1,067 matches
-
în ultimul timp, și abaterile severe de conduită, care cer mult timp și efort pentru a fi eradicate. Manifestările cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă, de obicei, din interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante. Cauzele individuale atrag atenția atât asupra unor posibile determinări ereditare (condiții interne predispozante), cât și asupra formării nefavorabile, la un moment dat, a personalității tânărului sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale. Cauzele sociale vizează, de regulă, influențele nocive ale situațiilor concrete de viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante. Condițiile favorizante cuprind, de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea de cauzalitate nu poate fi redusă, așadar, în acest domeniu al devianței comportamentale, la o singură cauză fundamentală, ci presupune un complex de condiții
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de cauzalitate nu poate fi redusă, așadar, în acest domeniu al devianței comportamentale, la o singură cauză fundamentală, ci presupune un complex de condiții, de acțiuni și motivații particulare. Desigur, este greu de surprins ponderea acestor factori individuali, sociali și favorizanți în determinarea și dezvoltarea conduitei deviante. Tendinței unor specialiști de a pune un accent prea mare pe rolul factorilor sociali (sau externi) îi răspund alții, care atrag atenția asupra faptului că factorii externi acționează întotdeauna prin intermediul condițiilor interne, neuro-psihice: „Orice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
proporție însemnată, chiar și numai după o oră, pe când un text inteligibil se reține exact zile și săptămâni. Așadar, prelucrarea logică, deplina înțelegere și sistematizare a unui text sunt esențiale pentru o învățare facilă și durabilă. d. Un alt factor favorizant al memorării îl constituie voința, intenția de a ține minte, ceea ce implică un efort de a reține informațiile pentru a le putea relata altora. Are importanță și intervalul de timp pentru care ne pregătim să memorăm un material. L.V. Zankov
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la formarea de sentimente. Copiii nu devin patrioți, doar pentru că au audiat câteva lecții de istorie, dar un interes pentru trecutul patriei se poate contura. Așadar, treptat, exemplele din jur, emoțiile trăite pot avea o influență importantă, dacă intervin condiții favorizante. Acestea au putut fi formulate chiar sub forma unor legi. c. Legea transferului afectiv: când un obiect A cauzează o stare afectivă durabilă, ea se răsfrânge („se transferă”) asupra altor obiecte B sau C, dacă ele se asociază frecvent cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atunci când se abordează cauzalitatea eșecului școlar. Este cunoscut, astfel, că unele familii oferă un mediu cultural favorabil dezvoltării copilului, în timp ce altele prezintă o situație precară sub raport material, cultural și al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază, chiar de la începutul școlarității, de un „capital cultural” identic sau foarte apropiat de cultura vehiculată de școală, ceea ce îi va asigura succesul școlar și, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul aparținând unei astfel de familii este stimulat să frecventeze diferite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
După Maslow (1968), curajul, îndrăzneala, independența, spontaneitatea, autoacceptarea, asociate cu alte trăsături, suscită dorința individului de exploatare a propriului potențial. Rogers (1954) a precizat că tendința individului către actualizarea de sine este impulsionată de motivație și încurajată de un mediu favorizant, necritic. O serie de teoreticieni care s-au axat pe motivația creativității au promovat importanța motivației intrinsece (Amabile, 1983; Crutchfield, 1962; Golann, 1962), a nevoii de ordine (Barron, 1963), a nevoii de realizare (McClelland, Atkinson, Clark și Lowell, 1953) și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este evaluată de o comisie de experți sau prin intermediul altor metode (vezi, de exemplu, Amabile, 1996; Martindale, 1973; Sternberg și Lubart, 1995). Printr-o manipulare atentă a situațiilor în care se manifestă comportamentul studiat, psihologii pot descoperi condițiile cele mai favorizante pentru dezvoltarea creativității. Subiecții sau participanții la acest experiment sunt deseori studenți din instituții de învățământ superior care solicită credite suplimentare la cursurile de introducere în psihologie, deși uneori subiecții pot fi indivizi ce se autodeclară fără prea multă modestie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și puterea economică actuală dacă nu ar avea conexiuni cu economia reală (spălare de bani, de pildă) sau nu ar cultiva complicitatea unor autorități naționale. Viciile omenești (pentru droguri), sărăcia, corupția autorităților, dezordinea internă a unor țări etc. sunt factori favorizanți ai economiei negre. Reacții la liberalizarea piețelor. Tipologia reacțiilor sau a răspunsurilor unor țări la efectele procesului de globalizare, înainte sau după ce acestea s-au produs, este diferită în funcție de locul unei țări în spațiul economic globalizat. Iată câteva exemple: apariția
