786 matches
-
specifice fiecărui sat. Astfel, acest studiu, structurat în șase părți, relevă modul în care aspecte generale ale schimbării sociale se particularizează în fiecare comunitate, în cazul nostru, în satul Traian Vuia, sat cu specific bănățean, situat în județul Timiș. Aspecte „Factuale” Localizare și descriere generală a satului Satul Traian Vuia este situat în comuna cu același nume din județul Timiș. Ce este însă neobișnuit pentru un nou-venit în partea locului este că această comună are centru administrativ în satul Sudriaș (5-6
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un număr ridicat de evaluatori și un efort constant de aducere la zi a exercițiilor. Date biografice Inventarele biografice sunt construite pentru a măsura succesul profesional și cuprind o mare varietate de informații privitoare la candidații pe post: de la date factuale, la mediul de proveniență, familie, caracteristici fizice, antecedente medicale până la tipul de lecturi favorite, modalități de petrecerea timpului liber, ș.a. Cercetătorii au diferențiat itemii din structura inventarelor biografice în itemi „hard” la care răspunsurile candidaților pot fi verificate (cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
felul de ,,legende", povestite de unii ,,eroi" de care nu s-a auzit în perioada derulării negocierilor de aderare. De aceea, am preferat o prezentare empirică a substanței negocierilor de aderare, pentru ca viitoarele cercetări și analize să aibă un suport factual. Dedic acest volum Echipei de negociatori și Delegației Naționale de Negociere a Aderării României la Uniunea Europeană.4 Între 2004-2007, sute de decorații și medalii au fost acordate, în România, pentru a răsplăti "contribuția" personală la pregătirea aderării României la Uniunea Europeană
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de: toleranță; Sub presiune, devine: moale, răzbunător, în retragere; Se teme de: conflicte, presiune prea mare; Ar fi mai eficace cu un plus de: implicare personală, asertivitate, raționalitate. Motivații: moderație și capacitatea de a se acomoda; Scop: să armonizeze mediul factual și uman; să minimizeze schimbările; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanitatea lor, fidelitatea și stabilitatea; Îi influențează pe ceilalți prin: consistență și amabilitate; Valoarea pentru organizație: predictibil, poate ține un ritm constant, respectă autoritatea și organizația, transformă confruntarea în element
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală; Îi influențează pe ceilalți prin: argumente logice, date factuale; Valoarea pentru organizație: conștiincioși, aspiră către calitate, fără „dispoziții sufletești”, caută soluții logice, evaluează; Tendința de a abuza de: analize și teste, metode vechi; Sub presiune, devine: îngrijorat, perfecționist, prea prudent; Se teme de: ridicol, schimbări bruște, dezorganizare; Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fracțiune de timp În avans. Dacă În Statele Unite ale Americii time is money, În Japonia timpul se măsoară În spațiu ocupat de aceea aici, totul se mișcă foarte repede. În viața cotidiană, o relație abia amorsată are deja un răspuns factual, interlocutorul a Îndeplinit gesturile și ritualurile ad-hoc, pentru a lăsa spațiu liber altor necesități. Aceasta se traduceâncă o dată prin intensitatea calitativă a clipei și a atenției depline implicate, pentru ca microsecvențele de timp câștigat să fie lipsite de frustrare. În această
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
visions that address the senses and the intellect, but are not transferred to a scriptive level) and aestheticized aspects (those visions that exist primarily aș written documents; în Blake, however, they may or may not have been preceded by a factual experience). În either case, my demonstration hâș striven to be faithful to the poet's texts, from which I have cited conspicuously. I have also evinced that Blake's visionary works of art (primarily, the textual production) are characterized by
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Astfel, putem afla ce au făcut în realitate decidenții, iar din efectele previzibile ale comportamentului acestora putem conchide asupra obiectivelor pe care le-ar fi putut avea. Dar examinarea faptelor nu este suficientă. Pentru a da sens materiei de bază factuale a politicii externe, trebuie să abordăm realitatea politică cu un fel de schemă rațională, o hartă care ne sugerează posibilele sensuri ale politicii externe. Cu alte cuvinte, ne punem în situația unui decident care trebuie să facă față unor chestiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
