1,003 matches
-
chiar dacă există un mandat de supraveghere de aceeași natură emis anterior, datorită caracterului special al acestei proceduri, ce nu permite derogări, caracterului interdependent al acestei proceduri cu măsura cercetării dispusă de procuror, ce nu poate fi raportat la baza factuală a mandatului inițial, precum și caracterului exclusiv al acestei proceduri, ce nu poate fi pusă în executare decât de investigatorul sub acoperire ce trebuie autorizat expres. ... 87. Colectivul de drept penal al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 29 octombrie 2018). ... 135. În fine, s-a apreciat că hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă nu pot conduce la rezolvarea directă a unor chestiuni ce țin de particularitățile factuale ale cauzei și nici la dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate prin natura lor ca fiind urgente, fie într-
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
evidențele de cadastru și carte funciară). Ulterior, prin Încheierea nr. 90.866 din 9 august 2021, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova a respins cererea de reexaminare formulată împotriva Încheierii nr. 71.622 din 24 iunie 2021. ... 20. În acest context factual, prima instanță a reținut că radierea unei sarcini nu se circumscrie noțiunii de „eroare materială“, ci constituie o procedură distinctă ce trebuie să facă obiectul unei cereri de sine stătătoare. ... 21. Astfel, cât timp cererea petentei este de îndreptare a
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
o fundație de drept privat. Deși CAS își derivă autoritatea dintr-o fundație de drept privat, ea se bucură de o jurisdicție deplină în stabilirea, pe baza normelor de drept și după desfășurarea procedurilor conform modului prescris, a tuturor chestiunilor factuale și juridice supuse controlului ei, în contextul litigiilor din fața sa. Deciziile ei prevedeau o soluție de tip judiciar pentru aceste litigii, precum și posibilitatea formulării unui recurs împotriva acestora în fața Curții Supreme Federale. Mai mult, Curtea Supremă Federală
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
concurenței. Scrisorile de îndrumare reflectă opinia Consiliului Concurenței cu privire la faptele care i-au fost prezentate și nu creează drepturi sau obligații pentru solicitanți sau pentru terți. ... 25. Faptul că un acord sau o practică unilaterală a constituit baza factuală a unei scrisori de îndrumare nu împiedică Consiliul Concurenței să examineze ulterior același acord sau aceeași practică unilaterală în cadrul unei proceduri prevăzute de Legea concurenței. În acest caz, Consiliul Concurenței va lua în considerare scrisoarea de îndrumare emisă, ținând
INSTRUCȚIUNI din 30 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288223]
-
fie principale (autorat sau coautorat), fie secundare (instigare sau complicitate), regula fiind aceea că formele principale de participație absorb variantele secundare. ... 102. În al doilea rând, omogenitatea juridică a unor acte plurale există și în ipoteza în care, sub aspect factual, ele sunt de același fel, iar nu neapărat similare. Condiția analizată este îndeplinită atunci când acțiunile sau inacțiunile ce intră în alcătuirea infracțiunii continuate obiectivează una sau, după caz, mai multe variante alternative ale elementului material ale aceleiași infracțiuni, precum
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
continuate, astfel cum este prevăzut de legea în vigoare la data epuizării sale, dacă ele sunt incriminate de această din urmă lege, chiar și sub o altă denumire. Constatarea existenței unei continuități a incriminării este însă condiționată de examinarea particularităților factuale specifice fiecărui act component prin raportare la cerințele de conținut constitutiv al infracțiunii, astfel cum se regăsesc în legile succesive, examinare ce trebuie efectuată, în concret, de instanțele judecătorești învestite cu judecarea fondului cauzelor. ... 120. În măsura în care aceste
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
baza aceleiași rezoluții infracționale și, implicit, nici condiția echivalentă de existență a infracțiunii continuate. ... 121. Omogenitatea juridică presupune, prin ipoteză, o unitate a obiectului juridic, în sensul că toate acțiunile sau inacțiunile săvârșite pe o durată de timp, în circumstanțe factuale substanțial asemănătoare, trebuie să se îndrepte împotriva aceleiași valori sociale ocrotite de legea penală. Unitatea de conținut constitutiv se referă, așadar, la aspectul substanțial, de fond, al conținutului reglementării, iar nu la aspectul său formal; există omogenitate juridică atunci când
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
alternative comune ambelor incriminări, pentru a stabili dacă o astfel de operațiune punctuală având ca obiect substanța 3-CMC corespunde și ea conținutului constitutiv al infracțiunilor prevăzute în cele două legi succesive, este necesară o examinare în concret a particularităților sale factuale, de către instanțele învestite cu judecarea fondului cauzei. Acest demers este necesar pentru a se stabili neechivoc dacă și această categorie de acțiuni săvârșite de aceeași persoană și care nu se încadrează în variantele identifice ale elementului material prevăzute de
