987 matches
-
într-o formulă instantanee în esență. Practic, interioritatea sistemului economic nu este omogenă ca substanțiere nici a mijloacelor și metodelor de lucru, nici a rezultatelor. Demarcațiile oscilante dintre raționalitate și nonraționalitate nu exprimă însă prin ele însele specificul integrării comportamentelor factoriale. Întotdeauna există o corecție ce vine din alte tipuri de oscilații aplicate pentru demarcația dintre intenții și consecințe, dar și a altora, mai delicate, cum ar fi oscilația separării formelor de proprietate, ca și în privința procesului de sectorizare a economiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în ecuația economică, tendențialitatea de sistem convectiv fiind asigurată prin acest timp de cezură oscilatorie dintre simetric și asimetric ca acces la informație. Practic, aici sunt implicate substanțial caracteristicile sociale ale sistemelor economice, a căror rezultantă obținută prin integrarea diferențialelor factoriale să însemne performanță și mai ales stabilitate în performanța de a funcționa randamental în contextul dezechilibrului favorabil ilustrat de asimetria informațională. Convectivitatea sistemului economic este, din acest punct de vedere, una indusă conștient, prin acțiunea și gândirea factorului subiectiv. Convectivitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fi vorba și despre așa ceva, sensul vizează aspectul de funcție convectivă, ea rămâne stabilă, iar nu structura interfactorială. Stabilitatea economică este tendința de a menține rezultatele funcției economice, ajustată cu funcția monetară și funcția pieței, în teritoriul randamentului pozitiv, interrelaționările factoriale fiind instabile, pe specificul jocului de prevalențe și preeminențe. Este, în esență, un joc al oportunităților contextuale regăsite în strategii ce combină perspective intensive și/sau extensive pornind de la situația concretă, mai ales de consistență, dar și de convenție extraeconomică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sine, el spune ceva care nu explică decât starea de echilibru și fluctuațiile ei în contextul ipotetic, abstract. Transferul de semnificații de la nivelul microeconomic nu este linear, el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică a intersubiectivității în context macroeconomic, moderat și el cu perspectiva socioeconomică și cu deschideri către cunoașterea altor științe sociale. Or, echilibrul ca egalitate de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unei strategii destinate organizării motivației în grupurile organizaționale; P. Curșeu, Efectul de încadrare asupra luării deciziei și negocierii în grup; Sofia Chirică, Inteligența organizațiilor; H. Pitariu, Principii metodologice în evaluarea resurselor umane; F. Sîntion, Competența psihosocială a liderului militar: structura factorială; Manuela Ciucurel, Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor; A. Brate, Diagnoza multidimensională a stresului competițional la manageri; Cristina Kulcsar, Daniela Șerban, Stil de conducere, anxietate, loc al controlului și performanța profesională în mediul militar; C. Răulea, Evaluarea potențialului managerial
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tot ca un interval de performanță (nivel), nicidecum ca o cotă punctuală. Așadar, nivelul unei aptitudini este dat de media ponderată a nivelurilor obținute la testele aferente aptitudinii respective. Ponderea testelor pentru fiecare aptitudine a fost făcută pe baza analizei factoriale. O dată stabilit nivelul fiecărei aptitudini se stabilește profilul aptitudinal al individului, luând în considerare, prin conjuncție logică, toate aptitudinile evaluate. Acest profil se compară apoi cu profilul aptitudinal al ocupațiilor, compararea făcându-se, așa cum am arătat, pe etape. Am considerat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stabilirea profilului aptitudinal, dar necesită un timp mediu de administrare de aproximativ 3 1/2 ore, în funcție și de capacitatea subiecților de a înțelege instrucțiunile testelor. Versiunea scurtă înseamnă efectuarea numai a opt teste, cele care, pe baza analizei factoriale, s-au dovedit cele mai relevante pentru evaluarea aptitudinilor. Versiunea scurtă are o acuratețe bună, dar nu este atât de precisă ca versiunea lungă, deoarece nu cuprinde toate fațetele aptitudinilor; versiunea scurtă este doar o aproximare a versiunii lungi. Timpul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