specifică a sferei politice și la o lărgire corespunzătoare a celei nonpolitice; iar ultima a fost deschisă speculațiilor raționale detașate. Obiectivele care mai înainte fuseseră văzute drept premii în lupta pentru putere au fost abordate acum într-o manieră distantă, factuală și gestionate conform tehnicilor specifice economiei, administrației și dreptului. În primul rând, științele naturale și religia s-au eliberat de sub dominația politică și și-au stabilit autonomia. Apoi, cucerind statul, liberalismul a eliberat un domeniu din ce în ce mai mare de sub controlul politic
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care a zburat în misiuni de bombardament în Vietnam: „Este ca și cum ai fi învățat să repari televizoare, ca și cum ai fi un tehnician”. În felul acesta, tehnologia războiului modern slăbește drastic, dacă nu distruge complet, capacitatea de a face acele distincții factuale fără de care este imposibilă diferențierea între acte de război morale și imorale. Sub impactul acestei schimbări fundamentale a concepției despre război, nu numai că limitările morale ale uciderii în război, la care ne-am referit anterior, au fost larg încălcate
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a triarchic model”, Gifted Child Quarterly, 40, pp. 129-137. Sternberg, R.J., Gastel, J. (1989a), „Coping with novelty in human intelligence: An empirical investigation”, Intelligence, 13, pp. 187-197. Sternberg, R.J., Gastel, J. (1989b), „If dancers ate their shoes: Inductive reasoning with factual and counterfactual premises”, Memory and Cognition, 17, pp. 1-10. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1991), „An investment theory of creativity and its development”, Human Development, 34 (1), pp. 1-32. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1995), Defying the crowd: Cultivating creativity in a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
temeiul faptelor și enunțuri adevărate sau false pe temeiuri logice, între adevăruri contingente și necesare. În mod îndreptățit această distincție a fost caracterizată drept o anticipare a celebrei distincții între adevăruri analitice și adevăruri sintetice, între științe formale și științe factuale, distincție consacrată de filosofia analitică modernă a limbajului științei. Hume, în opinia lui Mircea Flonta, este considerat drept filosoful clasic care a dat formularea cea mai clară punctului de vedere empirist asupra cunoașterii. Distincția lui între relații între idei și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
posteriori. Prima distincție are o natură logică, iar cea de a doua este o disociere epistemologică. Distincția analitic-sintetic are o natură logică, deoarece în propozițiile analitice adevărul sau falsitatea derivă din semnificația termenilor propoziției, în timp ce propozițiile sintetice au un conținut factual. Pe de altă parte deosebirea dintre a priori și a posteriori este una epistemologică, între două tipuri de cunoaștere. Prin a priori Kant a avut în vedere cunoașterea independentă de experiență, dar nu sub aspectul genezei. El considera cunoașterea ca
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct configurat în raport cu obiectul ce trebuie măsurat. Este un produs al unei activități de cercetare, dar în strânsă corelație cu o realitate factuală determinată. El poate fi utilizat în mai toate circumstanțele evaluării școlare (evaluarea inițială, pe parcurs, finală) atribuindu-se aceleași funcții ca ale evaluării în general. Temă de rezolvat Alcătuiți un test docimologic care să pună accentul nu pe cunoștințe, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
un singur răspuns corect; - vulnerabilitate față de răspunsuri furnizate la întâmplare: teoretic, elevul are 50% șanse de a răspunde prin ghicire. Utilizări ale itemilor cu alegere duală: - măsurarea rezultatelor învățării; - cunoașterea unor definiții, proprietăți sau principii; - capacitatea de a diferenția enunțurile factuale de enunțurile de opinie; - capacitatea de a identifica opiniile unor surse autorizate; - capacitatea de a identifica relații de tip cauză/efect. B) Itemi semiobiectivitc " B) Itemi semiobiectivi" Itemii semiobiectivi cuprind întrebări și cerințe care presupun elaborarea răspunsurilor de către elevi și
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
aprinsă în mișcarea vieții spiritului astăzi se consumă și scade. După ce s-au stins vulcanii marxismului, după ce au căzut ultimele fortărețe ale gândirii utopice, se instaurează convingerea că nu mai pot fi anticipate conținuturile vieții fericite, nici măcar într-o descriere factuală. Voința de a imagina un final fericit a dispărut și nu se mai riscă filozofii ale istoriei decât în planul cunoașterii ezoterice. Nihilismul culturii contemporane nu este numai criză a valorilor și absența unor transcendențe împărtășite: este și faptul că
