teza potrivit căreia persoana mascată caută să se ascundă privirilor, să nu fie recunoscută sau identificată de victime sau de alte persoane și că, recurgând la mascare, făptuitorul se dovedește a fi mai periculos, deoarece el chibzuiește mai mult cu privire la modul de exteriorizare a rezoluției infracționale și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat, iar prin folosirea unor astfel de mijloace, contribuie la intimidarea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
mascată prezumă existența unui astfel de scop al ascunderii identității; cu toate acestea trebuie observat că situația în care toate persoanele ar putea fi obligate să poarte mască în spații publice nu a fost una previzibilă. Este de necontestat că făptuitorul este mult mai greu de identificat atunci când poartă mască, indiferent dacă acesta a urmărit să își ascundă identitatea sau nu, și că, chiar dacă este obligată de lege, persoana care poartă mască este conștientă că nu poate fi identificată
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
nu poate fi identificată, prin urmare, aceasta prevede și acceptă împrejurarea că, mascată fiind, va fi mult mai greu de identificat, ceea ce scoate în evidență un pericol mai ridicat al faptei. De altfel, poate fi imaginată situația în care făptuitorul chiar profită de contextul obligativității purtării măștii de protecție pentru a săvârși această infracțiune, după cum pot exista situații în care dorința făptuitorului de a săvârși fapta mascat se suprapune peste contextul obligativității purtării măștii de protecție. Este adevărat că
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]