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
examen. ... 14. Curtea observă că prevederile legale criticate, care impun solicitanților condiția obținerii numai a calificativului „foarte bine“ la toate evaluările, au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici identice, într-o cauză caracterizată prin coordonate factuale similare celor de față. Astfel, prin Decizia nr. 492 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2024, Curtea a analizat susținerea potrivit căreia sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine»
DECIZIA nr. 346 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289856]
-
între interesul patrimonial și interesul moral. Ca atare, cererea de intervenție accesorie poate fi formulată și de o persoană care justifică un interes moral în susținerea poziției procesuale a uneia dintre părțile originare din proces, cu condiția, evident, ca elementele factuale pe care le învederează să fie suficient de convingătoare pentru a face dovada existenței unui astfel de interes. În speță, intervenientul a relevat atât existența unei relații de prietenie cu reclamantul, cât și faptul că este, la rândul său, afectat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
într-o regiune crește peste nivelul așteptat (endemic). Pandemia a fost certificată prin art. 1 din H.C.N.S.S.U. nr. 36/2020 („Se certifică pandemia de COVID-19 declarată de Organizația Mondială a Sănătății la data de 11.03.2020“) Se observă că aceasta stabilește contextul factual care determină luarea unor măsuri restrictive a căror suspendare provizorie nu este posibilă (certifică pandemia). Cu toate acestea, hotărârea de mai sus nu a fost publicată în Monitorul Oficial, iar în raport de o jurisprudență cu o noutate absolută în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de drepturi subiective pe care le valorifică; pescarul care dimpotrivă, făptuiește contrar dispozițiilor din lege este autorul unei fapte juridice ilicite, din care derivă alte drepturi subiective și obligații. Așadar, nu se poate reține că pandemia de COVID-19, ca stare factuală, ar putea restrânge de iure liberul acces la justiție, în lipsa unei norme stabilite printr-un act normativ care să o recunoască ca atare, deoarece limitarea dreptului de acces la justiție s-ar face cu încălcarea art. 53 din Constituție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Europene. ... 25. În spațiul european, principiul egalității între femei și bărbați (gender equality) a fost inclus în instrumente juridice internaționale ca rezultat al unui îndelungat proces de evoluție socială, politică, economică și culturală a umanității, proces bazat pe constatarea situațiilor factuale de discriminare a femeilor față de bărbați, situații care au generat, astfel, o preocupare constantă a societății pentru afirmarea drepturilor femeilor, începând de la drepturile civile (de pildă, capacitate deplină de exercițiu dobândită la aceeași vârstă cu bărbații și indiferent
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
egalității de gen, care urmărește, în esență, atingerea unei egalități reale de șanse și drepturi între femei și bărbați, în special în activitățile sociale și politice, cu scopul implicării femeilor ca factor de decizie, și care se bazează pe realitatea factuală că, în ciuda unei egalități sau chiar a unei dominări numerice a populației de sex feminin în statistica demografică europeană, femeile sunt subreprezentate la nivelul instituțiilor/organelor de conducere de la toate nivelurile și în toate domeniile de activitate. S-a
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
părea discriminatorie și poate afecta dreptul de a candida al altor persoane, este justificată prin scopul său legitim și se înscrie în marja de apreciere de care dispun statele în reglementarea propriilor sisteme electorale. Astfel, în contextul în care egalitatea factuală între drepturile femeilor și ale bărbaților reprezintă o preocupare actuală globală, iar Consiliul Europei, prin instrumentele adoptate, încurajează statele membre să adopte cote de gen în sistemele lor electorale, împreună cu sancțiuni stricte pentru nerespectare, Curtea de la Strasbourg a
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
fiind, prin urmare, o chestiune de interpretare și aplicare a legii, atribuție ce revine organelor judiciare. ... 22. În speță, faptul că, în practică, unele organe judiciare adoptă o anumită interpretare a normelor criticate, în mod izolat, și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii de interpretare nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, prin formularea unei contestații în temeiul art. 549^1 alin. (6) din
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
de către titularul acțiunii civile. Raportat la criticile formulate în speță, Curtea apreciază că aspectele invocate nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte referitoare la modalitatea de aplicare a legii în cauza concretă dedusă judecății, autorul excepției invocând incidente factuale din cadrul litigiului în care este parte, precum și nemulțumirea față de maniera în care instanța de judecată a soluționat aceste incidente. În această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
