5,690 matches
-
The Longest Summer, filmul hongkonghezului Fruit Chan, făcut anul trecut și prezentat, deja, la Festivalul de la Berlin. Alte 52 de filme asiatice (din Chină, Taiwan, Singapore, Coreea de Sud și Hong-Kong) au putut fi văzute recent (10-18 aprilie) într-o săptămînă de Far East Film la Udine, în Italia, în cadrul tradiționalelor "Udineincontri". A fost a 13-a ediție a "întîlnirilor" și prima dedicată cinematografului asiatic. Un eveniment, dacă ținem cont de faptul că s-au putut vedea inedite din anii ^30 (filmele lui
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
asupra propriului destin, pe care Ana Blandiana le-a formulat într-o clipă de cumpănă, îndemnată de un elan al confesiunii. Purced de la o scrisoare-spovedanie către mine din aprilie 1989 și întrevăd în strădaniile ei, așa cum sînt expuse, pîlpîirea unor faruri, jaloane ale existenței: datoria față de obște și datoria față de creație. În tot ce întreprinde decide, pe ambele planuri, o conștiință de tip misionar. Ea susține că a făgăduit, ca un jurămînt, să îndeplinească un mandat și că e atașată printr-
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Vasile Ștefănescu și al ,,Camerei Taximetriștilor’’ Culmea este că aceste firme, și aici mă refer la ,,rodell’’ și,, perfect taxi’’au mai fost vândute în urmă cu 3 ani iar acum revin înapoi la cel ce le-a vândut inițial far datorii ,spălate și curate ,dar cu niste autorizații ce nu sunt valabile din punct de vedere legal, mai mult decât atât autorizații ce nu puteau fii distribuite decât în cadrul unei proceduri de atribuire prin licitație. Exemplu pe care îl dăm
Autorizaţii de taxi pe bandă rulantă în PMB, acuză Asociaţia TranSportatorilor () [Corola-journal/Journalistic/24918_a_26243]
-
aduna voturi politicienii se vor comporta în consecință. Asistăm, din acest motiv, la ivirea unui noi "algoritm": algoritmul vulgarității și al nesimțirii. Pentru a se face auziți de o populație ce nu reacționează decât la clipocituri lubrice și la lumina farurilor de Mercedes, politicienii se transformă - atunci când nu sunt așa ceva din naștere - în veritabile paiațe scelerate. Debusolați ei înșiși, nu le pasă decât de votul din vârful bățului măgăriei naționale. Gureși nevoie mare, nici nu le mai observi, din cauza calamităților scoase
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
Consens, Liniștea noastră, Eliot Ness-Iliescu, Trandafirul prezidențial, Ion de Oltenița, Omul din Oltenița, Ghinion Iliescu, Zîmbărețul, Zîmbilici, Zîmbilică, Președintele Ales, Cel Ales, Alesul, Alesul Majoritar, Alesul Națiunii, Alesul Zîmbitor, Realesul, Urmașul ciuruitului, Urmașul reales, Locatarul de la Cotroceni, Titanul de la Cotroceni, Farul de la Cotroceni, Unghie-n gît, Ăsta De-Acum, Actualul, Încă președintele, Destabilizatul etc. Ajungem astfel la actualul președinte, pentru care seria denominativă este extrem de redusă. Chiar în presa de scandal care îi e net defavorabilă, de-abia dacă găsim desemnarea
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
și numărul și panica oamenilor. Războiul le-a adus. S-au hrănit cu cadavre! șopteau oamenii. Iar ele creșteau. Aveau aproape un metru lungime și bâzâiau ca nebune. Cu ochii imenși, ca niște bolovani negricioși cu multe fațete, cât niște faruri și cu trompa scoasă-nainte se roteau nehotărâte prin aer. Înfricoșați oamenii începeau să se-ncuie prin case. Din înalt, bâzâitul sinistru îți făcea pielea găină. Uriașele muște împânzeau tot cerul. Nu s-apropiau de pământ. În spatele casei preotului se
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
într-o "platitudine" ce-i îngăduie afectarea modestiei. O anume "modestie" e mimată precum defilarea la sol, aproape umilă, a unui acrobat, înainte de a-și începe exercițiile spectaculoase: "Nu pozez nici în "patriarh" al literaturii române, nu mă cred nici un "far" luminos al culturii române. Nu pretind să mi se facă numere omagiale, nu pretind nimic.(...) Sînt, dacă vrei, un mic burghez, plat, total lipsit de sentimentul tragic al vieții, nu am trăiri spiritualiste, nu promovez cultura de tip guru, nu
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
trei: Lucian Pintilie, care a izbutit cinci filme după 1989 - ultimul inedit, După-amiaza unui torționar - și doi debutanți sprijiniți de el: Nae Caranfil, ajuns la al patrulea film în nouă ani - dintre care două încă inedite pentru publicul românesc, Dolce far niente, Filantropica - și dumneata. Care crezi că ar fi, să zicem, primele trei enunțuri sau atu-uri de pe cartea de vizită personală sau pariuri dintr-un manifest prin care - asemeni celorlalți doi coechiperi ai ștafetei salvatoare - ai brava neșansa istorică
