858 matches
-
culturi bacteriene 40.000 33. Examen bacteriologic BK*:- frotiu lama 75.600 34 cultura BK 129.000 35. Examen microscopic în parazitologie 75.000 36. Examen macroscopic al fragmentelor parazitare 20.000 37. Explorare echilibru acido-bazic 40.000 38. Exsudat faringian + cultura 35.000 39. Factor antinuclear 110.000 40. Factor rheumatoid 40.000 41. Fibrinogen seric 60.000 42. Fosfataza alcalină 33.000 43. Frotiu și colorații speciale materii fecale (în parazitologie) 150.000 44. Gama GT 35.000 45
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
boli respiratorii acute sau subacute cauzate de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori (RADS) ● Astm bronșic nonalergic ● Conjunctivita ● Dermatita iritativa de contact. 109. Carbaril ● Intoxicație acută 110. Carbonil metalic ● Intoxicație acută ● Neoplasm al cavitații nazale și al urechii medii ● Neoplasm faringian ● Neoplasm bronșic și pulmonar 111. Cărbune (pulberi) ● Pneumoconioza minerului la cărbune 112. Celosolv ● Intoxicație cronică 113. Cereale (pulberi) ● Rinita alergica ● Conjunctivite ● Astm bronșic alergic ● Boli ale căilor aeriene cauzate de pulberi organice 114. Cetona ● Intoxicație acută, subacuta, cronică ● Boli respiratorii
ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139141_a_140470]
-
de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale fetei 6. Frotiu PAP 7. Examen radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii (CV, VEMS) 9. Exsudat faringian 10. Examen radiologic membre 11. Babeș-Papanicolau B. Ambulatoriul de specialitate Analize de sânge: 1. Hemoleucograma completa (hemoglobina, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare reticulocite, numărătoare leucocite, formula leucocitară, numărătoare trombocite) 2. Sideremie 3. VSH 4. Fibrinogemie 5. Proteina C reactivă 6. Uree
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
culturi bacteriene 40.000 33. Examen bacteriologic BK*:- frotiu lama 75.600 34 cultura BK 129.000 35. Examen microscopic în parazitologie 75.000 36. Examen macroscopic al fragmentelor parazitare 20.000 37. Explorare echilibru acido-bazic 40.000 38. Exsudat faringian + cultura 35.000 39. Factor antinuclear 110.000 40. Factor rheumatoid 40.000 41. Fibrinogen seric 60.000 42. Fosfataza alcalină 33.000 43. Frotiu și colorații speciale materii fecale (în parazitologie) 150.000 44. Gama GT 35.000 45
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
anticorpi antimembrana bazala glomerulara ● Enteropatie glutenica: - anticorpi antigliadina - anticorpi antiendomisium - anticorpi antitransglutaminaza tisulara ● Boli inflamatorii intestinale: - anticorpi anti-Saccharomices cerevisiae - determinări Ac. Helicobacter pylori ● Boli hepatice autoimune: - anticorpi antimitocondriali - anticorpi antimuschi neted - anticorpi anti-LKM - anticorpi antiasialoglicoreceptor D. Microbiologie - Exsudat nazal - Exsudat faringian - Exsudat lingual - Examen bacteriologic al sputei - Examen bacteriologic - secreții plăgi, fistule, abcese - Examen sumar de urină - Urocultura cantitativa - Coprocultura (medii convenționale, cu cărbune, cu splina, LOEFLER) - Hemocultura - Secreție vaginala (bacterioscopie, culturi, determinare antigene) - Ureoplasma cultură - Mycoplasma hominis + Ureaplasma - Secreții conjuctivale
ORDIN nr. 609 din 12 august 2002 pentru aprobarea Normelor de autorizare şi funcţionare a laboratoarelor care efectuează analize medicale în sistem ambulatoriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144303_a_145632]
-
dubiu, regiunea ombilicala trebuie să fie incizata și articulațiile deschise. Lichidul sinovial trebuie să fie examinat. ... C. La porcine: a) inspecția vizuală a capului și a gâtului; nodulii limfatici submaxilari - mandibulari trebuie să fie examinați și incizați. Cavitatea bucală, vestibulul faringian și limba trebuie să fie inspectate vizual. Tonsilele trebuie să fie îndepărtate; ... b) inspecția vizuală a pulmonilor, traheei și a esofagului; palparea pulmonilor și a nodulilor limfatici bronhiali și mediastinali - ai bifurcațiilor, eparteriali și mediastinali. Traheea și principalele ramificații ale
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 septembrie 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147354_a_148683]
-
după detașarea limbii, a gâtului; nodulii limfatici submaxilari, retrofaringieni și parotidieni - retrofaringieni, mandibulari și parotidieni - trebuie să fie palpați și, daca este necesar, incizați. Limba se degajează în prealabil pentru a permite inspecția detaliată a cavitații bucale și a vestibulului faringian și trebuie să fie examinată vizual și prin palpare. Tonsilele trebuie să fie îndepărtate; ... b) inspecția vizuală a pulmonilor, a traheei și a esofagului; palparea pulmonilor; nodulii limfatici bronhiali și mediastinali - ai bifurcațiilor, eparteriali și mediastinali - trebuie să fie palpați
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 septembrie 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147354_a_148683]