-se cel neutru de presiune); diferențe individuale (strategii de coping și factori de personalitate) și efecte (satisfacția muncii, sănătate etc.). PMI s-a dezvoltat în două etape: prima a constat în verificarea proprietăților psihometrice cu ajutorul analizei de itemi și analizei factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Nu s-a evidențiat nici o relație semnificativă între vârstă și factorii de ordinul II și III ai anxietății. În schimb, anxietatea totală și cea manifestă corelează semnificativ negativ cu nivelul de instruire, la un prag de semnificație p =.04. Analiza factorială a covarianței variabilelor vârstă, tip de tranzacție, anxietate latentă și anxietate manifestă evidențiază patru factori secunzi răspunzători de 57,87% din varianță. Primul factor răspunzător de 20,08% din varianță asociază vârsta, tranzacțiile de tip Adult, Părintele sfătuitor, cel salvator
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Copilul rebel și Părintele persecutor. Toate aceste variabile sunt asociate comportamentelor de tip imatur și neadaptat. Al patrulea factor răspunzător de 9,03% din varianță implică doar variabila studii. Ținând cont de acest din urmă factor, s-au efectuat analize factoriale separate pentru subloturile cu studii medii, respectiv superioare. În cazul subiecților cu studii medii, se constată existența a cinci factori răspunzători de 73,71% din varianță, iar, în cazul subiecților cu studii superioare, patru factori răspunzători de 62,53% din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Colegiului Psihologilor din România, publicată în Monitorul oficial nr. 492 din data de 01.06.2004. http://www.nato.int http://www.mae.ro http://www.studiidesecuritate.ro http://www.geopolitica.ro Filaret Sîntion* Competența psihosocială a comandantului militar. Structura factorială Abstract The analysis of the multitude of theories referring to leadership psycho-sociology reveals that a leader’s personality remains an essential factor in „the equation of success” of any organization. Our hypothesis is that one of the explanatory (predictive) variables
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
is analyzed in the organizational context. The goal of the following research is to identify all the psychosocial competency factors of the leader, especially for the military leaders. The organizational context is a major contingency variable when studying leadership. Through factorial analysis, defined in a context already specified, we started from seventy-six cognitive, motivational, aptitudinal, relational (leader-subordinates relationship) variables and we identified eight factors which defines leader’s psychosocial competency. In this article, we present the identified factors, the comprised variables
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
consecinței deciziei și acțiunii; capacitate de a face față stresului interpersonal; toleranță la frustrare; capacitate de a structura interacțiunea socială și scopurile de grup. Deplasarea cercetărilor de la trăsături ca atare spre interacțiunea lor a sugerat și prelucrarea rezultatelor prin metode factoriale. Au fost astfel identificate trei mari categorii de factori: categorii ce descriu diferite abilități ale liderului: abilități sociale și interpersonale, abilități tehnice, abilități intelectuale, competențe de susținere a sarcinilor de grup; categorii privitoare la relația liderului cu grupul său: menținerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale personalității superior dezvoltate pot interacționa cu așteptările ridicate ale adepților săi. În esență, realizările și tendințele actuale majore în cercetarea personalității liderului se prezintă astfel: deplasarea accentului de la viziunea atomistă, a studiului trăsăturilor, spre o concepție integrativă de tip factorial; evidențierea factorilor motivaționali ca un suport energetic și direcțional esențial în achiziționarea și menținerea conducerii; medierea efectelor personalității asupra eficienței conducerii de însăși interacțiunea acestei personalități cu situația de conducere, inclusiv variabilele ce țin de subordonați; identificarea unor variabile de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
motivațiile care-i permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea pe care am inițiat-o și-a propus să identifice componentele competenței psihosociale în structura personalității liderului militar, ponderea acestor componente în ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți și metode Subiecții cercetării au fost 100 de ofițeri din Marina Militară (17 sublocotenenți/aspiranți, 17 locotenenți, 18 căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
baza criteriilor LBDQ, în total 12 variabile; de asemenea, pentru variabilele LBDQ se va folosi notația consacrată în literatura de specialitate. Variabila-criteriu eficiența conducerii (EC) este o variabilă instituțională, respectiv calificativul acordat subiecților, comandanți militari, de către eșaloanele superioare. 5. Structura factorială a competenței psihosociale a comandantului militar. Rezultate și interpretări Problema esențială a analizei factoriale, în fapt scopul său fundamental rezidă în reducerea complexității: întreaga colecție de date care descrie cu acuratețe maximă o anumită informație poate fi redusă la un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