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care are atribuții în lupta împotriva drogurilor. • Drogurile au fost trimise sau livrate de un minor. S-a avut în vedere protejarea minorilor, întrucât lipsa discernământului sau existența diminuată a acestuia, personalitatea în formare și curiozitatea specifică vârstei constituie factori favorizanți pentru a cădea în capcana consumului de droguri, cu consecințe deosebit de grave, chiar iremediabile asupra sănătății fizice și psihice a acestora. • Se consideră a avea un pericol social sporit fapta comisă într-o instituție sau unitate medicală, de învățământ, militară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
avem de a face cu un fenomen de gestualizare a mesajului verbal, care constă în transpunerea într un gest motric a unei informații verbale venite de la antrenor. Acest crossing informațional între antrenor-sportiv, dacă este bine gestionat, devine un factor puternic favorizant, uneori determinant al realizării unei performanțe sportive sau mai precis, factor determinant al maximizării expresiei motrice, spre parametrii recordului personal al sportivului, consecință a acestui flux informațional cu dublu sens . Matematic vorbind, avem o dedublare în sensuri opuse: cel dintre
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
în același joc. El nu s-a grăbit câtuși de puțin să finanțeze dezvoltarea industrială, cu rezultate îndoielnice și care aveau nevoie de timp pentru a se realiza, ci s-a orientat spre finanțarea consumului populației și al administrației. Condiția favorizantă era dată de faptul că, prin jocul ratelor de schimb și al dobânzilor, monedele relativ ieftine ale lumii occidentale - dolarul și euro - deveneau scumpe pe piața românească, inclusiv pe ceea ce BNR consideră a fi „termen lung”. Ca urmare, profiturile bancare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politică și politici economice, istorii ale mișcării muncitorești și ale partidelor acestora, precum și „construcție/viața de Partid”) erau integrate În câmpul științelor sociale („ale societății”), contribuind totodată la legitimarea academică a anumitor poziții din spațiul puterii. Ele au constituit resurse favorizante sau defavorizante, după caz, În procesul reconversiilor profesionale ale foștilor membri ai școlilor de partid după 1989. Istorii de partid și de stat. Dintre științele sociale, istoria a fost probabil cea mai marcată de efectele schimbărilor politice intervenite În 1989
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
landuri federale (NBL) erau ocupate În 1990 deja de cadre venite din Vest. Totuși ceea ce s-a petrecut pare să corespundă mai mult unei combinații Între „circulație” și „reproducere” În mișcarea elitelor. Prezența unei „gerontocrații” s-a dovedit un factor favorizant pentru circulația elitelor. Circulația a fost predominantă În politică, reproducerea mai importantă În cazurile de „mobilitate verticală” (promovare internă). La mijlocul anilor 1990, „tipul” de elită est-germană putea fi caracterizat astfel: bărbat, absolvent al unei facultăți de stiinte tehnice sau naturale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politice” În loc de „socialism științific”) sau apropierea filosofiei de teoria literaturii. Pe de altă parte, comparația schițata Între RDG și România scoate În evidență rolul diferit jucat de patrimoniul cultural național, În cazul filosofiei și al sociologiei În special, ca factor favorizant al strategiilor de autonomizare. Sub imperiul marxism-leninsmului, orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre criticarea vechii ordini sociale, sărăcirea reflecției teoretice și caracterul normativ al cercetărilor „practice” sunt ilustrate exemplar prin statutul precar, Între interdicție și marginalizare, al sociologiei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în favoarea majorității tind să fie compensate prin politici de încurajare a păstrării identității culturale de origine. Succesul acestui demers nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic favorizant al societății-gazdă, ci în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Wright, 1978). 