342 matches
-
ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se fărâmau de caldarâm, urmărind cu privirea și pâclele de fum, la început doar rotocoale și colaci negri deveniți acum o masă mai mult cenușie, ca o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului care bătuse toată ziua, urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nou. „Un drum.“ Și-a așezat firele de păr zbârlite și amețit de adierea gravă care răbufnea la răstimpuri, ca o răsuflare de uriaș. „O prostie“, a mai zis. Un corb croncănea foarte aproape deasupra lor și liniștea s-a fărâmat în mulțime de cioburi. „E înfiorător“, a zis Ioana Sandi, prinzându-l cu amândouă mâinile de braț și strângându-se lângă el, cu capul pe umărul lui. „E foarte frumos și atâta liniște și lumina asta înghețată și cenușie, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Îl deschiseseră la poza Juliei și-și ziseseră nepăsători și admirativ: „Ce femeie frumoasă!“; și-i imagină ca pe o multitudine de degete josnice, frecînd imaginea de pe o monedă, sau ca pe niște păsări certărețe, care ciuguleau din Julia, luînd-o fărîmă cu fărîmă... Se bucurase În secret cînd numărul acela se Învechise și fusese Înlocuit cu altul. Acum, Însă, se uita la revistă - la poza Juliei, la numele Ursulei Waring - și toată vechea ei neliniște reveni, de parcă ar fi fost ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
AȘ ROTI... M-aș roti, m-aș roti ca în horă, Pe străbunul pământ, m-aș roti Preaslăvind ipostaza de-a fi, Sub rotirea trecândă prin oră; M-aș roti, m-aș roti legănat În a zborului clipă fugară, Nesfârșirea, fărâmă să-mi pară Peste dânsa-n rotiri proiectat; M-aș roti, m-aș roti însemnând Timp și spațiu prin văzduh înainte, Să găsesc pentru toate cuvinte Prin rotiri, tot mereu luminând...
M-A? ROTI... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83832_a_85157]
-
ale întregului. Fenomenul este edificabil oriunde în universul cunoașterii și al percepției. Urechea, talpa piciorului (corpul uman), picătura oceanului (oceanul), clipa (veșnicia), conul de brad (coniferele), frunza copacului (coroana copacului), aura din „insula” decupată a frunzei (conturul integral al frunzei), fărâma de țărână (materia/universul), mecanica atomului (mecanica cerească) — sistemul de mișcare „circular-centrată” multiplicativă a materiei satelit-planetă-soare/stea etc.→ sistem planetar/solar-sistem galactic etc. — sunt relevanțe ale similitudinii dintre parte și întreg. La nivelul corpusului muzical, autosimilitatea este prezentă prin evidențe
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
ca visul unui bolnav de nervi. Modificările veneau zilnic, memoria nu mai făcea față, nimeni nu le putea înregistra. Orașul trebuia părăsit, locuitorii lui să sară din mers, cât mai aveau timp. Ce nu reușise Ceaușescu, terminau ăștia. Bucureștiul era fărâmat, lovit în moalele capului. Oamenii dispăreau unul câte unul, la fel și clădirile. Părculețele nu mai existau, maidanele nici atât. Dacă încercai să-i arăți cuiva pe unde copilăriseși, te rătăceai. Se comprimau curți, ganguri, distanțe între case. Unde nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul înviind cohortele de îngeri. Fără umbra mea ruptă fărâme ca o scrisoare aruncată vântului, Fără umbra mea care era scara de mătase conducând spre balconul altor oameni. Și totuși am văzut ce ascundeau ferestrele semenilor mei: masacrele, îngenunchierile... Versuri ca acestea anunță încă din prima secvență a cărții din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
clipă a vieții. Chiar dacă ne place sau nu, trecutul trebuie să ni-l asumăm! Prezent Prezentul este clipa ce zboară bezmetic spre trecut, este secunda născătoare de veșnicie, este câtimea minusculă de timp ce poate avea încărcătura unui veac, este fărâma de viață cu care nu te mai întâlnești niciodată. Prețuiește-o și bucură-te de ea! Din clipele faste de viață, clădește-ți coloana fără de sfârșit a fericirii, înainte de a trece, inevitabil, în eternitate. Cu fața spre viitor Știe cineva
