945 matches
-
nou operații militare pe teritoriul Basarabiei, după care a fost restaurată puterea sovietică. În anul 1940-41 și 1949 autoritățile sovietice au masacrat și deportat 117 persoane din Telenești, dintre care mai mult de jumătate au fost comercianții evrei. Dar și fasciștii germani nu au dat dovadă de mai multă înțelepciune, dând vina pentru toate relele pe evrei. Holocaustul dezlănțuit de fasciști a curmat viața multor evrei nevinovați din Telenești, iar mulți dintre evrei au urmat calea ghetourilor. Calvarul evreilor din Telenești
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
au masacrat și deportat 117 persoane din Telenești, dintre care mai mult de jumătate au fost comercianții evrei. Dar și fasciștii germani nu au dat dovadă de mai multă înțelepciune, dând vina pentru toate relele pe evrei. Holocaustul dezlănțuit de fasciști a curmat viața multor evrei nevinovați din Telenești, iar mulți dintre evrei au urmat calea ghetourilor. Calvarul evreilor din Telenești este descris de ineșteanul Boris Druță în cartea „Flori de dor pentru Șalom”. 235 de teleneșteni au căzut în lupte
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Odiseea tezaurului polonez a început la 5 septembrie 1939. Ea s-a încheiat în anul 1947. Aurul polonez a peregrinat pe trei continente. Patru tone de aur care au ajuns ulterior în România, au fost salvate de capturarea lor de către fasciști, păstrate în secret și restituite după război Poloniei. La două zile după plecarea aurului din portul Constanța, președintele Poloniei și întregul guvern au cerut azil în România. Pentru atitudinea sa consecvent antifascistă, primul ministru Armand Călinescu a fost asasinat în
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
pe publicitatea prevederilor legale și nu pe cazuri particulare, cu excepția cazului jafului bancar, ce a fost prezentat unei audiențe limitate. Contând în primul rând pe efectul preventiv special al execuțiilor, regimul a folosit pedeapsa cu moartea mai ales pentru eliminarea fasciștilor, sabotorilor, trădătorilor ori a membrilor grupurilor de rezistență etc. Sentințele trebuiau să ofere aparența de legalitate necesară îmbunătățirii imaginii regimului și, de asemenea, aveau un rol preventiv general. Deși juriști de prim rang au dezbătut problema pedepsei capitale și au
Pedeapsa capitală în România () [Corola-website/Science/321480_a_322809]
-
Broz Tito. Muntenegru, ca și restul Iugoslaviei a fost eliberat de Partizanii iugoslavi în 1944. Prima răscoală în Puterile Axei- a Europei ocupate a avut loc pe 13 iulie 1941 în Muntenegru, cănd populația din Muntenegru s-a ridicat împotriva fasciștilor și s-au alăturat comuniștilor. Unii din cei mai emeriți partizani sunt Arso Jovanović, Sava Kovačević, Svetozar Vukmanović-Tempo, Milovan Đilas, Peko Dapčević, Vlado Dapčević, Veljko Vlahović, Blažo Jovanović, Pavle Kapičić and Ivan Milutinović. Muntenegru a devenit una din 6 republici
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
-a Gebirgs și în Divizia a 357-a de infanterie. O subunitate a fost trimisă în Letonia. Două companii s-au alăturat Regimentului Brandemburghez și Diviziei a 121 în Iugoslavia pentru a lupta împotriva partizanilor lui Tito. Cam 50 de fasciști spanioli au luptat în Munții Pirinei împotriva Rezistenței franceze. Companuia a 101-a "Spanische-Freiwilligen Kompanie der SS 101" (140 de soldați) a fost atașată Diviziei a 28-a de grenadieri voluntari "Wallonien", au participat la luptele din Pomerania și din
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
a preluat puterea executivă și a redenumit țară în Iugoslavia. El speră să reducă astfel tendințele separatiste și să atenueze pasiunile naționaliste. Totuși, politica lui Alexandru a întâmpinat, mai tarziu, opoziția unor puteri europene, ca Italia și Germania, în care fasciștii și naziștii au ajuns la putere, si Uniunea Sovietică, în care Stalin a devenit președinte absolut. Niciunul din aceste trei regimuri nu a favorizat politică internă urmărită de Alexandru I. De fapt, Italia și Germania urmăreau să revizuiască tratatele internaționale
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
lor erau definite în primul rând de atitudinea anticomunistă și de teama de divizarea Spaniei, ceea ce a coagulat mișcări diferite sau chiar dușmane ca falangiștii și monarhiștii. Această tabără a fost denumită "„naționaliștii”", "„rebelii”", sau "„insurgenții”". Adversarii lor îi denumeau "„fasciști”" sau "„francoiști”". Liderii lor proveneau dintre moșierii monarhiști, mai conservatori, și susțineau centralizarea puterii în stat. Germania nazistă și Italia fascistă, precum și mare parte din clerul romano-catolic, i-au susținut pe naționaliști, Estado Novo din Portugalia le-a furnizat suport
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
căi diplomatice, cât și prin forță. Anarhiștii și Partidul Muncitoresc al Unității Marxiste ("Partido Obrero de Unificación Marxista", sau POUM) au fost integrați cu armata regulată, în ciuda rezistenței; POUM a fost scos în afara legii și denunțat fals ca unealtă a fasciștilor. În "Zilele din Mai" din 1937, sute de mii de soldați antifasciști s-au luptat între ei pentru controlul punctelor strategice din Barcelona, situație relatată de George Orwell în "Omagiu Cataloniei".
