1,496 matches
-
tarif va fi prezentat săptămâna viitoare parlamentului. Dispozițiunele care regulează procedările de perfecționare sânt menținute. Îndată ce tariful va fi fixat, Austria are intențiunea să angajeze cu Germania negocieri nouă având de obiect concesiunea reciprocă a dreptului de națiunea cea mai favorizată. [30 octombrie 1877] ITALIA ["ZIARUL "TIMES"... "] Ziarul Times publică o depeșă din Roma cu data de 4 noiemvrie care anunță că consiliul Vaticanului au fost dizolvat. Nici o rezoluțiune n-au fost încă adoptată privitoare la chestiunea desființărei dreptului de veto
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o mascaradă de concertare. Am putea crede că avem de-a face cu o greșeală sau cu o lipsă în proiectul sau formarea mediatorilor adulți. E adevărat, fără îndoială, dar lucrurile se complică o dată ce aflăm că școala aceasta liniștită și favorizată nu are deloc probleme cu violența și că practicile de mediere sunt respinse ca inutile de aproape toți profesorii. "Medierea" e prilejul unui conflict dificil între cei câțiva profesori implicați a căror onestitate n-o punem la îndoială și colegii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cât depind de ordinele ierarhice de a le produce și de frica școlilor să nu-și întrețină o reputație proastă. Această reputație în funcție de violență este, într-adevăr, un element-cheie în alegerea școlilor de către familii, și nu doar în mediile sociale favorizate (Léger și Tripier, 1986). Potrivit NCVS (NCVS, Whitaker și Bastian, 1991), doar 9% dintre agresiunile violente împotriva adolescenților sunt semnalate la poliție atunci când sunt comise la școală, față de 37% dintre cele comise pe stradă. Instituția școlară are tendința de a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prezenta aici se referă la o parte a anchetei care, în aprilie-mai 2003, a cuprins 2 744 de elevi de școală primară din douăzeci și trei de școli rurale, semirurale, periurbane și urbane, de la zonele cele mai defavorizate la cele favorizate. Le-am pus așadar elevilor o serie de întrebări despre victimizările cele mai frecvente reperate în precedentele noastre cercetări prin răspunsurile la întrebarea deschisă despre "ce fel de violență există în școala ta?". Adică despre loviturile între elevi, injurii, injurii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din Franța periferiile marilor orașe, unde se cumulează șomajul și segregarea etnică 41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în cartierele favorizate. Inegalitatea în fața riscului de violență în școală este, pentru noi, una dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în cartierele favorizate. Inegalitatea în fața riscului de violență în școală este, pentru noi, una dintre inegalitățile sociale cu cele mai grele consecințe (Debarbieux, 1996, 2004). Recunoașterea cauzelor multiple ale violenței implică totuși faptul că factorii socio-economici nu pot explica totul. Astfel, sărăcia sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
slujbă și tind să aibă prieteni care comit acte deviante" (vezi și Kauffman et al., 1997). Literatura este abundentă în domeniu și deosebit de convingătoare. Mai multe exemple: • o anchetă suedeză (Lindström, 2001) arată că 22% dintre școlile din zonele urbane favorizate raportează violențe (mai ales verbale), față de 47% în zonele urbane defavorizate; • o anchetă irlandeză (O'Moore, Kirkham și Smith, 1997) raportează, de asemenea, că nivelul de bullying este mai ridicat în școlile care concentrează copii cu dificultăți socio-economice; • NCVS (National
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ridicate ale mamelor monoparentale sunt corelate cu proporția delincvenței". Pe scurt, sociologia violenței în școală, cel puțin în țările din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu înseamnă că ea nu există în școlile din cartierele mijlocii sau favorizate, ci doar că acolo este mai rară. Urgența socială ține de tratarea prioritară a violențelor din școlile cartierelor defavorizate. • Efectele contextului comunitar Cercetarea arată că factorii comunitari pot fi atât factori de risc, cât și de protecție. De exemplu, disponibilitatea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
externi sunt sistematic legați: componența, stabilitatea și deci stilul pedagogic al școlii țin și de implicarea ei și se știe că, atât în SUA cât și în Franța, instabilitatea echipelor este mai puternică în zonele "sensibile" decât în școlile mai favorizate. Acesta este, de altfel, un argument pragmatic pentru a arăta caracterul determinat social al violenței școlare: dacă violența ar fi prezentă peste tot și nedeterminată social, cum pretind unii cercetători, atunci nu se explică dorința de a fugi de anumite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din cartierele dificile se distinge în special prin faptul că este mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
