1,403 matches
-
numărul lactației. Astfel, la prima lactație incidența maximă a fost înregistrată de tulburările articulare (11,6 %), urmate de infecțiile genitale(11,1 %) și retenția anexelor fetale (10,2%), ultimele două entități patologice fiind în corelație directă cu incidența crescută a fătărilor distocice (11,5 %). Tulburările ovariene și cele metabolice au prezentat incidențe situate la nivele scăzute (4,3 % și respectiv 1,7 %). În dinamica lactațiilor sunt indicate valori ce scad progresiv odată cu creșterea numărului de lactații. Se constată că dinamica incidenței
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nerațională (cantitativ, calitativ și rații dezechilibrate 146 sau deficitare în diferiți nutrienți), condițiile precare de zooigienă, exploatarea nerațională, neconformă cu cerințele de producție (forțajul productiv), starea fiziologică sau vârsta prea mare a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în două perioade, lunile martie-aprilie (19,2 % și respectiv 13,0 %) și lunile iulie-august (10,2 % și respectiv 9,2 %) și valori scăzute în lunile iunie ( 1,0 %), septembrie (1,2 %) și octombrie (3,4% ), (fig. 46). În raport cu sezonul de fătare sunt constatate nivele maxime în sezoanele: iarnă primăvară, cu valori de 8,8 % și respectiv 11,9 % și o valoare minimă toamna de 4,8 %, (fig. 47). Valori maxime în sezonul de primavară (33,9 %) și valori minime toamna (1223
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
măsură începe cu realizarea unui scor a condiției corporale mediu de 3,53,7 (în scara de la 1 la 5) în timpul ultimei jumătăți a lactației printr-o hrănire adecvată, care se va menține în perioada de repaus mamar și până la fătare. Rezervele corporale adecvate (dar nu excesive) vor ajuta la reducerea balanței energetice negative în perioada de lactație timpurie. 4.5.3. Ovare hipotrofe Este o tulburare ovariană determinată de lipsa de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17 grade C) influențează negativ involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum, crescând frecvența tulburărilor puerperale, retenția placentară, infecțiile genitale, tulburările ovariene și anestrul după fătare. Mecanismul de acțiune al factorilor de mediu stresanți implică diferite modificări hormonale, care produc diverse tulburări ale proceselor de reproducție. Astfel, nivelurile crescute de cortizol din prima etapă de acțiune al factorilor de stres sunt urmate de scăderi ale acestuia
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
este implicat în apariția retenției anexelor fetale la vaci (REID, și col. 1980, citat de BARNOUIN J., 1991). S-a constatat că vacile supraponderale au un tonus uterin redus, care determină tulburări de dinamică în timpul parturiției prin hipokinezie, crescând incidența fătărilor distocice (MICHAEL L. și O' CONNOR, 1997). Dismetabolismul energetic Este o deficiență nutritivă importantă, care afectează în special vacile cu producții mari de lapte (CAPPA, V. și col., 1991, NUSKE, S. 1994, ESTILL, C.T., 1995). Glucoza constitue principalul hidrat de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau însoțesc diferite tulburări de fertilitate (anestru postpartum, retenția anexelor fetale, rate de concepție mică), care ar putea fi corectate prin suplimentarea rației cu furaje valoroase sub raport energetic, (FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997). COTRUȚ, M.,1986 relatează în cazul fătărilor distocice o hiperglicemie mai accentuată, depășind uneori valoarea de 100 mg / 100ml. Actul fătării mărește concentrația serică a corticoizilor endogeni (glucocorticoizi), fapt ce explică hiperglicemia. ZAMET și col. 1979, citați de BARNOUIN, I., 1991 au relatat o incidență crescută a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mică), care ar putea fi corectate prin suplimentarea rației cu furaje valoroase sub raport energetic, (FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997). COTRUȚ, M.,1986 relatează în cazul fătărilor distocice o hiperglicemie mai accentuată, depășind uneori valoarea de 100 mg / 100ml. Actul fătării mărește concentrația serică a corticoizilor endogeni (glucocorticoizi), fapt ce explică hiperglicemia. ZAMET și col. 1979, citați de BARNOUIN, I., 1991 au relatat o incidență crescută a retenției anexelor fetale și infecțiilor genitale, anestru prelungit la vacile furajate la sfârșitul gestației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la sfârșitul gestației și începutul lactației cu rații sărace în principii energetice. Totuși s-a constatat că, retenția anexelor fetale este mult mai frecventă în situațiile unei mobilizări intense energetice, cum ar fi: număr de lactații, producții mari de lapte, fătări multiple. Pierderea masivă de glucide sub formă de lactoză și o capacitate limitată de neoglucogeneză duce la apariția stărilor de cetonemie, urmate de dereglări hormonale. Deficitul energetic la sfârșitul gestației și începutul lactației provoacă o stagnare tranzitorie a activității ovariene