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și piper după gust, apoi se formează perișoarele. Borșul se fierbe separat timp de câteva minute. După ce a fiert zarzavatul, osul se scoate, se adaugă borșul și pastă de tomate. Apoi, se dă drumul perișoarelor cu grijă să nu se fărâme. Se lasă să tragă câteva clocote până fierb perișoarele, se trage oală de pe foc, se lasă să se răcească și se drege cu gălbenușul bătut cu smântână și se presară leușteanul și frunzele de țelină tocate fin. 1 gălbenuș de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Elemente specifice comunicării la elevii cu dificultăți de învățare din ciclul primar Prof. psihopedagog Gabriela Raus Inspector pentru învățământ special și special integrat- ISJ Iași Prof. psihopedagog Vasilica Botezatu Șc. Specială “Constantin Păunescu” Iași Prof. psihopedagog Maria Fărâmă Șc. Specială “Constantin Păunescu” Iași În contextul învățământului actual, demersul pedagogic își propune crearea unor medii educaționale „respondente” la potențialul și necesitățile diferite de dezvoltare ale fiecărui copil. Școala și societatea pentru diversitate folosește diferențele dintre elevi ca element de
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
care vin din exterior. Nu, ceea ce am putea numi greșit „ochii tăi” sau, și mai pretențios, „privirea ta” nu este decât o... cum să-i spun?.. Da-da, o frumoasă, o puternică amintire, puțin amețitoare deoarece conține, ca să zic așa, fărâme din propriul nostru trecut. Și, e lucru știut, trecutul nostru se fâstâcește mereu, ca o posesie involuntară, puțin jenantă, ceva pe care nu te’nduri să-l arunci, Îl păstrezi deși nu mai folosește la nimic; ba mai mult te
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Motto: “A fi român este, pentru mine, a trăi, a exprima și a valorifica această lume între lumi” (Mircea Eliade) Mircea, fiul căpitanului de infanterie Gheorghe Eliade, se obișnuise din leagăn cu misiunile secrete ale tatălui, fărâmându-și copilăria în cioburi de cristal pe la Râmnicu-Sărat, Cernavodă sau București, pentru că “orice existență umană se desfășoară potrivit voinței și planului Creatorului”. Dar, omului Eliade i-a fost dat să fie doar “intermediar între El și lume”. De aceea s-
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
nemaivăzută pînă atunci. În finala din Germania, Alexa al nostru s-a dat lovit la un degețel și a refuzat să mai boxeze în finală, scutindu-și fața de o reparație îndelungată și de o adormire fără somnifer. Eu îl fărîm pe adversarul meu, gîndea Vasilică cu optimism. Nu fi așa de sigur, spunea antrenorul. Încă n-ai dat ochii cu cubanezii ăștia în ring. Lasă, n-or fi chiar draci cu cornițe. Dacă îi prind una, îl termin! Dar trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către casă. Și cînd să dau colțu’, toaieșul cela de Pavăl trece în goană, fără să bage sama unde calcă, și mi-o fărâmat dosu palmei cu cizma, no !». Confuzie Intr-o altă bună zi, de februarie de data aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mână, cerceii, patru brățări, mărgeluțele, oglinda de pe pervazul ferestrei, trei pălăriuțe, un rest de vată medicinală, două ace de siguranță, cana de apă, lingurița și medicamentele, papucii de casă, rujul de buze, pila pentru unghii, un cuțitaș cu care își fărâma mărul ca să-l mănânce, o proteză dentară demult defectă și o lanternă care îi servise ca sursă suplimentară de lumină... Spuneți și dumneavoastră, în democrația de astăzi, mai funcționează Codul Familiei, bunul simț, măcar ? ne întreba pe noi doamna Adriana
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
