362 matches
-
ge rea tezaurului cultural al țării: iată ceva ce părea de ne conceput, până și într-o țară în care absurditățile se țin lanț.“ 5 aprilie 2012 Știința de-a găti, arta de-a mânca. Și viceversa Pe la începutul lui Făurar, când Ioana Pârvulescu mi a descris proiectul unei culegeri, la Humanitas, cu amintiri culinare din copilărie gen „Cărțile care ne au făcut oameni“, m-am dat pe spate de fericire, fără să mai întreb ce și cum. Să ți se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rasputinii popiți, călugării fugiți, iudeii renegați, renegații cosmopoliți, francmasonii intelectuali, raționaliștii mistificatori și alte făpturi cu mutră asemeni omului și masca artistului genial”. Ortodoxismul lui Sandu Tudor pare uneori colorat... aproape futurist: „Omul artei viitoare va fi un uimitor erou făurar (...) asemeni paloșului heruvimilor cărora li s-a încredințat în grădina raiului paza Arborelui vieții. (...) Nu arta cenușie a Fiilor sinuciderii, ci Arta războinică a nemuririi o dorim”. Este citat, între alții, Péladan cu teoria lui plastică, în care „a arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de cel al proiecției lucrurilor (fenomenelor) în orizontul conștiinței. „Fenomenalizarea fenomenalității înseși e o materie fenomenologică pură, o substanță a cărei întreagă esență e faptul de a apărea.”2 Miezul fenomenalității nu este inert (causa materialis), cuminte așezat în fața unui „făurar” (causa efficiens) pregătit să-l plămădească, ci un fluid pulsatil și vital. Materia fenomenalității are o natură sangvină și o circulație arterială într-un „trup” a cărui consistență e dată numai de actul fenomenalizării înseși. După întâlnirea cu Evanghelia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și al fierului, obiceiuri tradiționale odinioară, au ajuns o amintire. Pe ici pe acolo, parcă ascunși de lume, meșteșugari precum numiții Chirilă sau Movilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ieșea își dorea o companie: oameni cu darul conversației care totuși ar lăsa-o pe ea să fie centrul atenției. Discursul lor trebuia să fie informat și critic, ca și al ei, dar trebuiau să recunoască că nu ei erau făurarii cuvintelor și că scrierea, așa cum romancierul Laurence Stern remarcase zeflemitor în Tristram Shandy, era doar un tip de conversație bine condusă. Taifasul, o bună conversație, constituia tocmai substanța orelor ei libere, budinca zilei. Grace nu a fost numai un ascultător
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
gust artistic, ceramica care și astăzi își etaleaza virtuțile în obiecte de o rară frumusețe. Printre satele cu olari vestiți se numară și Marginea, undeva între Rădauți și Mănăstirea Sucevița, pe locuri legendare. Stând un răstimp aici, in preajma olarilor făurari, artistul le-a furat meseria. Vrând parcă să sublinieze, legătura străveche dintre om și olărit, Antonică a conferit vaselor gesturi și relații umane, le-a însingurat sau le-a adunat în colectivități sumare, sugerându-ne astfel forme de viață ale
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
zbura (1); 801/275/92/183/0 meșter: priceput(110); Manole(109); muncitor(33); maestru(24); pricepere(21); iscusit(20); bun(19); faur (19); tîmplar(19); zidar(15); meserie(14); harnic(12); meseriaș(12); casă (9); iscusință(9); talent(9); făurar(8); lucrător(8); deștept(7); lemn(7); lucru(7); descurcăreț(6); om(6); zugrav(6); constructor(5); lemnar(5); maistru(5); muncă(5); profesionist(5); sculptor(5); specialist(5); ciocan(4); creație(4); olar(4); popular(4); profesie(4); artist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
centru; ceramică; cineva; ciudat; construcție; construită; creion; ctitor; cuie; cult; cunoscut; curiozitate; a luiCuza; A.I.Cuza; deosebită; dificilă; doctor Who; domn; drăgăstoasă; dreaptă; drepți; după; dur; ea; ecvestră; elogiu; emblemă; epic; eroi; etern; eternitate; fad; falnic; familie; fantomă; fascinat; fată; făurar; femeie; fier; fîntînă; flori; fructe; frumos; fundament; generație; de ghips; gips; gîndire; gotică; grădină; ideal; idol; idolizare; imaginație; imobil; imobilizare; imoralitate; important; impozant; impunătoare; incapacitate; inerție; insensibilitate; Ion Creangă; înalt; închinare; înfricoșător; îngeri; a înlemni; întîmplare; lemn; de lemn; liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va trebui, mai degrabă, să considerăm că avem În față o idee a priori, În Înțelesul pe care Îl va da Kant termenului, fie și numai dacă amintim referirea la analogia, pe care Descartes o face Între sigiliul cu care făurarul Își Însemnează opera și faptul că, pentru a avea știință despre el ca despre autorul sufletelor noastre, Dumnezeu și-a marcat existența prin ideea despre sine, pe care a pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
felu, de nu seamănă una cu alta. Nu poți face marți ce faci duminică și nici în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care pregătesc fiarele aratului (în Bucovina se spune că în februarie e așa de frig încât crapă ouăle corbului, iar țiganii se tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ouăle corbului, iar țiganii se tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu bombardamentul supradimensionat, partizan și senzaționalist întreținut de discursul de presă actual? Prin ce se deosebește reacția noastră față de cea a lui Conu Leonida care despăturește tacticos în 1878, în Scena I a farsei caragialești, ziarul Aurora Democratică, 11/23 Făurar? Suntem oare pe cale de a deveni o creație și o multiplă victimă a unei superpoluate și populate "Planete Moft"? Nevoia de Caragiale (și actualitatea lui Caragiale), apt să veștejească "puterea aceea parșivă", alienantă și corupătoare a vieții ca moft, "viață
