3,378 matches
-
trenul. Am aprins lumina și am Început să examinez plicul adresat lui Julián Carax pe care i-l sustrăsesem doñei Aurora În dimineața aceea și pe care Îl aveam În buzunarul jachetei. L-am așezat pe masa de scris, sub fasciculul veiozei. Era un plic pergaminos, cu margini zimțate ce băteau În gălbui, cleios la pipăit. Ștampila poștei, ștearsă ca vai de ea, avea data 18 octombrie 1919. Sigiliul de ceară se desprinsese, probabil grație bunelor oficii ale doñei Aurora. În locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
semne mărunte și cu caractere arabe, care se ținea printr-o curelușă din piele. Un astrolab, constată el, de o lucrătură extrem de rafinată. Alidada, tija mobilă, fusese stricată printr-o lovitură care Îi Îndoise una din aripioare. Dar rețeaua, un fascicul de nervuri traforate ca o bijuterie, era intactă, cu incredibila sa jerbă de vârfuri și de flăcări pentru marcarea stelelor fixe. Cu un calcul rapid, Dante socoti că erau cel puțin o sută. Nu mai văzuse unul care să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din fund, unde erau aliniate niște rafturi pline cu foi Înfășurate și cu lăzi Întărite cu benzi de fier. După ce umblă la Încuietoarea unei asemenea lădițe, scotoci Îndelung Înăuntru, apoi se ridică iar cu un aer triumfător, arătându-le un fascicul de pergamente prăfoase. - Iată-l! Ochii Îmi sunt obosiți, Însă memoria mea e Încă neatinsă. Știam că trebuiau să fie aici. Le Întinse filele sub ochi. - O copie făcută de mine Însumi, pe când am fost coleg de breaslă cu Bigarelli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dispozițiile, Împreună cu procesele verbale ale nenumărătoare adunării, erau legate Între tăblițe ilustrate. - Sănătate, messer Duccio, salută poetul. Omulețul cel chel, care Îi ieșise În Întâmpinare cu solicitudine, se grăbi să Îi răspundă cu o plecăciune, lăsând la o parte grosul fascicul pe care tocmai Îl compila. - Ce pot să fac pentru domnia ta, priorule? - Dumneata știi totul despre acest oraș. Cine și cât dă, cine și cât datorează. Și, mai cu seamă, activitățile ce se desfășoară aici, cine le Îndeplinește și unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
spune-mi ce vrei. Pe chipul cardinalului se lăți o expresie satisfăcută. - Să aflu de la dumneata care Îți sunt sentimentele politice. - Ce interes pot avea ele pentru voi? În loc de răspuns, prelatul Întinse o mână spre perna de lângă jilț, apucând un fascicul de foi. Aruncă o privire peste prima, dar apoi Își ridică din nou privirea asupra lui Dante, ca și când ar fi cunoscut prea bine conținutul acelor file. - Dumneata ești un iubitor al istoriei, nu-i așa? Îl Întrebă, după care continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
standardelor din școala pregătitoare; Cap and Gown, antialcoolic, ușor religios și influent din punct de vedere politic; flamboiantul Colonial; Quadrangle cel literar și Încă o duzină, diferențiale În funcție de vârstă și poziție. Orice făcea un student mai tânăr ca să apară În fasciculul puternic al proiectorului era Înfierat cu eticheta de „luarea nasului la purtare“. La cinema Înfloreau comentariile caustice, dar ele erau În general rostite de tineri care-și luau nasul la purtare; a aduce vorba despre cluburi Însemna a-ți lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o șură, presărat cu băieți În roluri de fete, băieți În roluri de pirați, băieți În roluri de bebeluși; cu decorurile În curs de a fi ridicate violent pe scenă; cu omul de la lumini făcând probe de funcționare și proiectând fascicule nescontate de raze În ochi furioși; iar deasupra tuturor zgomotelor, zdrăngănitul constant al orchestrei, care-și acorda instrumentele, sau veselul dum-dum al unei melodii de la Triangle. Băiatul care scrie versurile stă În picioare Într-un colț, rozând capătul creionului: mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vocea, Akemi Își Înghiți cu greutate saliva. De fiecare dată când se străduia să Înghită, vaginul se contracta și mai mult și un fulger strălumină creierul meu cufundat În acea noapte de iarnă fără stele, spulberându-se În milioane de fascicule asemănătoare curentului electric ce iradiază dintr-un tub de neon. Am ejaculat În momentul În care un fascicul de lumină pătrunse În cele mai ascunse cotloane ale creierului meu. Spasmele care ne cuprinseseră pe amândoi au continuat Încă vreo douzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și mai mult și un fulger strălumină creierul meu cufundat În acea noapte