62,236 matches
-
surprinderea celor trei aspecte fundamentale ale evoluției actuale a limbii române cartea Rodicăi Zafiu este și un real "album" lingvistic al mentalității post-comuniste, un "catalog al mișcărilor zilnice" pe care limba le face prin tranziția ultimului deceniu. Păcat însă că facultățile filologice nu acordă un prea mare interes acestor aspecte actuale ale "limbii ce-o vorbim" care se dovedesc nu doar complexe și interesante, dar și o imagine fidelă și extrem de vie a societății actuale la orice nivel am vrea să
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
la Iași primul colocviu despre actualitatea lui Michel Foucault. Colocviul din acest an (16-18 mai, organizat de Centrul Cultural Francez din Iași, Asociația pentru Centrul Michel Foucault, Societatea de studii internaționale despre Michel Foucault, Forum IRTS de Lorraine, Asociația ARCHES, Facultatea de filosofie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași) și-a propus o dezbatere asupra dialogului pe care Michel Foucault și Gilles Deleuze l-au purtat neîntrerupt încă de la începutul anilor '60 și pînă la dispariția autorului Istoriei nebuniei, în
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
urmă nu mai puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la el acasă. Surprinzător e cum "tînăra fată", supusă atîtor influențe celebre din literatura română contemporană, reușește în acest volum, pentru prima dată, să fie atît de ea însăși, să-și acordeze un instrument personal
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
alte descrieri de ritmeme din șaisprezece filme și scenarii" (toate capodopere), unele abordate cu concursul studenților cărora Dumitru Carabăț le este profesor. Întrucît nu știu ca volumele în cauză să fi avut parte de altfel de lansări decît în holul facultății, nici măcar într-o librărie din oraș, momentul cronicii de întîmpinare fiind ratat, cred că ar trebui inversată ordinea obișnuită, printr-un colocviu sau un mini-simpozion - de ce nu, la CNC sau UCIN? - pentru ca valorificarea critică a acestor contribuții să înceapă cu
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
la USP, se detașează de acest cor. "Nu există rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna trecută, a publicat în revista "Gragoatá", a Facultății de Litere a Universității din Rio de Janeiro, un articol în care-și susținea punctul de vedere. Pentru Fiorín, împrumuturile fac parte din istoria unui popor și nu pot fi eliminate prin lege. Mai mult: el nu observă violări ale
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
prizonier al sovieticilor, iar după ce China devine Republică Populară, în 1949, este acuzat de maltratarea prizonierilor și condamnat la 17 ani de închisoare. Kamata Hiroshi, însă revine acasă după război și, ascunzându-și trecutul, devine un reputat profesor la o Facultate de Medicină. Scrie lucrări strălucite în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
și asocierilor, într-un joc superior ce tinde a se desprinde de ordinea practică, luată drept pretext, fapt ce constituie în esență un antidot al discursului totalitar, irecuperabil în univocitatea sa despotică, al limbii de lemn, precum o expresie a facultății creatoare... Cuvîntul lor de ordine este libertatea. Din care pricină și îndepărtarea de Nichifor Crainic, resimțit de Nae Ionescu și de învățăceii săi, după cum remarcă Dan Ciachir, drept "un posteminescian și un neo-sămănătorist" și chiar (aci credem că intervine, în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
produce altceva, așa cum România însăși nu i-a dat decât pe clasicii feseniști și lăstarele lor, egal întinse peste întregul spectru politic. Și totuși, cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Profesorii? Studenții? Părinții? Societatea? În ciuda ciupercăriei de facultăți ivite după 1990, România continuă să fie o codașă europeană în privința absolvenților cu studii superioare. Nu e rău că vechile universități s-au dezvoltat și diversificat. Rău e felul în care s-a produs acest lucru. Fără nici o strategie, fără
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
au dezvoltat și diversificat. Rău e felul în care s-a produs acest lucru. Fără nici o strategie, fără o cât de cât decentă bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii universitare”, apoi „facultăți”, iar la urmă s-a ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu ieșeau din linia manualului nici să-i picuri cu ceară, funcționari didactici ce n-au mai pus mâna
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu ieșeau din linia manualului nici să-i picuri cu ceară, funcționari didactici ce n-au mai pus mâna pe-o carte de la absolvirea facultății, au început, brusc, să-și „scrie” propriile cursuri. La ce nivel și cu ce rezultate, e inutil să spun. Bazându-se în aventurile sale politice pe vechiul schelet al aparatului bugetarilor, fesenisto-pesediștii au găsit în mediul didactic o excelentă plămadă
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