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
foamei, dar și politica de New Deal, de inspirație roosweltiană și unele dintre cele mai dramatice momente ce vor fi cauza numeroase tragedii de pe plan european, dar și mondial: ascensiunea politică a lui Hitler și a nazismului, invadarea Ethiopiei de către fasciștii italieni, războiul civil din Spania, epurările, pe criterii politice, ale lui Stalin și procesul de colectivizarea din Rusia, marșul cel lung al lui Mao, invadarea Poloniei etc. Și deceniul următor este martorul multor factori de cruzime și a dramelor trăite
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
francezi a supraviețuit până în zilele noastre, deși ocupă o poziție marhinală pe scena politică franceză. Legitimiștii au fost mai activi în timpul „"Revoluției naționale"” regizată de Regimul de la Vichy. René Rémond a considerat că Regimul de la Vichy nu a fost unul fascist, ci unul contrarevoluționar. Prin mottoul său: "Travail, Famille, Patrie" („Muncă, Familie, Patrie”), Regimul de la Vichy dorea să înlocuiască idealurile republicane ilustrate de "Liberté, Egalité, Fraternité" („Liberate, Egalitate, Fraternitate”). După victoria Revoluției Franceze, politica anticlericală a noului regim și executarea regelui
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
se înrudește oarecum cu liberalismul românesc, liberalismul american este mai apropiat de social-democrația europeană. Cu acesta din urmă se războiește Jonah Goldberg, nu cu liberalismul practicat de grupul liberal al Parlamentului european. Pe el își îngăduie să-l eticheteze drept fascist. Folosirea infamantului epitet este un abuz nu doar verbal, cum ar fi o insultă gratuită sau o înjurătură, ci mult mai grav, pentru că se dorește a fi concluzia unei demonstrații, a unei deducții logice, dar nu este decât rezultanta unui
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
mână și nebăgarea dumneavoastră de seamă. Cum adică fascism liberal? Ce va să zică fascism? Puriștii politologiei (prietenul meu din Elveția se numără printre ei) se revoltă atunci când un profan care folosește noțiunea fără rigoarea considerată obligatorie de ei îi califică drept fasciști pe adepții unor totalitarisme, fundamentalisme, extremisme, nelegate organic de regimul mussolinian sau când spune „X e un rasist și un fascist” sau „fascistul de Bin Laden (numele poate fi înlocuit cu Kim Jong-il, polițist brutal, sectant, birocrat încuiat, sexist, administrator
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
printre ei) se revoltă atunci când un profan care folosește noțiunea fără rigoarea considerată obligatorie de ei îi califică drept fasciști pe adepții unor totalitarisme, fundamentalisme, extremisme, nelegate organic de regimul mussolinian sau când spune „X e un rasist și un fascist” sau „fascistul de Bin Laden (numele poate fi înlocuit cu Kim Jong-il, polițist brutal, sectant, birocrat încuiat, sexist, administrator de bloc, etc)”. Acest prieten are, totuși, numai cuvinte de laudă pentru cartea care afirmă că „una dintre primele mișcări fasciste
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
se revoltă atunci când un profan care folosește noțiunea fără rigoarea considerată obligatorie de ei îi califică drept fasciști pe adepții unor totalitarisme, fundamentalisme, extremisme, nelegate organic de regimul mussolinian sau când spune „X e un rasist și un fascist” sau „fascistul de Bin Laden (numele poate fi înlocuit cu Kim Jong-il, polițist brutal, sectant, birocrat încuiat, sexist, administrator de bloc, etc)”. Acest prieten are, totuși, numai cuvinte de laudă pentru cartea care afirmă că „una dintre primele mișcări fasciste a fost
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
să se supună unui tipar de gîndire constrîngător, dă impresia că emite semnale liniștitoare menite a da publicului francez posibilitatea de a-l localiza ideologic pe însuși autorul cărții. Căci, atunci cînd pui legionarilor și, implicit, lui Eliade eticheta de fasciști, ceea ce faci nu se numește istorie, ci ideologie. Și, din păcate, toată cartea lui Florin Țurcanu se sprijină pe această premisă: că Mișcarea Legionară a fost o mișcare fascistă și că legionarul Eliade, aderînd la o mișcare fascistă, a fost
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
numește istorie, ci ideologie. Și, din păcate, toată cartea lui Florin Țurcanu se sprijină pe această premisă: că Mișcarea Legionară a fost o mișcare fascistă și că legionarul Eliade, aderînd la o mișcare fascistă, a fost el însuși un intelectual fascist. Să ne înțelegem: nici o clipă nu e vorba de disculparea legionarilor sau de apărarea lor. Mișcarea Legionară a fost o mișcare naționalistă antisemită al cărei fundamentalism creștin o putea transforma, dacă s-ar fi păstrat la putere, într-o formă