odaia bunicii este cald și liniște. Pe pereți sunt laicere, iar divanul bătrân este plin de cărți și jucării. Cu dor mi-aduc aminte de fața ei blândă și senină, de mâinile ei ocrotitoare. Mereu o voi iubi pe bunica. Fărâmă Liana - cls. a Il-a C Puiul de căprioară Este iarnă. A nins cu fulgi mari și pufoși. Neaua strălucitoare a Îmbrăcat cu o mantie groasă totul Îin jur. Pădurea este albă, strălucitoare și scânteiază În mii de luminițe. Împodobită
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
compui scrisoarea. Poate că-i mai bine să-i expediem scrisoarea înainte de a merge cu toții, în felul ăsta e mai posibil s-o citească. — Oh, James... Nu te necăji. Sic biscuitus disintegrat. — Ce? — Ăsta-i felul în care fursecul se fărâmă. „Dragă domnule Fitch, Nu e ușor să scrii o asemenea scrisoare. Doresc pur și simplu să clarific o serie de lucruri. Cel mai important dintre toate este acela că ama dus-o pe soția dumitale în casa mea și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
odată pe zi, dimineața... Foamea!? Nu mai zic de foame... că era zi de zi. Dacă 20 de inși mâncam dintr-o pâine de 2 kile... Deci nu-ți venea nici o sută, că o tăia cu cuțitu și se mai fărâma... Și la 1 îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea’ că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
anii de închisoare pe care i-ați făcut ați întâlnit personalități? Da, erau preoți... La Galați erau 36 de preoți într-o camera numa’ a lor, de-n toate părțile aduși acolo... I-a arestat pentru că ziceau că le-a fărâmat biserica, mânăstirea, dar se perindau treburile... Îi lua pe aiștia, îi ducea în altă parte, făcea modificări... Asta era politica lor, adică du-te încolo, vino încoace... Am avut din ăștia cu școală, da’ îi țineau separat, nu-i băga
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
împacheta, a echilibra, a dezechilibra etc.; • verbe rezultative (verba efficiendi); o „variantă” a verbelor factitive; ele conțin în planul lor semantic și în structura semnificantului rezultatul acțiunii verbului implicit „a face” sau al altui verb cu o semantică determinată: a fărâma = a face fărâme, a găuri = a face găuri, a (se) oua = a face ouă; a doini = a cânta doine, a hori = a cânta hore, a valsa = a dansa valsuri etc.; • verbe de mișcare: a pleca, a intra, a ieși, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desemnate să amplifice șocul cititorului și să sublinieze diferența față de Satana umanizată care binecuvântează pământul. În loc de asta, cititorului îi rămân posibilitățile interpretative cum ar fi atât de mecanicul "cuptor nesățios", care este o metaforă amplă, sugerând probabil inexorabilitatea vieții care fărâmă sufletele oamenilor. Această posibilitate vorbește mult mai convingător - chiar dacă nu mai profund - decât mesajul didactic care acompaniază povestea publicată. O asemenea concluzie ar fi fost mult mai convingătoare tocmai pentru că se referă la cititor și la ceea ce acesta nu știe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și să culeagă singurul fruct rămas acolo: mărul cel roșu cu dungi aurii. Încerca să se apropie să zvârle cu bețe și șipci. Dar parcă era un făcut. Nu-l nimerea deloc. Azvârlea cu pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai mult pe băiat." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (e) "Jupânul corb, pe-o creangă cocoțat, / ținea în clonț un boț de caș furat. / Ademenită-ndată de miros, / cumătra-i spuse pe un ton mieros
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că-mi bătea Poruncă la slugi dedea Ca s-aducă pe Corbea". Boierii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
soarele. Știu că ploaia o să se oprească la un moment dat. Mă uit în ciobul de oglindă. Barba mi-a crescut până pe piept. Mii de fire albe. Ieri am vrut să o scurtez, dar cuiul de la foarfeca ruginită s-a fărâmat și foarfeca s-a rupt în două bucăți. Mă uit de o oră în ciobul de oglindă. Încerc să-mi număr ridurile și cicatricile de vărsat de vânt. Poate că lumina e de vină. Norii sunt prea groși. Nici o rază
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]