889 matches
-
De altfel, el a intuit de timpuriu talentul lui Arghezi, pe care l-a proclamat cel mai mare poet român, înainte ca acesta să-și fi tipărit vreun volum, dar și al altora, a căror colaborare a obținut-o la „Facla” sau la „Viața socială”. Deși în adolescență frecventează atât cercurile socialiste, cât și cenaclurile simboliste, numai ultimele își pun amprenta pe primele sale încercări literare. De la acestea el va prelua totuși doar extravaganța sfidătoare, inspirația din „patimile biciuite, exasperate”. În
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Bibliotecii Academiei Române (1966-1975). În 1965 este ales membru corespondent al Academiei Române și în 1974, membru titular; discursul său de recepție (3 februarie 1975) se intitulează Viața și opera lui Theodor Vârnav. C. a debutat cu foiletoane critice în 1923, în „Facla literară”. Se afirmă de la început ca un redutabil polemist. Ține o cronică literară la „Adevărul” (1928-1937, 1945-1947) și face gazetărie politică și culturală la „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața universitară”, „Kalende” (editată în
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
animator”, fire profund boemă, C. a fost un partener de emulație inovatoare al lui Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ion Vinea, F. Brunea-Fox. Continuator al prozei în registru absurd a lui Urmuz, C. începe să colaboreze, uneori sub pseudonimul Sindbad, la „Facla”, „Chemarea” și la „Contimporanul” (cooperând și la construirea acestei reviste). Volumul Exerciții pentru mâna dreaptă și Don Quichotte, apărut în 1931, este receptat favorabil de critica vremii. Implicat într-un proces politic, C. părăsește țara în 1959, stabilindu-se la
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
Mai pot fi consemnate două recenzii: la Camil Petrescu, Rapid Constantinopol - Bioram și la Mihail Sebastian, Femei, precum și o notă despre literatura lui Petru Manoliu. Un articol, intitulat Boicot, se ocupă de moravurile „scandaloase” de la „România literară”, „Discobolul”, „Vremea” și „Facla”, publicații învinuite că ar submina „orice efort cinstit de cultură reală și românească”. A.S.
CRAI NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
Drept a Universității din București, luându-și licența în 1945. A îmbrățișat cariera juridică, desfășurându-și activitatea la Brăila și București. În timpul celui de-al doilea război mondial și în perioada imediat postbelică a colaborat la gazetele brăilene „Ancheta”, „Cuvântul”, „Facla”, „Expresul”, afirmându-se ca poet în revistele din Capitală, „Prepoem”, „Vremea”, „Adonis”, „Kalende”, „Revista Fundațiilor Regale”; scrie și la „Claviaturi” din Brașov. Primul său volum de poezii, Decor penitent, a primit, în 1946, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundației Regale pentru
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, apoi participă la mișcarea avangardistă: editează în 1930, împreună cu Gherasim Luca, revista „Alge”, faptă pentru care cei doi redactori vor fi închiși, în 1933, printre „politici” la Văcărești; colaborează la „unu” și la „Facla” lui Ion Vinea, mai apoi, cu reportaje, critică, pamflete, la ziare și reviste de stânga: „Cuvântul liber”, „Azi”, „Reporter”, „Lumea românească” ș.a. După 1944 este redactor la „România liberă”, la Radio București (unde produce „reportaje dramatice”, evocări ale unor „momente
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
socială” cu incendiara Rugă de seară (1910) și, dintr-un caiet lăsat acasă, transcrie câteva piese din Agate negre, prezentându-l pe A. drept „poetul cel mai revoluționar al vremii”. Acesta își face o reintrare explozivă în jurnalistică, atacând în „Facla”, din mai 1911, pe mitropolitul în scaun, Athanasie Mironescu. Fulminantele pamflete îl aduc pe fostul diacon, considerat încă în rândurile monahilor, în fața Consistoriului, care îl exclude din cin. Viața și-o câștigă de acum înainte cu condeiul. Compune un prolog
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Chipuri de la mahala, urmat de Cea dintâi iubire (1908), Maica Melania și Taina (1909), Povestiri mărunte și Un singuratic (1910), Neguri și La un han, odată... (1911), Chilia dragostii (1913), Fetița doctorului (1914). Prezent în periodicele vremii („Făt-Frumos”, „Voința românească”, „Facla”, „Convorbiri literare”, „Minerva”, „Viața socială”, „Universul literar”, „Ramuri”, „Dimineața”, „Drum drept”), devenise, în 1908, membru al Societății Scriitorilor Români și, în 1914, făcea chiar parte din comitetul societății în calitate de cenzor, alături de Gala Galaction. Avea și preocupări legate de teatru: în
