665 matches
-
doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid d'alvéoles sèches/j'ai sacrifié mes ruches affamés. " (Pe ape/Sur leș eaux) (Pop-Curșeu, 2003 : 89). L'or Le symbole de l'or, tout comme șes dérivés, entre dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei slavi): domn (dominus), jude (judex). Observăm
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unui scriitor! Μ Dacă prezența geniului o apreciem doar după caracteristicile unui produs de excepție, atunci geniul Îl putem găsi și În natură sau În lumea animală, sub diferite forme (de exemplu, perfecțiunea florală a orhideelor sau desăvârșita arhitectonică a fagurelui albinelor). Dacă Îl apreciem Însă după competențele psihice necesare realizării respectivelor caracteristici, atunci trebuie să admitem existența, pe de o parte, a unui geniu pur instinctiv, neconștient de sine, iar pe de altă parte, a unui geniu hiperlucid, care are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
program vag, redactat în termeni ezitanți, este propus prin articolul Albine și viespi, tipărit în primul număr. Revista va întreprinde o selecție a scrierilor unor „poeți și prozatori ce au trăit în veacul nostru” și va încerca „să împrospăteze viitorimii fagurii din literatura epocii”. Totodată, va evita „satira greoaie și bădărănoasă”, optând pentru o satiră și o critică apropiate de artă. Chiar din acest articol-program răzbate antipatia redactorului față de Caragiale. Vellescu, actor care studiase arta dramatică la Paris cu Fr. Régnier
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
traduceri. Jean Bart publică schițe și nuvele, S. Sanielevici, articole și cronici literare. Din ianuarie 1899, conducerea suplimentului este luată de C. Mille, care schimbă și echipa redacțională. Se retrag A. Stavri și S. Sanielevici, încep să scrie Emil D. Fagure, Th. Cornel, C. Al. Ionescu-Caion și A. Steuerman. Și profilul revistei se modifică, apar mai des articole politice, se continuă campaniile antidinastice ale „Adevărului”. Caion este autorul unor articole în care se ocupă de naturalism sau de simbolism, socotindu-l
ADEVARUL DE JOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285185_a_286514]
-
Și profilul revistei se modifică, apar mai des articole politice, se continuă campaniile antidinastice ale „Adevărului”. Caion este autorul unor articole în care se ocupă de naturalism sau de simbolism, socotindu-l o etapă de degenerescență a literaturii, Emil D. Fagure scrie cronici dramatice, C. Mille este semnatarul rubricii „Săptămâna”, în care comentează aspecte ale vieții politice sau culturale. Se traduce din George Sand, Leconte de Lisle, Th. de Banville, Maupassant, Jules Vallès, Lenau, G.A. Bürger, Fr. Rückert și Heine
ADEVARUL DE JOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285185_a_286514]
-
Gorun, C. Râuleț, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu, Lia Hârsu, Horia Furtună, Eugen Boureanul, iar versurile sunt ilustrate de Victor Eftimiu, Mihail Cruceanu, Horia Furtună. Gazeta cuprinde și cronici medicale, sportive, curiozități, știri diverse. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Emil D. Fagure, Al. T. Stamatiad, Lucreția Karnabatt. I.H.
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
piatră, București, 1909; Paul Hervieu, Goana torțelor, București, 1911. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia românească, București, 1905, 25-33, 290-323; Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de Fr. Lehar. Convorbire cu d. Emil Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Dramaturgia românească, București, 1905, 25-33, 290-323; Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de Fr. Lehar. Convorbire cu d. Emil Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de Fr. Lehar. Convorbire cu d. Emil Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A murit Emil D. Fagure, ADV
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de Fr. Lehar. Convorbire cu d. Emil Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A murit Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17114; Gala Galaction, Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17117
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A murit Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17114; Gala Galaction, Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17117; Ist. teatr. Rom., II, 477-480, III, 537-538; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 66-68; Mirodan, Dicționar, II, 251-254
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A murit Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17114; Gala Galaction, Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17117; Ist. teatr. Rom., II, 477-480, III, 537-538; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 66-68; Mirodan, Dicționar, II, 251-254; Dicț. scriit. rom., II, 250-251. C.T.
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A murit Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17114; Gala Galaction, Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17117; Ist. teatr. Rom., II, 477-480, III, 537-538; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 66-68; Mirodan, Dicționar, II, 251-254; Dicț. scriit. rom., II, 250-251. C.T.
