443 matches
-
bastionul sud-estic în anul 1958. În anul 1971, cu ocazia construirii noilor rezervoare de apă, au fost reluate săpăturile care de atunci se desfășoară an de an. Ruinele castrului au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu. Apoi, pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcția a numeroase clădiri din centrul Turzii. În castru au fost descoperite mai multe obiecte vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripții pe piatră, monede, obiecte mărunte), cele mai multe dintre ele găsindu-se acum în
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor pe latura de sud. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu șindrilă fasonată cu model, de culoare albă. Acoperișul este înalt, cu pante repezi, fără turle și are o învelitoare din tablă zincată. Intrarea în biserică se face prin două uși: una situată în peretele sudic al pridvorului și alta situată în peretele
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. "„Bârnele îs închiate în clești cu cuie di lemn.”" Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând. Trecerea de la un rând la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de lemn
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
Bolta e pictată din loc în loc cu stele. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite, probabil, într-o fază ulterioară. Interiorul este peste tot acoperit cu blăni verticale de lemn. Structura originală este ridicată din bârne fasonate dintr-un singur lemn, păstrându-și inima în ele. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, cu cuie lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit a
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
denticuli. Brâul median este alcătuit din trei registre, iar brâul superior, aflat sub cornișă, este format din ocnițe. În interior, biserica este compartimentată în 3 încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos "prin doi stâlpi de stejar fasonați în bardă". Spațiul nu prezintă bolți la partea superioară, ci un planșeu de scândură.
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați la partea inferioară cu scânduri vopsite în culoarea roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
numele castrului din timpul împăratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat în punctul “Grădiște” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N - V de Râșnovul contemporan, ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe campanii au dat la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice alături de ceramica tipic dacică, ceea ce demonstrează că în apropriere sau chiar în
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
de vedere al explorării Sistemului Solar, aceste ultime obiecte prezintă un dublu interes. Pe de o parte unele dintre ele sunt uneori relicve păstrate din faza de formare inițială a Sistemului Solar, pe de altă parte impacturile acestor obiecte au "fasonat" suprafața planetelor și sateliților naturali fără atmosferă cum sunt Mercur și Luna sau au contribuit la evoluția atmosferei planetelor interioare cât și a biosferei. Toate aceste corpuri sunt obiecte cerești primitive a căror evoluție pornește încă din primele milioane de
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
partea superioară în acoladă, are decorațiuni incizate și un relief cu dinți de ferăstrău, zig-zaguri, inimi, cruci și torsade, precum și o inscripție în grafie slavonă foarte bine păstrată. De remarcat este faptul că grinda de postament de pe latura sudică este fasonată în două trepte: una de jos, ieșită în afară și alta retrasă la nivelul grinzilor ce sunt îmbinate la colțuri în coadă de rândunică, iar cele de sus se prelungesc pentru a forma niște console mici, atent rotunjite. Pictura interioară
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
capete, din lemn moale, de obicei de brad sau de molid, care servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor. Șindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor bușteni. Speciile folosite sunt rășinoase (brad, molid, pin) și foioase (fag, plop, stejar etc.). Lemnul utilizat este sănătos, cu defecte limitate (noduri, pungi cu rășină ș.a.). Șindrila are secțiune trapezoidală, uluc longitudinal de
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
acoperit cu un trunchi de piramidă răsturnat, având muchiile teșite, pentru a asigura trecerea de la pătrat la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă. Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
Frumoase din Beijing și ridicată , în ziua de 30 mai 1989 de studenții chinezi în timpul protestelor din Piața Tiananmen din Beijing, proteste care au fost violent reprimate de autoritățile comuniste. Statuia Zeiței Democrației, inspirată de Statuia Libertății din New York, fusese fasonată din ipsos și ajunsese să fie considerată un simbol al mișcării revendicative a studienților. Ea a fost distrusă în piața Tiananmen, în cursul represiunii. Deși autoritățile chineze neagă aceste cifre, numărul morților din cauza represiunii este estimat la 3.000 - 5