4) Prin modelul „valorii adăugate” elaborat de Neil J. Smelser (1962), se susține că există o logică a pașilor după care evoluează o acțiune colectivă. Dezvoltarea unei acțiuni colective ar necesita următoarele elemente, în ordine: a) condiții structurale favorizante, în sensul că instituțiile sociale sunt astfel organizate încât încurajează sau descurajează un anumit tip de comportament colectiv; b) constrângerile structurale, care se referă la faptul că anumite poziții în spațiul social (minorități etnice sau sexuale) induc sentimentul de nedreptate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când a fost conceput mesajul; - comunicarea orală este puternic influențată de situație și ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceiași receptori, în funcție de dispoziția motivațională, factori de stres și oboseală, condiții favorizante sau nu ale contextului comunicării); - comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un profesor care este un bun orator va fi receptat într-o măsură mai extinsă de către elevii săi ca fiind bine pregătit); - comunicarea orală posedă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simt altceva decât elementele care se transmit direct în cadrul comunicării (spre exemplu, cineva care nu aude ceea ce spune profesorul, deoarece se gândește la persoana de care este îndrăgostit). Este interesant de observat că, uneori, zgomotul intern poate fi un factor favorizant al procesului de comunicare, atunci când apare la emițător sub forma feedback-ului intern. Astfel, o redirecționare a comunicării în funcție de o paletă extrem de vastă de posibilități, oferită de multiplele conexiuni dintre informații și suportul emoțional al acestora, poate conduce la o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atunci când ambele părți intuiesc neclaritățile, divergențele, dar nu pot sau nu doresc să aplice rezolvările pe care le au în câmpul comunicării proprii. Astfel, faptul că o parte o concepe pe cealaltă frustrantă în raport cu ea este mai degrabă o condiție favorizantă a conflictului decât conflictul ca atare; și aceasta deoarece, dacă prima parte își comunică nemulțumirile și cea de-a doua parte găsește o rezolvare cu care cel frustrat să fie de acord, nu am asistat la rezolvarea, ci doar la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se încheie, dar cuvintele atribuite de elevul A elevului B au schimbat atitudinea celui din urmă: s-a introdus un reziduu comunicațional care, pe viitor, va produce transformări ale relaționărilor dintre cei doi elevi. Există și alte mecanisme, alți factori favorizanți care concură la escaladarea conflictului, dintre care: - profeția autoîmplinită - B nu va face nimic ca A să schimbe ceva în relația lor; este un mecanism de autoîntărire implicat în ciclul escaladării; acest mecanism poate fi lesne explicat astfel: fiecare dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipe aflate în conflict, pentru a se înfrunta astfel; este însă important să se acorde atenție intensității conflictului respectiv deoarece, dacă această intensitate este ridicată, chiar conflictul educațional pe care îl propunem poate fi escaladat și va constitui un factor favorizant pentru dezvoltări negative). Astfel, strategiile de prevenire a conflictului pot conține: - focalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective; elevilor/studenților din microgrupuri le este mai ușor dacă văd întregul tablou al activității și muncesc împreună pentru a-l
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unul dintre acestea, decizia a fost greu de luat). În activitatea didactică sau în cadrul unui grup ne vom găsi deopotrivă în situația de a lăuda sau de a critica o persoană; modul în care facem acest lucru reprezintă un factor favorizant pentru reducerea, respectiv escaladarea unui conflict. În ceea ce privește critica, aceasta presupune contexte care pot produce foarte ușor escaladarea conflictului (persoana respectivă se află într-o poziție de inferioritate față de cel care o critică, lucru ce poate să genereze reacții de rezistență
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un lucru aparent paradoxal, și anume că și dezvoltarea unui conflict în grup crește câteodată coeziunea (natura acestui conflict determină dacă el ajută sau, dimpotrivă, diminuează fenomenul coeziunii într-un grup); autorul citat descrie conflictul pe probleme drept un factor favorizant pentru coeziunea de grup. Asupra acestui aspect deosebit de interesant (și util în practica educațională) dorim să stăruim. Astfel, putem lesne observa că grupurile școlare sunt constituite tocmai pentru a rezolva/dezbate probleme, și totuși coeziunea lor nu este foarte ridicată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
școală. Astăzi, la toate nivelurile și într-o mulțime de moduri, comunicarea și interacțiunea sunt prezente în experiența cotidiană a fiecăruia; de aceea, cultivarea spiritului de cooperare (fără a renunța însă la competiție) adus de aceste metode devine un factor favorizant în inserția socială a persoanei. Să vedem însă cu ce avem de-a face; în semnificație originară cuvântul „metodă”, derivat etimologic din grecescul „methodos” (odos = „cale, drum”; metha = „spre, către”) înseamnă „drum spre ...”, „cale ...de urmat” în vederea atingerii unui scop
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]