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
adaptivă, când personalul firmei găsește o modalitate mai bună de a-și îndeplini sarcinile sau o soluție la una din problemele firmei; - inovare creativă, când se găsește ceva cu totul nou, la care până acum nimeni nu a gândit proiectiv, factual și care conduce la un avantaj competitiv decisiv sau măcar consistent. Altă definiție dată inovării<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 44-45. footnote> este cea utilizată în prezent de Comisia Europeană: Inovarea reprezintă
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care trebuiau ajutați timp de mai multe ore). După ce li s-au adus la cunoștință cele două modalități de ajutorare, studenții puteau alege între a primi informații pur factuale despre cei fără locuință sau a primi mesaje de factură emoțional-empatică privind suferințele și dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cei fără locuință sau a primi mesaje de factură emoțional-empatică privind suferințele și dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru informații factuale (Shaw et al., 1994). La întrebarea „De unde vin empatia și conținutul ei altruist?”, răspunsul se găsește în considerabilă măsură în sociobiologie, în mecanismele de selecție naturală a ființelor ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
itemii să vizeze contexte și activități cât mai realiste, naturale. Nu prea are rost să întrebi, de pildă, „dacă s-ar organiza o experiență pe Lună...”, „dacă ai câștiga premiul Nobel...”. De altfel, multe cercetări de orientare sociometrică folosesc întrebările factuale, chestionând subiectul nu numai cu „cine ar...”, ci și cu „cine a...”. Comparația se poate realiza atunci între trei planuri: al comportamentului efectiv (de fapt, prin chestionar, al celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând observația sistematică, și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aleatorie (Rotariu, 1994). Chestionarul este un sistem de întrebări prin care se urmărește colectarea de informații cu privire la caracteristicile, comportamentele și opiniile indivizilor. De remarcat că, deși sondajele de opinie se interesează prioritar de părerile (opiniile) oamenilor, ele vizează și date factuale (parametri ca vârsta, sexul, mediul rezidențial, cu cine au votat etc.). Specialiștii din domeniul socioumanului beneficiază de un atu remarcabil. Ei pot întreba direct oamenii, obiectul lor de studiu, despre atributele, comportamentele, intențiile și opiniile lor. Interogația fundamentală este în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
idei. Dacă întrebările închise sunt puse succesiv pot determina senzația de interogatoriu, iar folosirea lor inadecvată poate genera frustrări sau poate produce tăceri stânjenitoare. În continuarea sunt redate câteva tipuri de întrebări ce pot fi utilizate în timpul unui interviu: întrebări factuale, vizează elemente de comportament și se referă la o situație obiectivă și verificabilă prin alte mijloace; „În ultimul an ați modificat ...?”, „Cât de des efectuați ...?”, „Considerați că sunteți suficient de calificat să efectuați ...?”, „Ce vă împiedică să modificați ...?”, „Care au
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
diferite comportamente psihoindividuale și psihosociale ale liderului (modul de formulare a ordinelor și criticilor, de acordare a sprijinului și sugestiilor, de furnizare a informațiilor, de stimulare a inițiativei personale, de evaluare a activității grupului, de centrare pe aspectele obiective și factuale din activitatea grupului sau pe cele personalizate și afective), fiecare dintre ele producând efecte vizibile în comportamentele subordonaților și în viața de grup. Calitatea și extensia acestor efecte vor afecta direct eficiența activității de conducere. Tocmai de aceea, majoritatea studiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Alte două caracteristici ale muncii managerilor o individualizează și mai mult. Munca managerilor se bazează aproape total pe comunicarea orală, chiar dacă materialul scris rămâne valabil. Aceasta face ca importanța factorilor etos și patos să crească în dauna factorului logos, calitatea factuală a revendicărilor și substanța argumentelor pierzându-și din valoare. Apoi munca managerului este dependentă de relațiile cu ceilalți, de dinamica acestora, precum și de trăsăturile lui de personalitate (îndeosebi de nivelul anxietății sale). La psihodinamica din interiorul relațiilor interpersonale se adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]