folosi notația consacrată în literatura de specialitate. Variabila-criteriu eficiența conducerii (EC) este o variabilă instituțională, respectiv calificativul acordat subiecților, comandanți militari, de către eșaloanele superioare. 5. Structura factorială a competenței psihosociale a comandantului militar. Rezultate și interpretări Problema esențială a analizei factoriale, în fapt scopul său fundamental rezidă în reducerea complexității: întreaga colecție de date care descrie cu acuratețe maximă o anumită informație poate fi redusă la un număr minimal de variabile (factori) care să descrie cât mai apropiat respectiva informație. O
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
O bună teorie sau/și o bună cercetare trebuie să fie caracterizate și de economicitate: descrierea și explicarea unui număr cât mai mare de cazuri particulare printr-un număr cât mai mic de variabile (factori) de ordin psihologic. Prin analiza factorială găsim astfel un număr minim de factori care explică variația variabilei dependente. Au fost introduse în analiza factorială toate acele variabile din studiul nostru, în total 41 dintre cele 76 de variabile inițiale, care au o corelație semnificativă (p<0
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unui număr cât mai mare de cazuri particulare printr-un număr cât mai mic de variabile (factori) de ordin psihologic. Prin analiza factorială găsim astfel un număr minim de factori care explică variația variabilei dependente. Au fost introduse în analiza factorială toate acele variabile din studiul nostru, în total 41 dintre cele 76 de variabile inițiale, care au o corelație semnificativă (p<0,05) cu variabila dependentă eficiența conducerii (EC): cinci variabile cognitive; 12 variabile motivaționale; 11 variabile de personalitate CPI
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
semnificativă (p<0,05) cu variabila dependentă eficiența conducerii (EC): cinci variabile cognitive; 12 variabile motivaționale; 11 variabile de personalitate CPI; 13 variabile comportamentale (CR, instrument propriu și LBDQ). În cercetarea noastră asupra colecției de date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică VARIMAX. Rezultatele obținute ne impun două observații de ordin procedural în analiza factorială. O primă problemă, „sensibilă”, în analiza factorială o constituie numărul de factori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
LBDQ). În cercetarea noastră asupra colecției de date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică VARIMAX. Rezultatele obținute ne impun două observații de ordin procedural în analiza factorială. O primă problemă, „sensibilă”, în analiza factorială o constituie numărul de factori pe care cercetătorul trebuie sau poate să îi rețină în studiul său, problemă care a dat naștere la numeroase discuții. Astfel, referindu-ne la cercetarea noastră, reținerea pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică VARIMAX. Rezultatele obținute ne impun două observații de ordin procedural în analiza factorială. O primă problemă, „sensibilă”, în analiza factorială o constituie numărul de factori pe care cercetătorul trebuie sau poate să îi rețină în studiul său, problemă care a dat naștere la numeroase discuții. Astfel, referindu-ne la cercetarea noastră, reținerea pentru analiză a unui singur factor, de exemplu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
al doilea factor aduce un spor de 17,95%, a celui de-al treilea 9,93% etc. Problema care se pune este deci aceea a opririi analizei (extragerii de factori) astfel încât să fie împăcate cele două cerințe contradictorii ale analizei factoriale: reducerea complexității inițiale și pierderea a cât mai puțină informație explicativă. Una dintre reguli în acest sens - și pe care am aplicat-o în cercetarea noastră - este aceea a saturației mai mici decât 1,0, ceea ce se produce după factorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în ceea ce privește participarea variabilelor la factor, precum și faptul, normal, într-o astfel de analiză și justificat din punct de vedere psihologic, al numărului inegal de variabile ce participă la fiecare factor. Interpretarea datelor a ridicat o a doua problemă specifică analizei factoriale, respectiv a participării mixte a variabilelor la factori. Această participare duală este explicabilă, printre altele, prin multidimensionalitatea factorilor respectivi și/sau prin însăși procedura de extracție a factorilor. Într-o astfel de situație, rotația factorilor asigură redistribuirea varianței între factori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]