601 matches
-
o distanță corespunzătoare. Alți stupi cu rame mobile au fost inventați în 1806 de Petr Prokopovich din Rusia și în 1848 de Dzierzon din Germania, însă ramele erau așezate prea aproape de pereții stupului, iar albinele uneau cele două părți cu fagure sau propolis, astfel încât trebuia ca ramele să fie tăiate pentru a putea fi scoase afară. Toți acești stupi au fost invenții destinate stupăritului în zonele de pădure și aveau o ușiță în partea din spate, ca și stupii din bușteni
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
un artificiu tehnic. Rezervoarele de hidrogen lichid și oxigen lichid aveau o parte comună (partea de sus a rezervorului de oxigen și partea de jos a rezervorului de hidrogen), constituită din două folii de aluminiu separate de o structură tip fagure, realizată din fenol. Acest material ajuta la izolarea termică a părții comune a rezervoarelor, diferența de temperatură dintre ele fiind de 70 °C (125 °F). Această inovație a redus greutatea totală cu 3,6 tone. Rezervorul cu oxigen lichid era
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
spori. Răspândirea speciei înrudite în partea Nord-Americană merge mai mult spre sud decât cea a speciei "V. bohemica". Un alt grup similar de specii sunt zbârciogii „fără jumătate”, "Morchella semilibera" și alte specii, care au o pălărie în formă de fagure care este atașată piciorului la aproximativ jumătate din lungimea sa, și cu crestele mai negre ca adânciturile. Suplimentar, piciorul secționat pe lungime al speciei "M. semilibera" pare ca fiind gol, în timp ce "V. bohemica" are de obicei mănunchiuri asemănătoare bumbacului în
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
bază de la lansarea inițială. Din aprilie 2009, fiecare versiune Android a dezvoltat un nume de cod bazat pe deșerturi. Aceste versiuni au fost lansate în ordine alfabetică: "Cupcake" (brioșa), "Donut" (gogoașa), "Eclair" (ecler), "Froyo" (iaurt înghețat), "Gingerbread" (turtă dulce), "Honeycomb" (fagure de miere) și "Ice Creăm Sandwich" (sandwich de înghețată), "Jelly bean" (jeleu- în formă de fasole),Kit-Kat,Lollipop (Acadea). Versiunile 1.0 și 1.1 au fost numite Astro și Bender, dar acestea nu au putut fi aplicate în varianta
Lista versiunilor Android () [Corola-website/Science/326181_a_327510]
-
fațetelor se explică prin rostogolirea pietrelor, ca urmare a excavării nisipului de la baza lor și oprirea lor pe suprafața cea mai plană. Versanții abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor dau suprafețelor respective aspectul unui fagure. Pe câmpiile argiloase se formează prin coraziune și deflație șănțulețe alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
iulian iar anul începea la 1 ianuarie. Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se numește Mărțișor. În luna martie începe aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se "retează" fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară etc. Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Februarie cu excepția anilor bisecți și ca Noiembrie în fiecare an. Echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, respectiv echinocțiul de toamnă în emisfera
Martie () [Corola-website/Science/296718_a_298047]
-
poate realiza prin panouri monolit. Construcția unei astfel de aripi se realizează prin îmbinarea panourilor dintr-o singură bucată. La aripile cu grosime foarte mică, spațiul interior nu mai cuprinde elemente de rigidizare, ci este umplut cu structură de tip fagure sau cu alt material compozit, rezultând o structură compactă, cu rezistență mecanică mare. Fuzelajul (din ) este partea aeronavei în care este plasată cabina piloților, cabina pasagerilor, încărcătura de transport și cea mai mare parte a echipamentelor și instalațiilor de bord
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