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
apărută ca urmare a unei alimentații carențate în proteine provoacă tulburări ale procesului de foliculogeneză și ovogeneză. În unii foliculi ovocitele prezintă modificări de ratatinare a protoplasmei, picnoza nucleilor și apariția foliculilor chistici. Vacile carențate proteic manifestă anestru prelungit după fătare. Procesele de involuție uterină postpartum sunt deficitare, deseori complicate cu lochiometrită, datorită scăderii puterii de autoapărare locală și generală. S-a constatat că, un aport exogen mare de proteină este la fel de dăunător pentru vaci, crescând incidența cazurilor de retenție a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
între ele. BOITOR, I., 1980, arată că, lipsa fibroaselor duce la scăderea conținutului de grăsime din lapte, la acidoză ruminală, la afecțiuni hepatice, cetoză și catare genitale. Dacă deficiența fibroaselor este accentuată retenția anexelor fetale poate crește până la 50 % din fătări. Lipsa fibroaselor produce o scădere a acizilor grași inferiori din rumen, acizi care stau la baza biosintezei hormonilor steroizi, între care există o corelație intens pozitivă. Scăzând acizii grași inferiori se diminuă și biosinteza de hormoni sexuali, fapt care duce
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asemenea la subinvoluția uterină postpartum, întârzierea reluării activității sexuale ciclice postpartum, (BARNOUIN J. și col. 1990). Cea mai frecventă tulburare metabolică determinată de hipocalcemie este pareza de parturiție, care apare de obicei la vacile de lapte la scurt timp după fătare (în primele 48 ore), frecvența fiind mai ridicată la vacile cu producții mari de lapte, în vârstă de 5 10 ani. O restricție severă a ingestiei de Ca în timpul perioadei de repaus mamar (6-11g. Ca /zi / vaca), ajustarea raportului Ca
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt recomandate în prevenirea parezei de parturiție la vaci (GARDNER și PARK, citați de DUMITRU , M. 1996). Administrarea de vitamina D, la 3-6 zile antepartum ( în doză de 10 mil.U.I.) poate crește mobilizarea Ca și rezerva disponibilă după fătare (LITTLEDIKE și col. citați de DUMITRU , M. 1996). Fosforul Fosforul are rol în metabolismul mineral și energetic, menținerea echilibrului acido-bazic (sistemul fosfaților reprezintă unul din principalele sisteme tampon celulare și umorale), sinteza unor coenzime extrem de importante (NAD, NADP, FAD, piridoxalfosfat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
înregistrează un interval parturiție-concepție foarte mare, până la 160-180 zile și chiar mai mult (STEFFAN, J., și col. 1991). OLTENACU, P.A. și col.1984 , citați de J.H. BRITT,1994 au constatat că vacile care sunt sănătoase în timpul primelor două luni după fătare au performanțe de reproducție mai bune decât vacile care au avut probleme de sănătate. Astfel, comparând performanța de reproducție realizată de cele două categorii de vaci s-a indicat că vacile care nu au prezentat tulburări postparturiale (considerate sănătoase) au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
avut probleme de sănătate. Astfel, comparând performanța de reproducție realizată de cele două categorii de vaci s-a indicat că vacile care nu au prezentat tulburări postparturiale (considerate sănătoase) au rămas gestante într-un interval de timp mai scurt de la fătare, iar rata de concepție a fost mai mare comparativ cu vacile care au necesitat tratamente minore sau tratamente severe, (tab. 24). Rata de concepție la prima IA pentru vacile multipare sănătoase a fost cu aproape 30 % mai mare, față de cea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la nivele ridicate de endometrite sau metrite, ingestie scăzută de furaje, creșterea tulburărilor metabolice. Acestea din urma determină performanțe de producție și reproducție mai mici, care pot determina reformarea timpurie a femelei și scurtarea vieții productive a acesteia. Problemele la fătare, scurgerile anormale după fătare și sănătatea precară în perioada periparturială împiedică tractusul reproductiv să aibă o involuție corespunzătoare. Subinvoluția uterină conduce la reducerea performanțelor reproductive pe termen lung. OLTENACU, P.A., J.H. BRITT, R.K. BRAUN și R.W. MELLENBERGER , 1983 au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
