1,075 matches
-
Acasa > Versuri > Istorie > PATRIOȚI DIN FAȘĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PATRIOȚI DIN FAȘĂ Învățați copiii să-și iubească țara Din licărul fraged ce se naște-n ei, Să iubească truda pentru grâne, vara Spre a
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Acasa > Versuri > Istorie > PATRIOȚI DIN FAȘĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PATRIOȚI DIN FAȘĂ Învățați copiii să-și iubească țara Din licărul fraged ce se naște-n ei, Să iubească truda pentru grâne, vara Spre a trece iarna, cu-al său ger holtei. Din copilărie, tot privind la voi Trebuie să învețe ce-i
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
trimită - acasă gol și făr-de duh. Învățați copiii să-și iubească țara Asta tre să vadă, însă și la voi, Povestind legende din zori până sara Cum că neamul nostru a crescut eroi. De voi n-o să creșteți patrioți din fașă Neamul nostru falnic se va stinge-n vânt, Vom vorbi o limbă de barbar sau pașă Nația română, va rămâne gând. Referință Bibliografică: PATRIOȚI DIN FAȘĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Cum că neamul nostru a crescut eroi. De voi n-o să creșteți patrioți din fașă Neamul nostru falnic se va stinge-n vânt, Vom vorbi o limbă de barbar sau pașă Nația română, va rămâne gând. Referință Bibliografică: PATRIOȚI DIN FAȘĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri au rămas golașe, o țară-ntreagă este spoliată ! Răul, ar trebui tăiat din fașe și punitatea drastic aplicată. Un gând nebun ... Sub Sfinx vor dinamită -că munții-s moșteniți de la părinți- iar pofta dumnealor să le permită omorul de natură și de sfinți. Și împreună cu Bucegii-n jale plâng ciute, cerbi, întregul habitat ! Oameni cinstiți
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
să dedicam ultima poezea „Ilustrei noastre clase politice port-drapel al limbii române vorbite... azi!” Să nu se zică că i-am uitat! ACILEA E VOE Când vorbea o juna De-ale ei succesuri Se hlizeau și turcii De sub a lor feșe... DANIEL: Pardon! Fesuri ! Mulți știu rumanește Precum nea Vanghele Zic aeropoarte Și trag la hotele... La friptură stec Ei vor crastaveți Și-i scurma talentu’ Că i-e mari poieți. Scriu literatura În limba iengleză Dar vin din Caracal Și
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
pentru săvârșirea Tainei Sfântului Botez, care se găsește la pangarul de lumânări al bisericii; la această cerere se anexează o copie a certificatului de naștere al copilului și copii de pe CI ale părinților copilului; - o pânză albă 1/1m; - o fașă (se procură de la mercerie); - o sticluță cu ulei de măsline (100 - 250g); - cruciulițe de botez (numărul lor diferă în funcție de câți invitați are familia); - două prosoape; - două săpunuri. Cum se pregătește nașul pentru Sfântul Botez? Nașul va trebui să învețe pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
antisemitismului, nu doar din epigrame, ci și din scrierea „Exclusivismul rasei și culturii germane”. Într-atât încât cele două volume de debut, „Iarmaroc” (poezii) și „Flori veninoase” (epigrame), în curs de publicare la Editura „Drum”, i-au fost retezate din fașă. Cu tot cu editura „Drum”. Pe scurt, Pena a fost unul dintre puținii intelectuali care au acordat prioritate valorilor morale, în defavoarea intereselor personale și a propriei cariere literare. Lucru rar și cu atât mai valoros, în condițiile în care, pe măsură ce regimul comunist
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
că este plin de nămol și frunze ude pe pantofi și pantaloni, întreaga îmbrăcăminte fiindu-i compromisă. Se va schimba la primul popas ori într-o parcare dacă se oprește ploaia până la Brașov. Deschise trusa de prim ajutor, luă o fașă, spălă rana cu apa oxigenată din trusă și își legă cum putu tăietura destul de urâtă la brațul drept. Credea că s-a tăiat în vreun ciob când a tras fata pe fereastră sau când a alunecat în alergarea spre mașină
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