Picasso. În 1908, Léger se instalează în ""La Ruche"" ("Stupul"), o clădire bizară în opt unghiuri, ridicată din materialele rămase de la Expoziția Mondială din anul 1900. Numele i se datora faptului că în interior - în jurul scărilor centrale, ca într-un fagure de miere - se afla un număr de 140 de ateliere. Aici se concentra întraga boemă artistică pariziană. Léger are ocazia să cunoască pe pictorul Marc Chagall, pe sculptorul rus Alexander Archipenko, pe pictorul Robert Delaunay, de care îl va lega
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
și includ aici cei șapte ani de acasă mulți i-au dedicat ode, poeme, cântece și laude. Alții, nu puțini, au murit pentru ea. Marele român vorbește, În Epigonii, despre sfintele firi vizionare care „au scris o limbă ca un fagure de miere”, semnificația expresiei eminesciene sporind prin comparația descoperită În Biblia de la București (1688) și folosită și de Sadoveanu („Fagure de miere cuvintele bune și Îndulcirea lor leacul sufletului”). În același spirit eminescian Alexei Mateevici vorbește despre limba noastră ca
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
au murit pentru ea. Marele român vorbește, În Epigonii, despre sfintele firi vizionare care „au scris o limbă ca un fagure de miere”, semnificația expresiei eminesciene sporind prin comparația descoperită În Biblia de la București (1688) și folosită și de Sadoveanu („Fagure de miere cuvintele bune și Îndulcirea lor leacul sufletului”). În același spirit eminescian Alexei Mateevici vorbește despre limba noastră ca limbă sfântă. „A vorbi despre limba În care gândești, a gândi gândire nu se poate face decât numai Într-o
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
în pieptu-i tot mai mare și mai mare A lui ramuri lungi întinde peste țări și pește mare..." Tot în perioada petrecută la Florești-Filiași / Oltenia, sunt concepute și poeziile: "Iambul" (un sonet, „ars poetica“, elogiu iambului, măsurii în plinătatea de fagure de-albine, toamna: «De mult mă lupt cătând în vers măsură, / Ce plină e că toamnă mierea-n faguri, / Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura.»), "Vre o zgatie de față" (patru catrene
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Sophia androginul din moarte înviind” - cf. Oarba empatie), taumaturgic („DIN MIEZ SPRE MARGINI VINE VINDECAREA” - cf. Baladă de septembrie): “În timpul cel mic, al duratei, COCOR,/din smulgere spre starea de zbor/Al inimii psalm niciodată nu piere.../ Stoarce SOPHIA din fagure miere/ Esența de leacuri,himere” - cf. Aumbre (amintind, firește, de Omul Divin/Cosmic al invocației buddhiste: AUM!). ...Poetul năzuiește, precum Blaga, printr-o anamneză implicită Logos-ului descătușat, spre ORIGINA RITATEA MISTERIOS/MISTIC-SALVATOARE, funcționând ciclic (“Roiri stelare, sori ce ard
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
evadaților valahi a ajuns în perfectă stare la Paris, unde, a salvat țara și înfăptuit România Mare! Ce ne-am fi făcut noi într-adevăr dacă n-am fi avut la Paris pe Pavlică Brătășanu, pe Ghiță Mironescu, pe Rabinrahat Fagure, pe Pascal Toncescu, pe Mimi Plesnilă - și mai mare peste toți pe Take Ionescu însoțit de Titulescu, pe vremurile acelea deja scopit dar încă simplu țucalisț"”. Take Ionescu a fost una din personalitățile marcante ale vieții politice românești, de la sfârșitul
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
plus rezervoare de combustibil pentru acestea, containere cu apă și multe cabluri electrice. Structura internă a "modulului de comandă" era constituită dintr-un "sandwich" de aluminiu format dintr-un strat intern de foi sudate, un strat termoizolant cu structură tip fagure și un strat exterior mai subțire. Scutul termic pricipal era format din 40 de panouri prevăzute cu mai multe găuri pentru SCR și accesul la echipamentele din compartimentul dorsal. Compartimentul central era protejat de mai multe straturi: unul cu structură
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