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să facă o confesiune anecdotică. Reținem de la primele versuri, notele de duioșie, spațiul și timpul precizate vag. În prima parte a poemului este "relatată" întâmplarea și împrejurarea în care s-a produs: "Tot așa odată, iar/ La un sfânt prin Făurar, / Ori la Sfinții Mucenici,/ Târla noastră de pitici/ Odihnea pe creastă, sus...": Relatarea are în prim-plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
supremă care și prin care se instituie și guvernează realitatea: ziarul - știi, obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe „Aurora Democratică“, să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: „11/23 Făurar ... a căzut tirania! Vivat Republica!“. (Actul I) La aceste vorbe consoarta îi răspunde cum nu se poate mai firesc: Auzi colo!, creând o primă punte spre un altundeva care ar putea fi o altă realitate. Iar Leonida continuă: Răposata dumneei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Pentru Marin Preda, București, 1996; Timpul asasinilor (în colaborare cu Stela Covaci), București, 1996. Traduce, în colaborare cu Maria Ivănescu: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han (1980); Mircea Eliade, Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise și mistere (1991); Mircea Eliade, Făurari și alchimiști (1996); Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere (1998); Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri (1999); Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi (1997); Blaise Pascal, Cugetări (1998); Michel de Saint Pierre, Miliardarul (1998). Ca unic traducător
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
intenție care permite stabilirea unor legături între enunțuri cărora eventual le lipsesc elementele de conexiune și/sau de coeziune și/sau de progresie. Luăm ca exemplu textul scurt al lui Robert Desnos: (1) PORUMBELUL DIN ARCĂ Blestemat Fie tatăl soției Făurarului care bătu fierul toporului Cu care pădurarul doborî stejarul În care fu sculptat patul În care se născu stră-străbunicul Omului care conduse mașina În care mama ta Îl întâlni pe tatăl tău!3 Conexitatea sintactică a acestui poem este corectă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este dezvăluit progresiv datorită "lucrării" (lui a face) a unui actor al narațiunii. Avem faimosul exemplu al scutului lui Ahile, descris de-a lungul unei suite temporale de acțiuni care urmărește procesul de fabricare. În aceste caz, personajul acțiunii (meșterul făurar) este redus la rolul de metonim al obiectului descris (scutul). La acest nivel, se situează o primă diferență între DA analizate în [3] și descrierile homerice. În acestea din urmă, atenția nu este focalizată nici pe actor, nici pe acțiune
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
set de teme funerare, pe care nu le-a fixat, însă, într-un scenariu de sine stătător, cum era de dorit, ci le-a găsit loc, totdeauna în mod justificat și credibil, în lucrările de mitologie generală, de pildă în Făurari și alchimiști, Nașteri mistice, Tratatul de istorie a religiilor. Este o pagubă, un cîștig? Greu de spus în ce direcție înclină balanța. Pe de o parte, o carte nu s-a scris. Ea poate fi, cel mult, reconstituită; pe de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit semnificații diferite de-a lungul timpului. Mircea Eliade, în Făurari și alchimiști, tratează și acest aspect, concluzionând: Fie că este privit ca venit din cer, fie că se extrage din măruntaiele Pământului, acesta (fierul n.n.) este încărcat de o putere sacră"204. Această putere a fost, pe rând, pusă pe seama
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
seama de o serie de mitologii străvechi care dau conotații diferite minereului (în cazul nostru, fierului din care sunt confecționate instrumentele) și celui care se ocupă cu prelucrarea, manipularea, topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații culturale: la șamanii și vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări indică, în cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit cu o anumită putere și semnificație. Revenind la perioada de ucenicie a bătrânei, constatăm că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert, La Société de cour, Paris, Flammarion, 1985. EVSEEV, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. FAVRET-SAADA, Jeanne, CONTRERAS, José, Corps pour
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
et al., Divination et rationalité, ed. cit., pp. 249-250. 201 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului, ed. cit., pp. 90-93. 202 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed. cit., pp. 35-52. 203 Robert Muchembled, op. cit., p. 286. 204 Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996, p. 25. 205 Michel Foucault, Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972. 206 Robert Muchembled, op. cit., p. 287. 207 Mircea Eliade, Tratat de istorie a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]