Monumentul Victimelor Comunismului () [Corola-website/Science/304107_a_305436]
-
de stejar și se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați la partea inferioară cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea gri și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare verde deschis. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și trei turle false, de dimensiuni mai mici, pe pridvor, pronaos și altar. Cele patru turle sunt învelite complet în tablă
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
amplasată pe peretele din interiorul pridvorului. În imediata apropiere a bisericii, înspre vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost refăcut din temelie în perioada 1980-1982 tot din lemn, fiind căptușit în exterior cu șindrilă fasonată cu model și acoperit cu tablă zincată. În clopotniță se află trei clopote: două clopote mari și mai noi și unul de dimensiuni foarte mici. Acest clopot cântărește 167 kg și are imprimată inscripția: "„GEGOSSEN VON ANDREAS GEIB IN CZERNOWITZ
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
înființat Parohia Drăgoiești II prin separarea de Parohia Drăgoiești I. Biserica de lemn din Drăgoiești este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pereții din bârne sunt placați cu șindrilă fasonată cu model, de culoare verzuie, pentru a proteja edificiul de intemperii. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
de lucrători, condusă de un zidar (mason) cu experiență. Materialele erau aduse în poziția necesară folosindu-se frânghii, scripeți, schele de lemn și cai. Cioplirea pietrei era o serie importantă, al cărei practicanți -Freemason- erau iscusiți și apreciați, tăiau și fasonau cu precizie blocurile de piatră. Constructorii (roughmasin) clădeau zidul de piatră conform indicațiilor primite de la superiorii - freemason. Sosirea turcilor otomani în lumea musulmană au adus un suflu nou arhitecturii islamice cu influențe selgiucide și persane și au fost create arcade
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Vârșețu care și-a construit cu ele locuință...” Anul 1460, evident, nu este cel real. Construcția În mod cert construcția actualei biserici este rezultatul unei renovări din temelie, cu adăugarea unui soclu de piatră și înlocuirea tălpilor groase. Bârnele, fiind fasonate, s-au așezat în cununi perfect suprapuse, dând peretelui o suprafață netedă peste care s-au bătut apoi nuiele care să susțină tencuiala. Cu ocazia ultimei renovări, vechile console ale bârnelor din partea de sus a perețelui au fost eliminate și
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
450/300 î.Hr. Are loc a doua mare diviziune socială a muncii: se desprind meșteșugarii ca o categorie socială aparte. În această perioadă (a doua vârstă a fierului: 450/300 î.Hr. - 106 d.Hr.): La mijlocul secolului este atestată utilizarea pietrei fasonate în zidării, realizându-se așa-numitul "murus Dacicus" (zid fără mortar, dar de mare rezistență). Prelucrarea fierului în Dacia cucerită de romani ia un puternic avânt. Aceasta este dovedită de inscripțiile descoperite în zona Petroșaniului (și ulterior și în alte
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Lungimea bisericii este realizată prin încastrarea capetelor de grinzi într-un stâlp vertical, în dreptul fostului perete despărțitor dintre tindă și naos, tehnică numită
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
politicii americane de la un îndemn la respectarea codului etic în anii '70, la sancțiuni economice în anii '80 și la intervenții militare în anii '90, cum s-a întâmplat în cazul Kosovo. În fostele colonii, sentimentul de identitate națională este fasonat de marea diversitate a raporturilor sociale și de bulversarea unui fel anterior de înțelegere a lumii și a celorlalți. Astfel, identitatea națională este marcat de o istorie (întinsă pe mai multe generații) a distincțiilor de tratament și de drepturi între
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
monocelular. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate, fixate între ele cu cepuri. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul, refăcut
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
cu materiale din zonă, munca brută fiind prestată în serii de câte două săptămâni de peste 20.000 de iobagi români aduși din toată Transilvania. Cărămida s-a confecționat pe plan local, piatra brută a fost adusă de la Șard, iar cea fasonată de la Ighiu, nisipul din Mureș și piatra de var de la Meteș. Zidurile - ușor oblice - s-au ridicat din cărămidă și piatră printr-o tehnică fără denivelări, pentru a provoca ricoșarea ghiulelelor metalice. Din vechea cetate medievală s-au utilizat totuși
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]