4,829 matches
-
Poligraf Poligrafovici Sarikov. Comunismul visa la o regresiune colectivă către vârstă de aur. Experimentul profesorului provoacă (involuntar) o cădere a umanului către animalic. "Omul nou" își terorizează creatorul, profesorul Preobrajenski fiind în situația ingrata a unui Pygmalion confruntat cu violența făpturii aduse la viața de el. Inima de câine reproduce, în registrul parodic, schemă romantică a Frankenstein-ului lui Mary Shelley, doar că revoltă lui Sarikov împotriva demiurgului ce i-a dat viață trece prin folosirea unor mijloace mult mai terestre, ca
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
un cartof în pămînt/ creșteai în memoria mea visînd" (Adăpost). Sau, cel putin, confruntarea ființei actuale cu ipostazele sale infantil-ofensive, impactul indecis al vîrstelor zăvorite "în luminoasă enigmă". Ideea de moarte apare atenuata de ideea anamorfozelor pe care le cunoaște făptura noastră în zarea conștiinței de sine fantaste: "vorbeai cu mirosul tău de floare din băli/ neortodoxa intraductibila aurorală/ iar aceasta vorbire a ta zbura/ labirintic se întindea/ prin văzduh/ pînă la duh/ și la stea/ le transfigura!//o și aveai
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
inversate: din captivitate prizoniera este de fapt cea care vede și supravegehează, iar temnicerii cei văzuți, descoperiți, prădați de identitatea lor, transformați în oglinzi ale chipului care îi privește. Hélène este categoric personajul cel mai important din român. Ea este făptura puternică, triumfătoare (de altfel evadează pînă la urmă), dar de existență ei depind toate celelalte personaje din român. Într-un român în care e vorba despre femei cărora le e furată frumusețea, protagonistul absolut, în sensul profund al termenului, ca
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
alteori, numeroși optzeciști virează spre descripție, anecdota, reportaj că spre o obiectivare salutara. Unor impulsuri structurale anafective, extrovertite, li se asociază astfel, după toate probabilitățile, presiunea mediului totalitar, care a coincis cu începutul activității lor. Nu doar simțindu-se altă făptura - situație pe deplin clarificatoare -, ci și, îndeobște plonjînd în atmosferă de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
referinței sale reale. Dar e foarte important faptul că într-un necunoscut viitor va exista un Mr. Bradshaw, chiar dacă acesta nu va fi "realul" Mr. Bradshaw. Senilul Will întruchipează pentru străinul sosit la Oxford, cel ce scrie această carte, o făptura nepămînteana cumva, care are capacitatea de a se deplasa în timp, nu numai în trecut, ci poate și în viitor. Dacă Will este constantă Oxfordului, memoria locului, desi una îndărătnica și plină de capricii, cei doi dons de care vorbeam
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Deznădăjduitul antilirism simbolic nu e însă decît un lirism al nădejdii ostenite, însă cu atît mai tulburătoare, avînd ca obiect o renaștere extramundană: "sîngele meu e o teamă subțire/ alcătuită din frig/ din scrum luminos// sîngele meu/ orînduiește o altă făptura" (Ruga la St. Patrick). Poeta își filtrează meticulos făptura carnala pînă obține materialitățile ultime, tangente la frigul abstracțiunii, la grafia Neantuluii: "ce limpede pot măsură/ starea de frig/ starea de nuanță de virgulă// zile și nopți depozitez/ linii și forme
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
al nădejdii ostenite, însă cu atît mai tulburătoare, avînd ca obiect o renaștere extramundană: "sîngele meu e o teamă subțire/ alcătuită din frig/ din scrum luminos// sîngele meu/ orînduiește o altă făptura" (Ruga la St. Patrick). Poeta își filtrează meticulos făptura carnala pînă obține materialitățile ultime, tangente la frigul abstracțiunii, la grafia Neantuluii: "ce limpede pot măsură/ starea de frig/ starea de nuanță de virgulă// zile și nopți depozitez/ linii și forme/ întîmplări transparente/ dănțuitori aburii lumii/ o sinteză amară de
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
-ți zgârcească nurii/ Și umerii de măr - cumpănă dreapta -/ Are ca să ți-i svânte mandibulă securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Și felceri roșcovani au să-ți disece sânii/ Să afle ce pelagra ți-a covăsit făptura;/ Superlativ de carnea-ti or cuvânta și câinii,/ Un enfizem că roza îți ghimpui-va gură..." (Cântec de dric); "și poate va veni o zi/ când capul va tăia securea/ când nicăieri va fi aici/ și când aici va fi aiurea