-
gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reci de aer și a răcelilor se vor consuma ceaiuri calde, iar pe regiunea dureroasă se fac aplicații calde-uscate săculeț cu sare de bucătărie; prezentarea pentru consultații și tratament la specialist. Vegetațiile adenoide Sunt caracterizate prin hipertrofia amigdalei din zona faringiana. Se întâlnesc la copii între 3 și 10 ani și se mai numesc și polipi care cu vârsta se topesc. Cauze: boală este și o complicație a altor boli auriculare, oculare, traheobronsice, dentare, bucale, renale. Factori favorizanți sunt: anotimpul rece
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
gustativ. Faringele este un conduct musculo-fibros, dispus de la bază craniului până în dreptul vertebrei C6 unde se continuă cu esofagul. Cavitatea faringelui este divizată în trei etaje: rinofaringe, orofaringe, laringofaringe. Căptușit cu o mucoasa bogată în țesut limfoid, faringele, adapaosteste amigdalele: faringiana și linguala și pe cele palatine care sunt bogat vascularizate de vase limfatice (cu rol în apărarea sănătății prin imunitatea produsă). Esofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac, prin orificiul cardia. Este căptușit
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii ductul arterial se contractă și devine atretic, persistând sub forma unui vestigiu embrionar numit ligament arterial (ligamentum arteriosum). Vena cardinală comună dreaptă și vena cardinală anterioară dreaptă determină dezvoltarea venelor cave superioară și inferioară. Vena cavă inferioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction evidențierea în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
VVZ, HIV, Parvovirus B19) - R (rubeola) - C (Citomegalovirus) - H (Herpes simplex virus). Etiopatogenie Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae, cu un singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazo faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea locală a virusului (la nivelul epiteliului respirator și a ganglionilor) este urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian, urină sau alte secreții, prin culturi celulare sau imunofluorescență directă o identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction o evidențierea anticorpilor IgM sau creșterea de 4 ori a titrului din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval, prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu ușurință infecțiilor cu diferiți germeni. Pentru a face față agresiunilor microbiene, la acest nivel se află mai multe aglomerări limfoide numite și amigdale, dispuse sub forma „inelului lui Waldeyer”. 5.1 Definiții Anginele, numite și faringo-amigdalite, tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: 1. Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea dietei la toleranță și la pierderile de lichide (prin febră, transpirații, vărsături), spălături faringiene, gargare, antiseptice, comprese ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antigenul precoce, antigenul capsidar , antigenul membranar și antigenul nuclear. Aceste antigene se exprimă într-o anumită secvență și determină apariția anticorpilor corespunzători. VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale. De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se utilizează teste monospot, care sunt mai rapide. Determinarea anticorpilor specifici este indicată în situații speciale (primii apar și dispar Ac anticapsida - IgM, ultimii apar Ac neutralizanți care persistă toată viața). Alte metode virusologice performante pentru diagnosticul VEB din exudatul faringian, salivă sau din limfocitele B sunt identificarea ADN-VEB prin polymerase chain reaction (PCR) și izolarea virusului în culturi pe medii celulare. Aceste investigații nu sunt utilizate pentru diagnosticul curent al MNI. Alte modificări biologice inconstante, utile pentru diagnosticul unor localizări
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
inhibiția sintezei proteice la nivel ribozomal și moartea celulei afectate de toxină. Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă de boală și apare inițial ca hiperemie faringiană, apoi ca angină exudativă, cu exudat opalin, care se organizează sub forma falselor membrane. În perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
formă de boală și apare inițial ca hiperemie faringiană, apoi ca angină exudativă, cu exudat opalin, care se organizează sub forma falselor membrane. În perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul difteric) Crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestându-se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Complicații Complicațiile toxice cardio-vasculare sunt: miocardita precoce, miocardita tardivă, tulburările de ritm cardiac și moartea subită. Complicațiile toxice nervoase apar din săptămâna a doua de boală și evoluează într-o anumită ordine. Paralizia vălului palatin este urmată de paralizia musculaturii faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]