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
era unul de-ai lor. Odată, întrebată - Câți ani ai? - Patruzeci de milioane! răspunsese imperturbabilă. ...Privirea fixă a unuia ca o capsă de alamă percutată în mijloc... Potcoavele cailor trăgând o căruță cu coviltir luminate pe dedesubt în ridicare de farurile unei mașini ce venea dindărăt pe asfaltul curat... Pescarii spuneau că era acolo un țigan pe care-l chema Tase și care săpase în mal o bortă cam de vreo doi metri și că lumea se certa pe râme, pentru că
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
lună, când părinții erau cu noi. Încă mi-amintesc ca într-un vis câmpia solară de roci vulcanice, marea eternă, casa văruită în alb până la brâul de cărămizi, de la ferestrele căreia se zăreau, în nopțile fără vânt, razele luminoase ale farurilor din Africa. Explorând cu tata adâncurile încremenite din jurul insulei descoperiserăm un șir de torpile galbene, împotmolite de pe vremea ultimului război; recuperaserăm o amforă grecească de aproape un metru, cu ghirlande pietrificate, pe fundul căreia zăcea drojdia unui vin străvechi și
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
am înotat mai departe fără permisiunea nimănui. Ziua era înnorată și în zare se auzea un bubuit de tunete nedeslușite, dar marea era netedă și diafană și propria-i lumină îi era parcă de-ajuns. Înotarăm la suprafață până la linia farului din Pantelaria, o luarăm apoi cam o sută de metri spre dreapta și ne cufundarăm la locul unde socoteam că văzuserăm la începutul verii torpilele de război. Erau acolo: șase, vopsite în galben strălucitor, cu numerele de serie intacte, întinse
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
la începutul verii torpilele de război. Erau acolo: șase, vopsite în galben strălucitor, cu numerele de serie intacte, întinse pe fundul vulcanic într-o ordine atât de perfectă că nu putea să pară întâmplătoare. Ne învârtirăm apoi mai departe în jurul farului, în căutarea orașului scufundat de care Fulvia Flaminea ne vorbise atâta, și cu atâta uimire, dar n-am putut da de el. După două ceasuri, încredințați că nu mai existau alte taine de descoperit, ieșirăm la suprafață cu ultimele sorbituri
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
unui bovarism: n-ar fi exclus ca Pompiliu Constantinescu să-și fi refuzat cu acel prilej, singura dată în întreaga lui viață, menirea de cronicar și să fi crezut că poate fi și altceva. Pompiliu Constantinescu a fost, două decenii, farul care a indicat țărmul tuturor navigatorilor pe apele literaturii. Nu mai mult, dar nici mai puțin decît atît. Relativa uitare de care are parte astăzi e nedreaptă. Nimeni din cei care vor să scrie despre autorii interbelici nu-l poate
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
rând arată o diminuare gradată a credinței religioase fervente în "creatorul implicit". Nu-mi propun să comentez aici poziția religioasă a "autorului real". The British Museum Is Falling Down satiriza doctrina catolică, mai ales în ce privește sexul, din interiorul credinței. How Far Can You Go (intitulată Souls and Bodies în SUA) contemplă mai detașat și mai ironic declinul credinței, în teorie și practică, și pune la îndoială puterea ei de a supraviețui. Paradise News a fost scris dintr-un unghi implicit post-creștin
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
ei nu-l cunosc și care nu-i cunoaște, iar românilor despre gloria și splendoarea de altă dată, cînd arta italiană și manierele alese din secolul al XVI-lea făceau din curtea lui Petru Cercel sau a lui Constantin Brâncoveanu faruri alese, pline de lumină ale culturii latine în orient! Și motto-ul capitolului introductiv trădează, nu un orgoliu ostentiv, ci doar conștiința apartenenței la o prestigioasă tradiție culturală; aceeași pe care o vom întîlni într-o formă, la fel sau
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
vinile trebuie împărțite. Imediat după Revoluție, noi, scriitorii, am încetat să fim breasla puternică și solidară, de care vechiul regim a fost obligat să țină seama. Politica a murdărit totul. Unii au devenit mari acuzatori naționali, alții s-au vrut faruri călăuzitoare, alții au ocupat toate ecranele fără să propună nimic, nu puțini s-au murdărit între ei mai rău chiar decît a izbutit să o facă fosta securitate. Diverși scriitori nu sînt străini de valurile de ură și intoleranță care
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
suplimentară de profesor în departamentul de filozofie. Deci, încă o dată, nu mă plâng. După 1989, într-o altă Românie, o țară care ar fi dorit în mod sincer să-și promoveze valorile, ați fi fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți au