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
cu imaginea fotografică și situându-le manifest în pulsul intens al momentului postbelic din țara reîntregită: „Neamul românesc trece printr-o prefacere uriașă. Aproape cincisprezece milioane de români se vor înfrupta din binefacerile unei vieți de stat comune și din fagurele unei limbi pe care n-au putut-o înăbuși atâtea veacuri de vitregie. [...] Slova românească se va îndrepta de astăzi spre un public larg, felurit, cu adânci deosebiri de cultură. Veacurile de despărțire [...] au pus totuși între noi oarecare stăvilare
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
de seamă”, „Viitorul”, 1912, 1683; C. Sp. Hasnaș, „Cei mai de seamă”, FLR, 1912, 3; Rebreanu, Opere, XII, 254-257, 591-592, XIII, 218-219; Emil Nicolau, „Cu perdelele lăsate”, U, 1916, 107; D. Karnabatt, „Cu perdelele lăsate”, „Seara”, 1916, 2237; Emil D. Fagure, Pentru întâia oară „Baia domniței”, ADV, 1920, 11 024; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Baia domniței”, „Viitorul”, 1920, 3597; I. Peltz, „Cimitire”, CLI, 1920, 35; Ion Foti, „Cimitire”, „Viitorul”, 1920, 3696; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Femeile ciudate”, „Viitorul”, 1920, 3818; Paul
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
i-a fost utilizată istoria literară din 1941, pe care romanistul italian ar fi așezat-o „sub un teasc greu, storcând și aruncând din ea tot ce era dulce și îmbălsămat și oferindu-ne pe farfurie o ceară arida de fagure, redusă la starea de nisip”. Analizând cu atenție lucrările Storia della letteratura romena și Novecento letterario romeno, Mircea Zaciu remarcă și carențe, precum interpretarea unor personalități ale interbelicului românesc într-o altă lumină decât cea reală, sistematizarea nu întotdeauna fericită
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
literar al gazetei este C. Dobrogeanu-Gherea, prezent cu articole polemice (controversa cu G. Panu, autor al seriei de foiletoane intitulate Critica și literatura, apărute în „Epoca literară”) și de critică literară. Au mai scris aici H. Sanielevici și Em. D. Fagure. În foileton apar traduceri de bună calitate literară, din scriitori europeni și americani (E.A. Poe, Dickens, Petőfi, Tolstoi, Heine ș.a.). R.Z.
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
ideilor estetice de la „Contemporanul”. Articole de critică, subsumate, în ceea ce privește direcția, școlii critice de la „Contemporanul”, scriu și Ioan Nădejde, G. Ibrăileanu, H. Sanielevici, V. Radu. Colaborează tot cu articole dedicate literaturii C. Mille, C. Stere, Anton Bacalbașa, Eugen Vaian, Em. D. Fagure ș.a. C. Mille, N. Beldiceanu, Sofia Nădejde, V.G. Morțun, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. Păun-Pincio, Paul Bujor, Traian Demetrescu, V. Pop, Th. Cornel sunt autori de proză cu implicații sociale, încercând cu mai mult sau mai puțin succes să practice
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
cu Sonia Filip și Tatiana Berindei); Georges Soria, Trufia și norul, București, 1957; Ferenc László, Vânător de zestre, București, 1957; Molière, Avarul, în Molière, Opere, IV, București, 1958. Repere bibliografice: T.A. [Tudor Arghezi], „Învinșii”, „Seara”, 1914, 1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
multe altele. SCRIERI: Treisprezece septembrie 1848, București, 1861; Ce este frumusețea. Artele plastice în România între anii 1848-1878. Cum se judecă operele de artă, pref. Dumitru Stăncescu, București, 1896. Repere bibliografice: Rosetti, Dicț. cont., 173; E. D. F. [Emil D. Fagure], [Necrolog], ADV, 1909, 7 099; George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, București, 1943, 195-197; Petre Oprea, Date despre C. I. Stăncescu, SCIA, 1961, 2; Massoff, Teatr. rom., II, 497, III, 203-204, 514, 523; Dicț. lit. 1900, 809
STANCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
discursurilor multiplane”, poetul propune lecturi simultan posibile în plan vertical și orizontal, distribuirea spațiilor albe și forma mereu variabilă în care sunt dispuse cuvintele participând la cifrul mesajului. Tensiunea cuvântului supus încercării o arată la fel stranietatea miniaturii fragile: „scurs fagurelui nostru gândul/ se duce somn cu sufletul/ străin spre un calm orizont// la cruce de poteci oprise caleașca lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
Al. Bogdan, Un naufragiu, LUT, 1922, 99; Claudia Millian, „Rodul sufletului”, ALA, 1923, 130; Șerban Cioculescu, „Rodul sufletului”, FCI, 1923, 15; Ion Marin Sadoveanu, „Masca”, G, 1924, 15; L. R. [Liviu Rebreanu], „Masca” și „Povara”, „România”, 1924, 150; Emil D. Fagure, „Femeia cu două suflete”, LUT, 1925, 961, 962; Scarlat Froda, „Femeia cu două suflete”, RP, 1925, 2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N.
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
la o profuzie de imagini crescute din trunchiul liricii eminesciene; modelul capătă o identitate nouă în parafrazarea unor imagini ample, a romanței sau a unor tablouri: „În cearceafurile apei doarme luna, valuri-pernă/ Peste care bate-azurul cu neliniștea eternă,/ Stropi de fagure așează lucrurile-n sunet dulce,/ Visele în aparență strâng aripa să se culce,/ Parcă azi răsare pacea stinsă la-nceput de lume/ Când amurgul viscolește jar în pulberea de spume;/ Un plămân tăcut bea stele prin fisurile de iască,/ E
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
1906. Sunt incluse în sumar poezii de N. Țincu, opiniile lui E. Lovinescu despre proza lui Mihail Sadoveanu, comentariile lui Petre Locusteanu referitoare la orientarea literară girata de N. Iorga. Petre Locusteanu susține și „Cronică teatrală”, alternativ cu Emil D. Fagure. De menționat o proza lui Al. Gh. Doinaru, Ocnașul, precum și o conferință a lui Eugen Ghica-Budești, Naționalism în arta. Se traduce din literatura lui Conan Doyle și se publică în foileton românele Taraș Bulba de Gogol și Fără dogmă de
PROTESTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289045_a_290374]