un prieten de la atletism, Mircea Popescu, mare amator de lectură, cu o bibliotecă formidabilă, a unchiului său, căruia, nici acum nu știu de ce, i-am citit o ,,mărturisire” amoroasă. A fost singurul care a aflat de preocupările mele literare în fașă și singurul care m-a încurajat. Emilia Țuțuianu: După terminarea liceului ce a urmat? Titus a plecat la Litere, eu, urmând pragmatismul vremurilor și împins de sărăcie, am ajuns la Politehnică. Am continuat să scriu pentru mine, și, mai ales
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > BUCURIE MARE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Brațul tău puternic iarăși mă ridică, Când din fașă parcă, visele abdică Le deschizi o lume de un viu aprins Prematur în noapte stelele s-au stins... Încropești un soare, din speranțe noi Potolești și setea torni doar calde ploi, În exil trimiți viscolul rebel, Uneori mai tremur când
BUCURIE MARE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352829_a_354158]
-
smerit, în Post și Rugăciune Ferindu-se de ispite, care duc la-ntinăciune ! Știa că traiu-mbelșugat, aduce-n suflet trândăvie Iar lauda nemeritată, întunecă și-i dă trufie... Și omul devine pradă...binele nu mai gândește Iar faptele cele bune, din fașe le risipește... Din "Viețile Sfinților", cu multă râvnă el citea "Necredincios și slab în suflet...", aspru de tot se osândea ! Având Modele: "Stâlpnicul" și pe "Simeon cel Sfânt" Și-a făcut cuib într-un migdal, să se desprindă de Pământ
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
în scris Internare=Problemă rezolvată la ieșire Anestezie=Moarte în arrest Transplant=Cârpeală second hand Febră=Hotar de chef Obeză=Masă de manevră Slăbănog=Anatomie pentru studenți Seringă=Țânțar de nevoie Targă=Hamal de speranță și deșeuri Cangrene=Revoluție în fașă Stomatolog=Trage la măsea Operație grea=Bisturiul domnului în Voia Domnului Părerea lui Nea Niță despre alandale: Cârcală din scârbă luată-n pleaznă de gherlani Betegeală doftoricită cu încochelare de râs și rușine Referință Bibliografică: Alandale medicale de IOAN MUȚIU
ALANDALE MEDICALE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354313_a_355642]
-
lovite de ciocănelele pasului, dangătul clopotelor monumentale de la mănăstirea voievodală din Sinaia, urcând lin, tocmai de jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile brazilor perdeluiesc geamurile cerului, de a se cuprinde sub umbra munților ca-n fașa pruncului, iar pereți de stâncă să-i flancheze mersul până la cornișa castelurilor de piatră, în crenelurile cotiturilor, dându-i sentiment ferm de apărare și deopotrivă de repatriere în regatul matern al naturii, țărmurit de stânci falnice, nebiruite. Urci una câte
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
total. Cred că titlul povestirii va fi “O altfel de vacanță”. Romanul, intitulat “ Mama copilului meu”, descrie viața mai multor personaje surprinse în conflicte ce generează fapte cu urmări deosebite. Acțiunea se petrece în jurul unui copil dispărut de când era în fașă. Toată lumea îl crede mort, însă mama lui, nu. Ea continuă să îl caute și îl găsește după numeroase întâmplări în care vede clar, Providența lui Dumnezeu. Pe aripile inspirației - « Căci 'mâine' nu se știe ce vremuri vor veni,/ De va
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
Ștefan, plecase târziu din capitală și se grăbea să ajungă cât mai devreme la destinație. Numai că nu a mai ajuns decât pe un pat de spital, conectată la punga cu glucoză cu piciorul în ghips și bazinul încorsetat în feși. Nu i se părea o frumusețe, așa cum era bandajată și cu urme vineții pe față. O fată șatenă, subțirică, cu ochii căprui, părul până la nivelul umerilor, vopsit blond cu șuvițe roșcate, cu o față rotundă ce făcea când zâmbea, gropițe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AVIZ PENTRU CRITICI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului AVIZ PENTRU CRITICI Mă uit la tine din înalt, Poetule, abia ieșit din fașă, Și îți strecor, insinuant, Șfichiuri din a criticii cravașă. Caut în fel și chip modalități, Prin care să-ți găsesc greșeli, În epitete îți arăt banalități, Prin care vrei să ne înșeli! Îți demonstrez că n-ai talent, Să știe