un strat exterior mai subțire. Scutul termic pricipal era format din 40 de panouri prevăzute cu mai multe găuri pentru SCR și accesul la echipamentele din compartimentul dorsal. Compartimentul central era protejat de mai multe straturi: unul cu structură tip fagure din fenol, unul din fibră de sticlă cu rol termoizolant, un strat poros, un strat anti-umezeală și un strat de foi din PET tratate cu aluminiu. Scutul termic dorsal era constituit din patru plăci din oțel cu structură tip fagure
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
fagure din fenol, unul din fibră de sticlă cu rol termoizolant, un strat poros, un strat anti-umezeală și un strat de foi din PET tratate cu aluminiu. Scutul termic dorsal era constituit din patru plăci din oțel cu structură tip fagure sudate, patru plăci prinse în puncte de sudură și un inel pe circumferință. Plăcile din al doilea set erau prinse de inel și de cele din primul set prin șuruburi. Această structură era atașată de învelișul intern prin intermediul unei autoclave
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
de 28.6 MPa. Trapa de andocare frontală era plasată în capătul tunelului de andocare. Avea 760 mm în diametru și cântărea 36 de kg. Era constituită din două inele strunjite care erau sudate pe un panou cu structură tip fagure. Exteriorul era acoperit cu un strat izolator gros de 12.7 mm și o folie de aluminiu. Trapa putea fi asigurată în șase puncte și putea fi manevrată cu ajutorul unei pompe hidraulice. În centrul trapei exista o valvă prin care
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
Structura "Modulului de serviciu" era destul de simplă, constituită dintr-un ax central și șase sectoare despărțite radial. Componentele de bază erau un perete frontal și un compartiment de legătură cu margini aerodinamice, șase grinzi radiale, patru panouri cu structură tip fagure și peretele și scutul termic anterior. Compartimentul frontal avea 864 de mm lungime și conținea computerul SCR ("Sistemul de control cu reacție"), conexiuni ombilicale, blocul de distribuție electrică, controlerul pentru separarea modulelor și componente pentru antena amplificatorului de putere. Conexiunile
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
avion a îngrijorat Uniunea Sovietică într-atât încât aceasta a dus la crearea interceptorului MiG-25 Foxbat ca răspuns. Valkyrie dispunea de aripioare-rață (canard) și aripi principale în cofigurație delta. Era construit în mare parte din oțel inoxidabil, structură de tip fagure și titan. Era proiectat să utilizeze un fenomen numit portanță de compresie, care apare atunci când unda de șoc generată de un avion la viteze supersonice este "prinsă" sub aripi, suportând o parte din greutatea avionului. Sub centrul aripii, Valkyrie avea
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
polen). Tribul: Apini. Genul: Apis (albine care trăiesc în familii permanente și monogine - au o singură femelă cu organele reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo); Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
atașate de Modulul de instrumente de deasupra treptei S-IVB, care erau conectate prin articulații mobile la alte 4 panouri, care se deschideau în mod asemănător cu petalele unei flori. Materialul din care erau construite panourile avea o structură tip "fagure de miere" și avea grosimea de 42.5 mm (1.7 inch). Exteriorul era acoperit cu un strat subțire (1-5 mm) de grund și vopsea de culoare albă pentru a minimiza stresul termic în timpul lansării și al ascensiunii. "Modulul de
Astronava Apollo () [Corola-website/Science/306245_a_307574]
-
de duminica”, „Adevărul de joi”. „Adevărul literar și artistic” a apărut, săptămânal, între 28 noiembrie 1920 (21 noiembrie după MDE) și 28 mai 1939. A fost fondat de Constantin Mille și a avut în acești 19 ani trei directori: Emil Fagure, A. de Hertz și Mihail Sevastos. În „Adevărul literar și artistic” interbelic se publicau fragmente de roman, nuvele, povestiri, schițe, versuri, texte dramatice, cronici plastice, cronici muzicale și cinematografice, interviuri privind viața literară și artistică din țară și din străinătate
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]