ortografia celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor să-și vadă mesajul pe „burtiera” televizorului sunt studenți, dar cei care dau drumul aberațiilor sigur au trecut recent printr-o „facultate”. Aflați într-o continuă goană după recuperarea pierderilor cauzate de diversele examene și concursuri la care i-a silit sistemul, „universitarii” din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
a silit sistemul, „universitarii” din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-au transformat în „colectori”. Capitalism curat, nu? Oarecare experiență în acest domeniu exista și pe vremea comunismului. Facultățile care școlarizau studenți străini gemeau de dascăli care, pe de o parte, lucrau strâns cu Securitatea, iar pe de alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze” în
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
profesor și student a fost scurtcircuitat de astfel de procedee, s-a năruit întregul sistem de valori pe care, teoretic, școala ar trebui să le promoveze. Și atunci, să nu ne mirăm că diverși analfabeți nu doar că intră în facultăți, dar le și absolvă și ajung, la rândul lor, să nenorocească generații de elevi ori să submineze cu seninătate instituții, intreprinderi și ramuri întregi ale economiei. Simțindu-și precaritatea intelectuală, studenții au intrat în ultimii ani, într-o defensivă timorată
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
ciudate, individualizate doar prin monomaniile lor (numele sunt relevante: Gopo, Blainșteineru, Carbon, Bibiloi, Pichi, Cliti ș.a.). Văzută ca orizontalitate obositoare a nuanțelor cenușiului, această lume capătă un sens prin apariția antipodică a doi outsideri, Tehur și Eli, foști colegi în facultate, întâlnindu-se acum pentru „a epiciza”. Prin chestionarea propriei identități în raport cu universul concentraționar comunist, eminamente nivelator, Pădurea lui Noe se metamorfozează, sub imperativul unei nevoi fundamentale - libertatea - în Biblioteca lui Noe. Sensul acestei schimbări este vehiculat, cam tezist câteodată, în
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
în calitatea de dascăl, să primească titulatura de profesor ordinar. Era o recunoaștere oficială și publică a rolului său de întemeietor și mentor de conștiințe. Catedra a devenit, în scurt timp, punctul de întâlniri spirituale între studenții români de la celelalte facultăți, Drept, Economie, Teologie, Filosofie, prin activitatea Societății de lectură și a unor programe culturale vestite în epocă, precum balurile anuale ori semestriale ale tinerimii române. Fostul elev al lui Alexandru Roman, la Oradea, și student în 1863 la Budapesta, Iosif
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Importantă este mărturia lui Constantin Eretescu referitoare la viața universitară în deceniul șase. Pentru unii aceasta era un calvar (examene grele, exmatriculări arbitrare), pentru alții o veșnică sărbătoare (cei proveniți din producție, sau cu părinți în mediul muncitoresc, înscriși la facultate fără examen, pe baza unui dosar sănătos). Memorialistul își reamintește cu lux de amănunte ampla acțiune de „demascare” care a urmat înfrîngerii revoluției maghiare, în urma căreia și el a fost exmatriculat din Facultatea de Filozofie. Au fost cîteva zile de
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
cu părinți în mediul muncitoresc, înscriși la facultate fără examen, pe baza unui dosar sănătos). Memorialistul își reamintește cu lux de amănunte ampla acțiune de „demascare” care a urmat înfrîngerii revoluției maghiare, în urma căreia și el a fost exmatriculat din Facultatea de Filozofie. Au fost cîteva zile de teroare în care zeci de studenți și profesori au fost aruncați pe drumuri pe baza unor acuzații care azi ar putea stîrni rîsul: „vini ideologice, dar și bilete în doi peri trimise de
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
fapt veritabile interogatorii, secondat de Ghiță Florea, secretarul de partid al universității, Ion Iliescu, membru și el al CC-ului, Ilie Murgulescu, ministrul învățămîntului, Athanase Joja, șef de secție la Academie, Ciucă, rectorul universității, Tamara Dobrin, secretara de partid a Facultății de filozofie. Încă mulți alții. Printre ei, reprezentanți ai securității, procuraturii și comisariatelor militare” (p. 106). Corect cu sine însuși și cu cititorii săi, autorul nu îi uită nici pe cei care l-au ajutat în perioada respectivă chiar dacă, în
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
și cu cititorii săi, autorul nu îi uită nici pe cei care l-au ajutat în perioada respectivă chiar dacă, în timp, reputația unora dintre ei nu a rămas fără pată. Un astfel de exemplu este Tudor Bugnaru, fost decan al Facultății de filozofie, cel care, la un moment dat, a refuzat să dea curs solicitării de exmatriculare a studentului Eretescu. Ulterior au apărut mai multe mărturii care atestă atașamentul acestui Bugnaru față de politica partidului comunist și chiar prespunerea (făcută de I.D.