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
apoi, în 1929, debutează, în „Foaia tinerimii” cu povestea Gheorghe Bolboacă. Succesul primei cărți, Apărarea are cuvântul (1934), dă un sens vieții sale. Publică alte volume și colaborează cu articole literare și sociale, cu amintiri, interviuri, proză la „Rampa”, „Gazeta”, „Facla”, „Tempo”, „Raza literară”, „Tribuna” și multe altele. Ca ziarist la „Gazeta refugiaților”, „Informația zilei”, „Drapelul”, „Era nouă”, el vizează diferite aspecte ale vieții sociale și literare, apără interesele celor mulți. Mai puțin cunoscută a rămas activitatea sa de autor dramatic
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
devotații cenaclului lovinescian, căruia îi datorează, poate, orientarea spre roman. Ca publicist și scriitor în limba română, B. își începe cariera la „Scena” (1918) și continuă cu teatru, proză, articole literare și teatrale la „Adam”, „Hasmonaea”, „Reporter”, „Viața românească”, „Rampa”, „Facla”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Contemporanul”, „La Roumanie nouvelle”, „Gazeta literară”, „Teatrul” ș.a., semnând și Adam, Ben-Hador, S. Benador, S. Schmidt, Zanol Balon. Cu volumul 5 acte (1925), B., autor de piese nejucate, se situează în avangarda mișcării teatrale românești, sensibilă în
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
Vinea. A fost unul dintre cei mai redutabili și fecunzi critici teatrali din perioada interbelică, semnând (uneori și cu inițiale), între 1918 și 1944, numeroase cronici și articole în „Chemarea”, „Contemporanul”, „Adevărul literar și artistic”, „Politica”, „Rampa”, „Ultima oră”, „Cuvântul”, „Facla”, „Seara”, „Acțiunea” (la care a fost și director din 1940 până la 1944) ș.a. Cronicile dramatice ale lui B. se constituie într-o adevărată frescă a vieții teatrale bucureștene, incluzând o multitudine de aspecte revelatoare, precum schimbările la nivelul conducerii instituțiilor
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
vremuri, într-o epocă în care altminteri, ca ziarist, e bine ancorat. După debutul în „Lumea nouă”, semnând de obicei Clarnet (rar, cu inițiale: A.C., C.) sau fără a-și pune iscălitura, a colaborat cu anchete (literare, politice - îndeosebi la „Facla”) și reportaje, interviuri, cronici teatrale, plastice, muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L’Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
versuri ale lui C. (Rosalia) apar în 1920, în „Curentul nou”, iar cel dintâi articol (Criza idealismului), în 1921, în „Viața studențească”. În afara studiilor publicate în reviste de specialitate, colaborează, destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii și cronici la „Facla literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
a sferei castele înstelate, Cerul, din rădăcine nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că sori mai pâlpâi - roșii, gigantece făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde Atunci gintea-nviată din suferințe lungi Să moară, națiunea - atunci! și - nici atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu vezi - - duse pin aer, Colo făclii de smoală, lumini de roșii torții Ce noaptea o pătează în trist lăcașul morții. Adâncul întuneric îl taie, îl rărește Și fulgeră-n columne și bolțile roșeste. Acum, acum ea iarăși pin tremurânde facle Coboară scări de piatră a uriașei racle... CĂLUGĂRUL (în estaz) E albă! -n întuneric văd chipul ei lucind Ca pe o tablă neagră o umbră de argint. (REGELE SOMN dispare) {EminescuOpVIII 284} Tu, taina nopții mele, tu, blond copil din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vântul care geme prin iernele cernite {EminescuOpVIII 289} Tac toate... și descîntul al Miezenopții, rece, Senin prin iarnă zboară, sublim prin aer trece Și luciul mărei turburi s-aplană, se-nsenină; În fundul ei sălbatec e cântec și lumină, Ard stele-n facle de-aur, palate de safir Lucinde se răsfață și-n fundu-i se răsfir, Prin care trec în cântec genii cu părul blond Ce cânt reverii mândre cu glasul vagabond Și, albi ca neaua nopții și îmbrăcați de rază, Privește însuși
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și pe cealaltă; îmi veți refuza dar și acuma? Îi dădui cheia și, chiar fără un cuvânt de mulțămire, alergă în jos. Eu însă mă reîntorsei în camera mea și căutam afară în întunericul cimitirului. Puțin și văzui mai multe facle mișcîndu-se peste morminte la mormântul menționat. Mormântul se deschise și văzui lumina faclelor între gratie. Era un aspect posomorât, pe care nu-l voi uita niciodată. Înmormântarea simplă se fini și îndată mi se aduse cheia. Mai mulți ani trecură