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
scrise ostentativ cu majuscule: Portul, Cetatea, Episcopul, Nepătrunsul, Lumina... Liviu Lungu reușește să configureze într-un angrenaj epic deosebit de tensionat conștiința unui personaj prins în montura unor întîmplări dramatice. Un personaj cu un temperament eroic care ambiționează să construiască un Far într-o stîncă aflată pe malul mării și să-și ducă pînă la capăt strădaniile înfruntînd situații limită, cristalizate în mici povestioare ritualice. Nota expresionistă, forța spectacolului realizat într-o viziune expresionistă, descrierile voluptuoase, minuția detaliilor tehnice, deloc sufocante, dau
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
-i nimica". Și a pus în buzunarul de la haină, la piept, plicul cu aceste documente cu care, dacă am fi fost prinși, ajungeam la NKVD. Asta se întîmpla în decembrie '47. Deci ne-am pomenit luminați ca ziua de acest far. Eu atunci - o singură dată mi s-a întîmplat în viața mea să aud o voce interioară; nu cred că e doar reacția unui instinct de pază, de speranță - am auzit realmente spunîndu-mi-se: Nu se va întîmpla nimic". Prins în
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
atunci - o singură dată mi s-a întîmplat în viața mea să aud o voce interioară; nu cred că e doar reacția unui instinct de pază, de speranță - am auzit realmente spunîndu-mi-se: Nu se va întîmpla nimic". Prins în lumina farului, Bodolea a dus mîna la buzunarul de la piept, ca să arunce documentele. Grănicerul - nu putea fi decît un grănicer ungur - a crezut că el duce mîna la o armă. Și a stins lanterna. Apoi l-am auzit fugind. Auzeam pietrișul pe
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
am auzit fugind. Auzeam pietrișul pe rambleu. I-a fost frică... Să nu fie împușcat. Da. A crezut că Bodolea scoate un revolver. Nu era destul de bine organizată paza, pentru că de obicei grănicerii patrulează cîte doi. Unul te prindea cu farul, și al doilea supraveghea situația. Atunci încă nu se ajunsese la o organizare perfectă. După aceea ne-am adăpostit la gazda noastră, unde am dormit liniștiți o noapte. Era o familie de unguri sau de români? Un ungur însurat cu
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
climei mediteraneene, nu simți căldura sufocându-te, nu ai senzația că vei face în clipa următoare atac de cord. Mie mi se făcuse pielea de găină; era una roșie (rosso brillante scria pe tăblița alăturată) cu un design aerodinamic, cu faruri mari din inox strălucitor, încât nu îmi puteam dezlipi ochii de la ea. Vânzătorul a văzut bucuria din ochii mei, s-a apropiat discret și mi-a dat toate detaliile privind performanțele unei astfel de mașinării, multe dintre ele nici nu
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
la ce să mă refer întâi. Văd o maturizare a regizorului la capitolul "cinematografie". Deși nu e niciodată imobilă, camera începe să fie dotată cu răbdare: fixează personajul pe îndelete, nu mai "zburătăcește" în jurul său. Se rotește însă în jurul unui far, alcătuind o secvență amețitoare și exuberantă. Jeunet neglijează priveliștile "generale", compoziția cadrelor sale având mereu personajul drept pivot. Păstrează însă preferința sa pentru cadrul plonjat, pentru camera care se mișcă pe axă verticală în detrimentul panoramării. Și unghiurile "fistichii" au rămas
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
în folos propriu starea de fapt. Mai mult ca oricând în ultimele două luni și jumătate, semnalele care vin dinspre guvern și președinție sunt anemice pâlpâieli ale unei lumini ce nu indică prezența unei forțe decise și sănătoase, ci doar farul cu geamurile încețoșate ale unei avarii anunțate. Traian Băsescu și Popescu-Tăriceanu trebuie să iasă urgent din ghearele acestei letargii ce duce într-un singur loc - eșecul garantat. Poate că nu e prea devreme să se treacă la remanieri ministeriale acolo
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
pe buzele oarbe/ repetate de pianina mecanică a furnalelor a dimineții spălăcite/ în detergenții sloganului// drumurile noastre treceau prin laminoare și îngrășăminte funebre/ revolta se simțea în cearceafurile agățate în balcoane/ în borcanele cu greieri în bețiile odioase sau boeme/ faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor/ în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și-n țipătul păsării împușcate// salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de/ zahăr și ulei untul de 3 carate gheare și tacîmuri/ pelerinajul rației
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]