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ne privim trecutul. Numai că atunci cînd pronunțăm un cuvînt a cărui conotație diabolică compromite orice om pe al cărui trecut se pune eticheta de fascism, chiar atunci dovedim că sîntem prinși în acest cîmp ideologic. A fost Mircea Eliade fascist sau nu a fost? Din cartea lui Florin Țurcanu reiese că a fost, și atunci posibilitatea ca Eliade să fie asasinat moral și intelectual în Occident prin punerea, în dreptul numelui său, a ștampilei de ,fascist" devine o realitate. Sînt cuvinte
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
numelui său, a ștampilei de ,fascist" devine o realitate. Sînt cuvinte al căror halou afectiv echivalează cu o condamnare definitivă, iar unul din ele este chiar cuvîntul ,fascist". Dacă unui occidental îi spui că istoricul român al religiilor a fost ,fascist", în clipa aceea occidentalulul va fi pe deplin lămurit: adică va ști că încă un criminal odios a mîncat o pîine în Occident fără ca cineva să-l pedepsească pentru trecutul lui. Pe scurt, prin eticheta ideologică pe care i-o
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
eticheta ideologică pe care i-o pune lui Eliade, cartea lui Florin Țurcanu dovedește că autorul împrumută involuntar una din premisele de gîndire ale Alexandrei Lavastine: și anume că orice intelectual român intrat în Garda de Fier a fost un fascist care a suferit pînă la adînci bătrîneți de simptomele unei gîndiri criminale. Asta crede Alexandra Lavastine, iar Florin Țurcanu, echivalînd legionarismul cu fascismul, încurajează fără voia lui o asemenea optică. Citatele de pe coperta a IV-a a cărții sînt grăitoare
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
distilate În povestiri al căror caracter ținea prea mult și de literatură, și de propagandă. După ce comuniștii au luat puterea În România, profitând de acuzația „crimelor de război” pentru a-și arunca adversarii În Închisoare, mesajul pedagogic a fost schimbat: „fasciștii” (străini și locali) au comis crime Împotriva comuniștilor, a căror origine etnică nu mai era indicată (erau presupuși români). Din versiunea oficială a istoriei României pentru anii războiului nu putea lipsi rezistența, opusă „fasciștilor” de Întregul popor, bineînțeles, “În frunte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Închisoare, mesajul pedagogic a fost schimbat: „fasciștii” (străini și locali) au comis crime Împotriva comuniștilor, a căror origine etnică nu mai era indicată (erau presupuși români). Din versiunea oficială a istoriei României pentru anii războiului nu putea lipsi rezistența, opusă „fasciștilor” de Întregul popor, bineînțeles, “În frunte cu Partidul”. În realitate, eroii acestei rezistențe erau greu de găsit În afara grupului de comuniști evrei. După condamnarea de un tribunal militar, răsplata lor postumă a fost ca numele lor să fie date unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1941-1944. Însuși „războiul criminal antisovietic” se estompa, iar despre 23 August existau două versiuni contradictorii: pentru istoricii PCR, românii se eliberaseră singuri, pe când În memoria sovietică libertatea României fusese câștigată prin sacrificiile Armatei Roșii ( În luptă cu un inamic german - „fasciștii români” apăreau numai În Basarabia). Acestei situații nu i s-a pus capăt decât din 1990, când a Început dezbaterea liberă (inclusiv fenomenul negaționismului). Totodată Însă, constatăm o demisie aproape totală a instituțiilor sociale a căror misiune ar fi să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a dat o autorizație ca să ajung la Vindiceni. Probabil că orice om ajuns la starea de deznădejde În care eram eu nu se mai gândește la consecințele acțiunilor sale. Așa eram eu când m-am urcat În trenul ticsit de fasciști, ca să ajung la Vindiceni. M-am așezat lângă niște fete localnice, am vorbit cu ele tot drumul rusește, căutând să nu arăt groaza pe care-o aveam la vederea bestiilor hitleriste. Am ajuns la destinație și, În drum spre jandarmerie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Într-o clasă, Într-o zi de vară... Încă eram tânără și mă duceam la lecții cu o bluză cu mânecă scurtă. Și copiii din clasă au observat că am aici ceva (e vorba de numărul tatuat pe mână de către fasciști - n. n.). Și m-au Întrebat ce e. Le-am spus că niște oameni foarte răi, nu le-am spus din ce partid făceau parte, căci erau numai În clasa a șasea, știți, copii de 12 ani; și că ei m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]