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chiar fără un cuvânt de mulțămire, alergă în jos. Eu însă mă reîntorsei în camera mea și căutam afară în întunericul cimitirului. Puțin și văzui mai multe facle mișcîndu-se peste morminte la mormântul menționat. Mormântul se deschise și văzui lumina faclelor între gratie. Era un aspect posomorât, pe care nu-l voi uita niciodată. Înmormântarea simplă se fini și îndată mi se aduse cheia. Mai mulți ani trecură, când același june veni la mine într-o nainte de ameazăzi. - Mă cunoști
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pp. 353-369. 67. Frații Grimm, Povești alese, vol. I, Editura Tineretului, București, 1960, pp. 72-76. În unele privințe, scenariul basmului german Gâsca de aur este analog cu cel al basmului românesc Pasărea măiastră (Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi transformă în stane de piatră. Prâslea își împarte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mai era alta ca aceia în toată lumea, nici va mai fi păn în svârșit»” (dintr-un Cronograf românesc datat 1679-1684 ; apud 81, p. 343). 88. Aurel Berinde, Simion Lugojan, Contribuții la cunoașterea limbii dacilor, prefață de Ariton Vraciu, Editura Facla, Timișoara, 1984. 89. Aurel Iana, „înmormântarea la români. Credințe și datini din părțile Oraviței”, în Familia, an XXV, 1889, pp. 434-436 ; vezi și Horea Anca, „Texte folclorice din Greoni (Banat)”, în Studii de limbă, literatură și folclor, vol. IV, Reșița
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stabilește cîte o variantă pentru fiecare dintre cele trei situații narative. Vezi Günter Waldmann Kommunikationsästhetik. Die Ideologie der Erzählform, München, 1976, 185-197. 217 Thomas Mann, Die Bekenntnisse des Hochstaplers Felix Krull r. Mărturisirile escrocului Felix Krull, trad. de C. Papadopol, Facla, 1982, 19. 218 În analiza sa referitoare la romanul la persoana întîi al lui Iris Murdoch The Italian Girl, Bronzwaer folosește un sistem de referință ușor diferit, precum și alți termeni, însă ajunge totuși la concluzii similare. Bronzwaer scrie cele ce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
1996, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului, Editura Babel, București. Germain, Claude, 1981, La sémantique fonctionnelle, PUF. Grigore, George, 1997, Problematică traducerii Coranului în limba română, Editura Ararat, București. Kohn, Ioan, 1983, Virtuțile compensatorii ale limbii române în traducere, Editura Facla, Timișoara. Leboucher, Louis, 1963, Leș problèmes théoriques de la traduction, Editura Gallimard. Leech, Geoffrey, 1990, Semantics - The Study of Meaning, Penguin Books (first printed în Pelican Books 1974). Louw, Johannes, P., Nida, Eugene, A., 1989, A Greek-English Lexicon of the New
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lor. Ele contribuie la dezvoltarea gândirii și imaginației elevilor, la formarea sentimentelor superioare, la obișnuirea elevilor cu munca organizată și cu disciplina, le cultivă progresiv aptitudinile și talentele, îi ajută să-și însușească tehnica 1)TÂRCOVNICU VICTOR Pedagogie generală, Ed. Facla 1975, pag. 261 muncii independente, cerințele didactice ale unei lecții. Valoarea unei lecții, ca a oricărei activități, se apreciază în funcție de randament. Lecția are randamentul maxim atunci când toți elevii din clasă au obținut maximum de rezultate bune cantitativ și calitativ, în funcție de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, EDP, București. • Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditate și mediu în formarea personalității, Editura Facla, Cluj-Napoca. • Offer, D., Offer, J.B., 1975, From Teenage to Young Manhood, Basic Books, New York. • Okey, J.R., 1970, „Diagnosing learning dificulties”, in The Science Teacher, Washington, nr. 5, pp. 59-61. • Ollivier, B., 1992, Communiquer pour enseigner, Hachette, Paris. • Papalia, D., Wenkos
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
do managers and employees see eye to eye? Journal of Safety Research, 34, 143-156. Pufan, P. (1978). Psihologia muncii. București: E.D.P. Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul Organizațiilor. București: CODECS. Puna, I., Muțiu, C. (1979). Relația om-mașină-mediu. Timișoara: Editura Facla. Queeney,D.(1994). Assessing Needs in Continuing Education - an essential Tool for Quality Improvement. San Francisco: Jossey Bass Publishers. Radu, I., Matei, L., Iluț, P. (1994). Psihologie socială. ClujNapoca: Editura EXE S.R.L. Radu N. (1984). Întoarcere spre om. București: Editura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]