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
în măsura în care ne silea să gîndim cu capul altora. Pe de altă parte, am crezut că plagiatul se opune pur și simplu originalității de gîndire și expresie. Ei bine, mă înșelam amarnic. Să vă spun cum am descoperit unde greșeam. În facultate, în ultimii ani ai deceniului 6, la orele de marxism și de economie politică, ni se făceau un fel de recomandări bibliografice cum n-am mai întîlnit pe urmă. Ni se indicau paginile din cutare volum de Opere de Marx
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
dacă voi putea ajunge aproape de nivelul lor. Am avut marele noroc să-l am profesor pe cel mai mare sculptor român al epocii, Dimitrie Paciurea. A fost o cinste pentru mine să pot căpăta secretele meșteșugului de la maestrul Paciurea. - După facultate, ați obținut o bursă oferită de Școala română de la Fontenay-aux-Roses. - Terminasem facultatea, la începutul anilor ’30, și mă gândeam că mi-ar fi foarte folositoare o ieșire în străinătate. Aveam documente, cărți, reviste, fotografii, dar îmi doream să studiez și
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
-l am profesor pe cel mai mare sculptor român al epocii, Dimitrie Paciurea. A fost o cinste pentru mine să pot căpăta secretele meșteșugului de la maestrul Paciurea. - După facultate, ați obținut o bursă oferită de Școala română de la Fontenay-aux-Roses. - Terminasem facultatea, la începutul anilor ’30, și mă gândeam că mi-ar fi foarte folositoare o ieșire în străinătate. Aveam documente, cărți, reviste, fotografii, dar îmi doream să studiez și la fața locului. Eram conștient de necesitatea contactului direct cu operele de
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Tudorel Urian Posesor al unei biografii hollywoodiene (născut într-o familie de țărani din Caraș-Severin, trecut prin experiența de muncitor necalificat la Uzinele Mecanice din Oțelul Roșu și, ulterior, la ICVA București, absolvent al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice București, ajuns după revoluție funcționar guvernamental la Ministerul Culturii, apoi colaborator al postului de radio „Europa Liberă” și al „României literare”, considerat, în anii din urmă, drept unul dintre principalii
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
și didactice nu sunt cunoscute. De aceea, consider necesare câteva sumare, date biografice. Născut la Cugir în 1915, studiază în orașul natal (pe atunci comună) și la liceul, renumit în Transilvania interbelică, „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, după care urmează Facultatea de Litere și Filologie din Cluj, cu profesori vestiți ca Gh. Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, D. Popovici, Ion Breazu ș.a. Mulți consideră că D. Popovici a fost maestrul și mentorul său în formația de istoric literar, deși modelul Gh. Bogdan-Duică, istoric
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
puțin timp. De îndată ce am putut trăi din cărțile mele, am abandonat toate celelalte. Am fost medic fiindcă aparțineam unei familii de medici. Eram fiul cel mai mare, am fost crescut într-un stil foarte conservator. Tatăl meu era profesor la Facultatea de Medicină etc. Dar, săracul, a avut multe deziluzii, căci eu nu eram deloc interesat de toate acestea. RB: Vă mulțumesc pentru această convorbire despre literatură, despre mecanismele ei care nu se lasă întotdeauna explicate. Iar, dacă așa cum spuneați, scriitorii
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]