candidaturii (apt pentru continuarea evaluării, necesitatea unei revizuiri suplimentare etc.) .............................................................................................. .............................................................................................. ... b) Discuții despre pașii următori .............................................................................................. .............................................................................................. ... c) Altele .............................................................................................. .............................................................................................. ... ... 8. CONCLUZIILE REZULTATE: .............................................................................................. .............................................................................................. ... 9. RECOMANDĂRI: .............................................................................................. .............................................................................................. ... Întocmit, Asistent social Nume, prenume Semnătură Data .................... NOTĂ: Nota trebuie să fie detaliată și obiectivă, înregistrând atât observațiile factuale, cât și percepțiile asistentului social legate de capacitatea și motivația persoanei de a deveni asistent maternal. Anexa nr. 8 Model Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului ................................... Nr. .......... din ................... RAPORT FINAL DE EVALUARE a capacității solicitantului de a deveni
ORDIN nr. 1.142 din 23 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290129]
-
mod evident, anterior pronunțării respectivei achitări, căile procedurale rămase la îndemână pentru eventuala reanalizare a legalității măsurii preventive în cauză (după o primă statuare judecătorească în sensul legalității lor, legalitate analizată însă prin raportare la premise diferite, în absența circumstanței factuale ulterioare și prevalente, aceea a survenirii achitării) se prezintă a fi pur iluzorii, golind astfel de conținut dreptul la repararea prejudiciului pricinuit prin măsura preventivă astfel dispusă. Observă că, atâta vreme cât procedura judiciară penală având ca obiect strict luarea
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
excepției“. ... 89. În raport cu cele prezentate, Înalta Curte reține că, în cauză, nu sunt întrunite toate premisele pronunțării unei hotărâri prealabile, care, în esență, să interpreteze in abstracto dispoziții legale determinate și care să nu conducă la verificarea circumstanțelor factuale ori la aplicarea legii, în scopul soluționării cauzei cu care a fost învestit autorul sesizării, de către instanța supremă. ... 90. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ÎNALTA CURTE DE
DECIZIA nr. 16 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283200]
-
manieră restrânsă sau diferită. Ajutorul nu trebuie să suporte costurile unei activități pe care beneficiarul ajutorului le-ar suporta oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Dovada unui efect de stimulare presupune identificarea scenariului factual și a scenariului contrafactual probabil, în absența ajutorului; ... l) demararea lucrărilor - primul angajament ferm (de exemplu, de a comanda echipamente sau de a începe construcția) care face o investiție ireversibilă. Cumpărarea de terenuri și lucrări pregătitoare, cum ar fi obținerea
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283082]
-
fie din resurse personale, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor de stat/de minimis. Capitolul XIII Cheltuielile eligibile Articolul 17 (1) Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanțare în astfel de cazuri, solicitantul finanțării trebuie să prezinte în cererea de finanțare o cuantificare, pentru scenariul factual și scenariul contrafactual credibil, a tuturor costurilor și veniturilor principale, a costului
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283082]
-
Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanțare în astfel de cazuri, solicitantul finanțării trebuie să prezinte în cererea de finanțare o cuantificare, pentru scenariul factual și scenariul contrafactual credibil, a tuturor costurilor și veniturilor principale, a costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale și contrafactuale, pe durata de
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283082]
-
finanțare o cuantificare, pentru scenariul factual și scenariul contrafactual credibil, a tuturor costurilor și veniturilor principale, a costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale și contrafactuale, pe durata de viață a proiectului. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferența dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață a proiectului în conformitate cu prevederile Comunicării CEEAG
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283082]