AVIZ PENTRU CRITICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354595_a_355924]
-
orice preț nivelată. Din punct de vedere al producătorilor lor, legile ar fi soluțiile rezonabile în ceea ce privește “bunul mers al societății”. Înainte? Înapoi? Nu mai contează și nu mai are nimeni chef să-și pună problema asta. Au fost stinse în fașă toate firavele răzvrătiri, „soluțiile” legiuitorilor au omogenizat totul, suntem spectatorii celui mai umilitor sărut - cel al lui Iuda: sub pretextul protejării lui, omul este vândut zilnic pe tarabă. Admise de toate țările pământului, sclavia și traficul legal cu înșelăciunea au
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
îndură, Câtă vreme mai dura-vom Pumnul strâns pe piept și gură Și în gând doar înjura-vom? Cine-a morții grea cămașă Din ușoare albe fire Va-mbrăca, ce lume lașă Îi va hotărî pieire Învelindu-l într-o fașă? Cine, cine, oare cine După veacul de risipă, Ar putea să mai aline Precum voi, poeți de-o clipă, Tragedia care vine...? Cine să se-nvrednicească Fără har, fără simțire, Fără slovă românească, Să mai scrie cu iubire Tragedia eminească
VOI, POEŢI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357225_a_358554]
-
pasăre?! Artiștii români veniți unul din Basarabia iar celălalt din Ardeal au cântat păsărilor acestora duse de la cuibul lor, însetate de dor. Cântecele au fost stropul de apă vitală pentru ele, au fost câte o bucată de cuib, au fost fașa de pansament pe rănile dorului. Unii comentatori, iviți de fiecare dată și imposibil de evitat la astfel de evenimente, apreciază ca nefericit genericul spectacolului. Poate că, în mod persistent, Prutul rămâne o rană ce despică inima României, chiar și la
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
mai omenească, chemarea la însingurare are, prin urmare, toți sorții să apară ca un strigăt de nebunie, sau, cel puțin, ca ceva foarte neactual. La acest deznădăjduitor impas să se reducă oare toată problematica însingurării? Există însă și o altă fașă a lucrurilor, care merită să fie tot atât de bine cunoscută. Viața sihaștrilor și a marilor însingurați nu stă în ura de oameni și de lume. Este aici un paradox, o cruce. Ar trebui să se cunoască, într-o egală măsură, și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a sferei comerciale-a posibilităților de comercializare a produselor agricole ale Țării Românești și mai ales a Olteniei: animale și produse animaliere, miere și ceară, sare și lemn, alte produse cerute în Ardeal și Banat
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
în pragul spitalului. Clădirea în sine nu era chiar urâtă, dar Thorei îi crea un sentiment straniu, de neliniște. Afișele cu chipurile celor cinci bărbați zâmbeau de pe cele mai înalte pasarele, făcându-i greață. Toate femeile îi cunoșteau deja din fașă. Erau aceiași de ani buni. Măcar de i-ar fi schimbat și pe ei Consiliul, așa cum schimbau plutoanele. Până la urmă, ea nu avea de ce să se plângă, pentru că pe ea nu aveau să o schimbe niciodată. Era singura care navigase
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357633_a_358962]
-
lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
semnele alternative fură noaptea din arhive câte-o piază sau fofează și apoi înfruntă riscul chiar cu sabia deasupra; noaptea când visez pe Scupra îi ascult adesea discul ghinion norocul care din iubire pătimașă de n-ar fi ucis în fașă, căpătând aripi, să zboare! cine ești tu care-mi tai din elanuri cu misiva mersurile împotriva celor mai sălbatici cai? jocul sorții, un suspans miza pe-o singură carte azi destinul își împarte șansele la préferance! Referință Bibliografică: șansele la
ŞANSELE LA PREFERANCE de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358673_a_360002]