endometrite sau metrite, ingestie scăzută de furaje, creșterea tulburărilor metabolice. Acestea din urma determină performanțe de producție și reproducție mai mici, care pot determina reformarea timpurie a femelei și scurtarea vieții productive a acesteia. Problemele la fătare, scurgerile anormale după fătare și sănătatea precară în perioada periparturială împiedică tractusul reproductiv să aibă o involuție corespunzătoare. Subinvoluția uterină conduce la reducerea performanțelor reproductive pe termen lung. OLTENACU, P.A., J.H. BRITT, R.K. BRAUN și R.W. MELLENBERGER , 1983 au constatat că vacile cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de cel mai bun management în perioada puerperală vor începe activitatea ciclică în timpul celei de-a doua până în a patra săptămână după parturiție (FONSECA, F.A., J.H. BRITT, B.T. McDANIEL, J.C. WILK, A.H. RAKES, 1983). Vacile care au probleme la fătare și care au o balanță energetică puternic negativă după fătare vor fi slab ciclate. CANFIELD, R.W. și W.R. BUTLER, 1991 au indicat o relație negativă între balanța energetică în primele 20 zile după fătare și prima ovulație. Ei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
activitatea ciclică în timpul celei de-a doua până în a patra săptămână după parturiție (FONSECA, F.A., J.H. BRITT, B.T. McDANIEL, J.C. WILK, A.H. RAKES, 1983). Vacile care au probleme la fătare și care au o balanță energetică puternic negativă după fătare vor fi slab ciclate. CANFIELD, R.W. și W.R. BUTLER, 1991 au indicat o relație negativă între balanța energetică în primele 20 zile după fătare și prima ovulație. Ei au constatat că vacile au ovulat mai curând după balanța
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care au probleme la fătare și care au o balanță energetică puternic negativă după fătare vor fi slab ciclate. CANFIELD, R.W. și W.R. BUTLER, 1991 au indicat o relație negativă între balanța energetică în primele 20 zile după fătare și prima ovulație. Ei au constatat că vacile au ovulat mai curând după balanța energetică care realizează un vârf de creștere postpartum. Un bun indicator al unei turme dacă privind asigurarea unei hrăniri corespunzătoare postpartum este proporția de vaci care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
curând după balanța energetică care realizează un vârf de creștere postpartum. Un bun indicator al unei turme dacă privind asigurarea unei hrăniri corespunzătoare postpartum este proporția de vaci care au fost ciclate (au manifestat primul estru) până la șase săptămâni după fătare. Dacă aceasta este în jur de 25 %, înseamnă că programul de hrănire necesită a fi evaluat pentru a se lua măsuri de îmbunătățire a ingestiei de energie și a reduce durata balanței energetice negative. BRITT, J.H. 1991, BUTLER, W.R.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cel al vacilor cu ovariopatii postpartum, (174,2±3,7), diferențele fiind semnificative, (p< 0,001) ,(fig. 80). zile vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii postpartum interval mediu fătare-prima însămânțare service-period, calving interval Intervalul mediu între două fătări (calving interval ) la vacile fără tulburări puerperale (382,8 zile ) este mai scurt cu 66,2 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții genitale (449,2 zile ) și cu 75,9 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum ( 450,7
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
382,8 zile ) este mai scurt cu 66,2 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții genitale (449,2 zile ) și cu 75,9 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum ( 450,7 zile). Majoritatea autorilor consideră intervalul între două fătari (calving interval) ca un indicator final al eficienței reproducției la vaci (AGABRIEL, J. și col.1993, OPSOMER, C. și col. 1997). Calving intervalul de 365 zile este considerat corespunzător unei maxime eficiențe economice, un obiectiv important în creșterea și exploatarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1997). Calving intervalul de 365 zile este considerat corespunzător unei maxime eficiențe economice, un obiectiv important în creșterea și exploatarea vacilor cu lapte, uneori greu de realizat, mai ales la vacile cu nivele productive ridicate. Înregistrarea unui interval între două fătari (calving interval) de 365 zile necesită realizarea unui interval fătare concepție (service-period) de 80 zile (la o durată a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea timpurie după parturiție s-a constatat de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
maxime eficiențe economice, un obiectiv important în creșterea și exploatarea vacilor cu lapte, uneori greu de realizat, mai ales la vacile cu nivele productive ridicate. Înregistrarea unui interval între două fătari (calving interval) de 365 zile necesită realizarea unui interval fătare concepție (service-period) de 80 zile (la o durată a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea timpurie după parturiție s-a constatat de majoritatea autorilor că este însoțită de o rată de concepție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]