et al., 2002) arată că numărul extorcatorilor variază în funcție de componența socială a școlilor; 10,7% dintre elevi se declară extorcatori în cartierele foarte defavorizate, 6,8% în cartiere defavorizate, 5,4% în cartierele claselor mijlocii și 3,3% în cartierele favorizate. În plus, nu trebuie să uităm că una dintre principalele critici aduse anchetelor de delincvență autodeclarată este că antrenează adesea o declarare sub nivelul real în cartierele populare. Însă tinerii din cartierele dificile nu trebuie să se privească mai întâi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de la 0% la 11%, după caz. Această inegalitate e puternic corelată social; "nucleele dure" apar de două ori și jumătate mai numeroase în zonele de educație prioritară și sunt de opt ori mai numeroase în zonele sensibile decât în sectoarele favorizate (4%, față de 0,5%). Într-o primă fază, s-ar părea așadar că rezultatele noastre confirmă concepția care desemnează, cel puțin în școlile sensibile, un grup restrâns de elevi, de ordinul a 4-5% dintr-o școală, ca responsabil pentru dezordine
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a prezerva diversitatea socială, echipele din școlile populare sunt puse în fața unei duble constrângeri angoasante, în care contradicțiile etice sunt apăsătoare. Constituirea claselor bune și rele poate fi singura modalitate de a-i reține pe copiii din clasele sociale mai favorizate. Pe scurt, așa cum scrie tot Payet, "principiul poate fi democratic la scară largă și discriminatoriu la scara unității școlare". Dar asta nu înseamnă că toate gimnaziile nu fac decât să gestioneze determinisme provenite din exterior, nici că faptele descrise aici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elementare despre inegalitatea în fața riscului. Este vorba de o analiză în componente principale pe medii, repartizând școlile în funcție de tipul social și localizarea lor: în ZEP obișnuite (cartier popular, fără mari ansambluri), în ZEP din mijlocul marilor ansambluri HLM, în cartiere favorizate urbane, centrale sau periferice, în mediul rural sau rural periurban. Douăzeci și două de școli au fost astfel încrucișate cu variabilele rezumând climatul școlar și variabilele măsurând violența. Tabelul 36. Climat-victimizare și efectul școlii: ACP pe medii, eșantion de școli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sentimentul de securitate exprimat de variabilele "violență percepută, agresivitate elevi-profesori și perceperea cartierului". La stânga, fără nici o surpriză, 7 școli situate în ZEP în cartiere constituite din ansambluri mari de locuințe cu chirie moderată, în dreapta, 7 școli din cartiere mai degrabă favorizate sau de clasă mijlocie. Cele rurale sunt grupate în general în partea de jos: deși climatul este mediu, sentimentul de securitate este mai puternic. Ponderea socială rămâne așadar mare, iar inegalitatea în fața riscului este demonstrată. Însă câteva școli infirmă total
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mijlocie. Cele rurale sunt grupate în general în partea de jos: deși climatul este mediu, sentimentul de securitate este mai puternic. Ponderea socială rămâne așadar mare, iar inegalitatea în fața riscului este demonstrată. Însă câteva școli infirmă total predicția. Nici o școală favorizată nu se află în grupul școlilor defavorizate. În schimb, o excepție este clară: cea a școlii din ZEP identificată pe figură ca "ZEP mare ansamblu 2" care se găsește în grupul școlilor favorizate. Ea este totuși geamăna școlii numite "ZEP
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
câteva școli infirmă total predicția. Nici o școală favorizată nu se află în grupul școlilor defavorizate. În schimb, o excepție este clară: cea a școlii din ZEP identificată pe figură ca "ZEP mare ansamblu 2" care se găsește în grupul școlilor favorizate. Ea este totuși geamăna școlii numite "ZEP mare ansamblu 1". Este vorba de o școală din același cartier al aceluiași oraș, cu împrejurimi asemănătoare și cu același tip de elevi. Dar echipa uneia dintre aceste școli, puternic mobilizată în jurul unui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bune decât celelalte. Totuși, o școală pe care o urmărim de mai mulți ani are rezultate foarte pozitive, în ciuda situării într-o zonă dificilă a unuia dintre cele mai mari orașe din Franța. Are rezultate identice cu cele ale școlilor favorizate. Un membru al echipei noastre, Yves Montoya, care cunoaște bine acest gimnaziu, explică astfel ameliorarea: " Această școală situată în cartierele din nordul Marsiliei era în plină restructurare la ancheta noastră din 1999. În cadrul reconstrucției, elevii și profesorii erau găzduiți în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