de iarnă fără stele, spulberându-se În milioane de fascicule asemănătoare curentului electric ce iradiază dintr-un tub de neon. Am ejaculat În momentul În care un fascicul de lumină pătrunse În cele mai ascunse cotloane ale creierului meu. Spasmele care ne cuprinseseră pe amândoi au continuat Încă vreo douzeci de minute, timp În care am tot mângâiat cicatricea ca o pată de cerneală de pe abdomenul lui Akemi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pocnet asurzitor. Forța pe care o emana nu avea nimic supranatural, și nici nu am simțit o intensiate terifiantă În privirea ei. Era vorba doar de simpla concentrare. Reiko avea puterea să-și concentreze Întreaga forță psihică Într-un singur fascicul subțire, la fel de pătrunzător ca o rază laser. — Eu... Reiko se oprea după fiecare cuvânt pe care-l pronunța. — ... nu știu ce fel de persoană... Făcu din nou o pauză și privi fix paharul de cocktail. — ...este Maestrul, dar... Din nou paharul. — ...Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
zise o voce de deasupra mea, din galeria de la etaj. — Nu contează, îl mai țin puțin așa la îndemână, că s-ar putea să fie șobolani pe aici. Bărbatul râse batjocoritor: — Șobolanii au părăsit locul ăsta de multă vreme. Un fascicul de lumină de la o lanternă îmi lumină fața. — Vino aici sus, Gunther. — Se pare că ar trebui să-ți recunosc vocea, am răspuns, luând-o în sus pe scări. — Și cu mine e la fel. Câteodată îmi recunosc vocea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de umăr. — Haide, i-am zis, dându-i cheia de la cătușe. Mergem din nou să ne dezmorțim picioarele. Am arătat spre cărarea care se întindea în fața noastră, luminată de farurile mari ale Mercedesului. Ne-am deplasat până acolo unde ajungea fasciculul de lumină și m-am oprit. Aici e suficient de departe, am zis. El se întoarse cu fața la mine. — Sincronicitate... Îmi place asta. Un cuvânt simandicos pentru ceva care mă roade la stomac de multă vreme. Sunt un om retras, Kindermann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > FURĂM SCLIPIRI DE SUFLET Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tăceri de cimitire îmi găuresc membrana Iar zgomotul de mâine eu n-o să-l mai percep Fascicule de gânduri îmi alterează hrana O nouă zi de ieri, nu pot să mai încep Prin scuze perimate, lăsăm momente-n spate Iar alibiul sigur se sfărâma timid Vindem doar clipe scurte și stări homeopate Furăm sclipiri de suflet formând
FURĂM SCLIPIRI DE SUFLET de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362923_a_364252]
-
MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAȘ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Asemănările sunt, în fond, variante ale deosebirilor, fie intersectate de coincidențe, fie cu origine intergrupală a rădăcinilor; asemănările sunt fasciculele concretului divizat, repetat de la complexitate la simplitate, uneori la o mică distanță de identic. În niciun caz, copia nu e o asemănare de valoare, ci substituire, pe când asemănarea din coincidență, combinare sau origine este lucrul semnificant al naturii, existent în
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
fost popas între odihnă și deschiderea aripilor deasupra mării te simt sculptorul pictor prea puțin răbdător să prindă seninul pietrei înainte ca dalta să atingă forma vie din centrul vieții ei prea grăbit să prinzi forma din inima pietrei scapi fascicule de lumini și lași în urmă multe umbre dar dalta eliberează fărâmele de piatră prind alergarea ritmul la picioarele tale se așterne velința încercărilor trecutului ele sunt poemul nescris al pietrei între răsărit apus înserare noapte și un nou răsărit
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
articole în acest prim volum se numără și doi băimăreni: dr. Ioan Marchiș („Drumul morții și renașterii pe vasele funerare") și col. (r.) Mihai Cozma („Cine reînvie cetatea dacică de la Cheud, din Poarta Someșului?"). Studiul lui Ioan Marchiș reprezintă un fascicul din cartea sa „Simbolica artelor non-verbale - Aplicații hermeneutice", apărută la Editura Ethnologica și care are la bază lucrarea sa de doctorat. „Am demonstrat o idee curajoasă: cultura Suciu de Sus a fost focarul care a răspândit în lume semnele care
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