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
fundamentală erau private (prizonierii, mai cu seamă), pentru că aceasta este o libertate metafizica, imposibil de confiscat unui om cu adevarat. Ea poate fi interzisă vremelnic, dar în abstractul ei rămîne pururi valabilă. Însă deși mobilitatea este libertatea prin excelență a făpturii vii, ubicuitatea e imposibilă: nici macar utopiile științifico-fantastice nu o închipuie, căci, oricît de repede am trece de la un loc la altul, nu putem fi în același timp în mai multe locuri. Mobilitatea această constitutivă a ființei umane, deci, e de la
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
adult ar fi cuvîntul) propusă, e cumva șarjata uneori, iar alteori e diminuată de verosimilul întîmplărilor, un verosimil plusat dincolo de limitele unei motivații literare sau ale unei coerențe narative, în plin firesc cotidian. Ce dacă e practic imposibil că o făptura omenească să își poată duce întreaga existența în copaci, cum face Cosimo, personajul din Baronul din copaci? Nici lui Cosimo nu îi e ușor, mai ales la început, dar lumea lui verde și mișcătoare, de crengi și frunze, nu e
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
imensă doză de bun simț într-o lume în care se petrec tot felul de ciudățenii. Orice întîmplare supranaturala, orice personaj fabulos, cum e, de pildă, cavalerul inexistent (o armura în care nu se află nici un corp, dar totuși o făptura cu identitate) e inserata pe fundalul unui univers firesc și cotidian, care se miră cînd descoperă ceva altfel, bombăne eventual, dar nu opune rezistență, ci asimilează acel altceva. Vicontele tăiat în două, de pildă, este un fel diavol-Dumnezeu, o creatură
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
ziua nu ne-a mai fost atît de adîncă, mîinile voastre, ca la un cules de stele, vi-s gingașe și curate. El a chemat în jurul Coronei și oamenii și gîndurile și întocmind lumea din nou pe trei datini ale făpturii, trupul, cugetul și truda, o dă veacului ce vine renăscuta"), realitatea de fond la care se referă n-ar putea fi contestată. Regele Carol al II-lea a fost într-adevăr "regele scriitorilor" și nu ne putem reprimă gîndul că
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
până la suprapunere. Chiar dacă nu poți modela elementele de expresie ale feței tale, pe undeva cunoști echivalentul interior al sentimentului care le condiționează. Acest echivalent emoțional este deja plasat în adâncimea gândirii într-un mod nemijlocit. Regasind deci lucruri evidente în făptura altor lucruri, în aparență și de asemenea în realitatea lor ascunsă percepției directe, ai dintr-odată o intuiție clară a interiorității lucrurilor care sunt percepute. Nu numai atestarea prezenței lor, ci chiar sentimentul de familiaritate cu gândirea lor până în resorturile
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
o alterează în detaliile morfologice de fapt nesemnificative. Mască această invariabila exprimă satisfacția de "a fi primit" de la lume ceea ce altora li s-a refuzat. Expresia dominantă este cea de satisfacție, de demnitate împlinită care se comunică celorlalți prin toată făptura. Judecătorii, procurorii, predicatorii și moralizatorii de tot felul dezvolta o severitate facială polarizată spre exterior. Mulțumirea interioară densă aproape vâscoasa se manifestă uneori printr-un zâmbet de bunăvoință adresat subalternilor și celor cuminți care respectă preceptele impuse cu supușenie, aproape
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
miere/ dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta./ Te ămbracă an giulgiul purpuriu din rodie/ și-apoi ați mai suge puțin sânge,/ ați mai cârpește o palmă" (Zece mii de spânzurători). Fără complexe, autoarea ași demontează, suprarealistic, făptura, spre a obține din sine factorii naturii, deopotrivă cu oniricele năluciri, marcând clar nostalgia: " Apoi ați scoteai singură câte un ochi și al puneai alături./ Pentru zilele an care poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni din creierul tău
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