economiei era însoțit de cel al Congresului și, mai mult, de cel al actorilor privați. Congresul are un rol decisiv atunci cînd este vorba de comerț și de ajutor internațional. Cînd Kissinger a încercat să folosească clauza națiunii celei mai favorizate ca monedă de schimb pentru a îmblînzi politica externă sovietică, el a fost lovit pe la spate de amendamentul lui Jackson, care lega această clauză de politica sovietică a emigrărilor. Kissinger a făcut din plin uz de proverbialul său sarcasm în legătură cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
populația municipalității, sau municipalităților care conțin o hidrocentrală sau o centrală atomică. Dar pot fi incluse aici și municipalitățile care sunt afectate de prezența unei astfel de instalații când, de exemplu, acest fapt duce la degradarea drumurilor. Municipalitățile mai puțin favorizate sunt acelea cu o bază fiscală slabă. Aceste fonduri au fost, totuși, criticate pentru neclaritatea și dificultatea aplicării acestui sistem. * Fondurile Departamentale pentru solidaritatea cu mediul înconjurător (FDSE Les Fonds départamentaux de solidarité pour l'environnement). De fapt, acesta reprezintă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nedreaptă a unora dintre oameni. Discriminările ă în conotația lor negativă ă fundamentează relații de putere, introduc raporturi de stratificare socială. Astfel, există o asimetrie între cel care discriminează și cel discriminat, între cel selectat și ă de aici ă favorizat sau dezavantajat; aplicarea unui tratament diferit este receptată adesea ca nedreaptă din punct de vedere social. Barometrul privind discriminarea în România, realizat de Metro Media Transilvania (http://www.mmt.ro/cercetari/discriminare%202004.pdf) în anul 2004, precizează categoriile de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
alte neoplazii pot provoca glomerulopatii secundare. Factori de risc pentru tumori renale maligne sunt: fumatul, consumul de alcool și alimente condimentate și conservate cu aditivi (E-uri), consum exagerat de cafea și băuturi care conțin cofeină, expunerea la noxe industriale, favorizați și de o serie de alți factori ereditari și comportamentali. Infecțiile genitale și relațiile sexuale cu lipsa igienei raportului sexual sunt cauze ale infecțiilor tractului urinar. Persoane expuse riscului de a face insuficiență renală: - diabeticii cu peste 20 de ani
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
în momentele dificile și interesul acordat celuilalt influențează calitatea existenței și, în consecință, speranța de viață 1. Trebuie să ținem cont și de faptul că femeile care nu au format niciodată un cuplu aparțin cel mai adesea unor medii sociale favorizate (sfere și profesii intelectuale superioare), fapt ce are un efect protector asupra sănătății. Nu acesta este cazul bărbaților. Căsătoria ar putea de asemenea exclude anumite personalități, altfel spus am putea crede că persoanele care se căsătoresc sunt „structural” diferite de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
poate propune, într-o formulă credibilă, un dozaj optim de informație istorică, legendă și sentiment național. Deceniul se încheia cu o altă structură a programelor școlare menținută până în 1989 în care ideea unității statale românești a fost în mod special favorizată. În noua formulă, un prim manual de Istoria Modernă a României (pentru clasa a IX-a) publica chiar o hartă a "României după 1918", a "României Mari" imagine expres interzisă de-a lungul atâtor decenii de "prietenie româno-sovietică". Istoria unirii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ia adevărate lecții, neprevăzute în vreo programă școlară: "era comitetul părinților, ales dintre ăștia mai bine situați și care erau agreați și de ea [de învățătoare], într-un fel [...]. Știam clar că tovarășa are simpatiile ei [...]. Erau unii copii mai favorizați [...] vedeam că în cazul unora ea era mai îngăduitoare, chiar dacă nu au învățat [în ziua respectivă]. Vedeai părintele cum așteaptă la școală și mai rămâne cu ea după ce plecau [ceilalți]. Asta mă supăra, evident. Cred că, totuși, au mai dus
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]