construcția școlilor de băieți și fete - punând la vânzare, în prăvălie cărți și ziare - drept pentru care s-a bucurat de aprecierea vecinului Luca Paul - dascălul și cărturarul. - Avea chiar o mică bibliotecă Iosif, îmi spunea bunica. Cumpăra cărți în fascicule pe care le citea cu multă plăcere iar după aceea mi le povestea. Era o plăcere să-l ascult citindu-mi poeziile lui George Coșbuc sau Ștefan Octavian Iosif. Își răsucea mustața imensă ce acoperea buzele roșii ca de mac
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
învingă: albastrul plumburiu al boltei cerești și auriul soarelui. Chipul ascuns al soarelui ne stârnește și mai mult curiozitatea. Treptat soarele reușește să învingă și să domine cerul la răsărit. Norii se pierd treptat și sunt înlocuiți de lumina solară. Fascicule de raze pleacă în evantai spre înaltul cerului. Chipul lui se reflectă în mare asemenea unei fâșii strălucitoare. Devine cerc luminos, auriu-argintiu înconjurat de o aură galbenă. Fâșia de pe mare este din ce în ce mai strălucitoare. În jurul lui cerul devine auriu cu reflexe
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
lipsită de căldura unui cămin adevărat,apăsată de greutăți și neajunsuri. Așadar, mediul în care petrecuse copilăria și adolescența, era unul bazat pe curiozitate spirituală și pe acumulări succesive-mijloace de refugiu, de smulgere din smârcurile acelui mediu ,cărțile rămânând singurele fascicule de lumină într-un noian de întuneric.Părinți sobri, neinstruiți și fără lumina cărții, cu judecăți statornice dealtfel, și cu mentalități polițienești în educarea copiilor, o determinaseră să se adâncească în scris.Avea însă nevoie de dragoste, de dragostea-flacără ca să
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
uit ce-nseamnă să fii trist... XIX. FURĂM SCLIPIRI DE SUFLET, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013. Tăceri de cimitire îmi găuresc membrana Iar zgomotul de mâine eu n-o să-l mai percep Fascicule de gânduri îmi alterează hrană O nouă zi de ieri, nu pot să mai încep Prin scuze perimate, lăsăm momente-n spate Iar alibiul sigur se sfărâmă timid Vindem doar clipe scurte și stări homeopate Furăm sclipiri de suflet formând
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
umbră și-n față că un ghid de pătimi Dar, de nu-i soare , nu am umbră, iar patimile se divid Prefer lumină cât de mare, decât o beznă și un vid Idei finite, gânduri grele, ce se grupează în fascicul Dar nu dispar, ci se depun, pe atrii, chiar și pe ventricul Se înnegrește mușchiul roșu, se pregătește de genune De n-o să-mi pierd nicicând credință, se va produce o minune ... Citește mai mult Iertări umane, stări divine ce
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Clepsidra cu sentimente”. O altă preocupare majoră a Adinei Sas-Simoniak este consilierea spirituală. Știind că există nenumarate femei singure, neînțelese, în depresie, ce au nevoie de cineva care să le asculte, să nu le condamne, să le pună sub picioare fasciculul de lumină care este credința și care le conduce la Dumnezeu, aceasta explorează și exploatează și domeniul consilierii spirituale. Ea însași mamă și soție devotată, Adina Sas-Simoniak știe cât de important este să reușești să “repari” și să readuci echilibrul
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
s-a arătat el foarte surprins. „Ți-e teamă să nu ți se uite careva peste umăr ca să vadă ce citești!” Cartea lui Preda eclatase precum lumina unui far peste apele negre și amare ale unei întinderi marine, prinzând în fasciculul ei de lumină întregul sistem de teroare și opresiune al regimului comunist. A fost socotit romanul-sumă al unei epoci. Pe Marin Preda, fiindcă tot a venit vorba de el, l-am văzut prima oară în carne și oase cu ocazia
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
șanse egale”. Am răsuflat ușurat. ”Mulțumesc, bătrâne Ji Yan. Am să îți rămân veșnic îndatorat”. Îmi făcu un semn scurt cu mâna să îl urmez într-o încăpere alăturată. Acolo era ca un fel de Sală a oglinzilor, cu nenumărate fascicule luminoase reflectate aproape la infinit, cu rame cu diamante roz și alte pietre prețioase, ce păreau ca desprinse dintr-o feerie. Am luat loc pe un scaun în întregime din chihlimbar și mi-am ascultat inedita gazdă: ”Magia stăpânită de
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ Vin către mine de pretutindeni fascicule de lumină, nori de petale învălmășite de vânt, să mă copleșească aureolându-mă. Trupul nu le primește, pentru că platoșa, pe care o port de la trei zile, le refulează constant. Mulți se pot mira de acest fenomen, care stârnește interes, dar, au
SUNT UN PUNCT DE LUMINĂ DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348692_a_350021]