tăcerii (Ed. Eminescu, 1999) cei cincizeci de ani de absolutism comunist simbolizat de "acvila cu țeasta goală" ce-a pătruns prin efracție în insula cu neuroni, blazon de omenie și dăinuire prin forță Cuvântului strălucind în "Albul/ Semnul particular/ Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
fi spusă, iar cel al povestitorului este de a fi necesar. Vorba autorului, precum un țăran, de care avem nevoie ca să ne lucreze pămîntul, sau un brutar, care ne coace pîinea. Povestitorul trăiește sub semnul Șeherazadei, evident, nu întîmplător o făptura feminină, plină de grație și de blîndețe, dar totodată prizoniera unui ascultător vorace, gata oricînd să o ucidă. A povesti este, astfel, echivalent cu un act atît de iubire posesiva, cît și cu exercițiu de supraviețuire. Poate de aceea este
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
lui Dumnezeu, un Dumnezeu al iubirii și împerecherii, insă iarăși în sens cast, nu neapărat erotic. În Totalitate și infinit există un capitol care poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca spațiu privat de retragere din
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
erotică a Occidentului. "Punerea în aplicare a erotismului, spune Bataille, are în totalitate ca principiu o distrugere a structurii ființei închise pe care o constituie un partener de joc, în stare normală." În actul erotic se anulează discontinuitatea fundamentală a făpturii umane, și apare ispita unei utopii a continuității, a uniunii cu Celălalt. Firește, pînă aici nu e neapărat nouă o asemenea ipoteză. Deloc nouă. Marchizul de Sade îi inspiră lui Bataille o teorie a erotismului, prin faimoasele sale vorbe: Nu
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
angoasa morbida, o "aureola de moarte", ca să folosesc fericită expresie a autorului. În ființă iubita întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din poemele lui Donne. Dar mai întrezărim ceva, mult mai important: esență făpturii umane, adevărul sau temeiul ființei, cum le numește Bataille. Transgresarea care e constitutivă actului erotic nu se realizează, însă, decît prin violență. De aici atașamentul lui Bataille pentru Marchizul de Sade, firește. Dar, oricît de violență ar fi o lume
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
oraș, țara. Un ins care nu poate supraviețui decît dacă e acceptat de ceilalți, si care se caracterizează, totuși, tocmai prin diferența. Omul medieval, așa cum îl portretizează atît Duy, cît și autorii din volumul coordonat de Le Goff, este o făptura misterioasă, plină de contradicții, si totusi impecabil coerentă cu sine însăși. Georges Duby, Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului, traducere de Elena-Natalia Ionescu și Constantă Tănăsescu, Editura Meridiane, București 1998, 489 pagini, preț nemenționat. Jacques Le Goff, Omul Medieval, traducere
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
sunt elemente pasive în Biserică, ci împreună lucrători cu preoții pentru mântuirea lor dar după măsura darului primit de ei, silindu-se să cunoască și să aprofundeze adevărurile de credință, să se purifice de patimi, dăruindu-se lui Dumnezeu ca făpturi noi în Cristos. Pogorârea / Coborârea Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii. RUSALII - OBICEIURI și TRADIȚII RUSALII. Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceștia. Pentru început, apostolii au
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
în serios. E drept, mai am și eu câte un fan. Ieri am dat peste unul. Îndată ce am obținut mărturisirea că-i place ce scriu, l-am asigurat de buna mea părere despre gustul lui. Prin urmare, am devenit o făptură culturală pe care cu greu o mai vezi ștergând praful sau făcând alte treburi dintr-astea, subalterne, care nu mai sunt de rangul ei. Andrei Belîi: „Tot ce există / Pare / Cu neputință”. (Să nu exagerăm! Fac și eu ce pot
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
iubirea. E greu de spus dacă asolanii sunt cei trei interlocutori din Asolo sau, după modelul lui Cicero, chiar numele dialogurilor purtate în oraș. Oricum, volumul a fost scris la 35 de ani și dedicat bizarei Lucrezia Borgia, a cărei făptură i-a inspirat cardinalului hotărîrea de a așterne meditațiile de aici. Că o femeie vestită pentru ușurința cu care schimba bărbații i-a fost muză nu e defel o extravaganță, dovadă că înalta față bisericeacă, deloc stînjenită de spectrul celibatului
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]