2,721 matches
-
1997. A fost membră a comisiei de specialitate din CNATDCU între 1999-2003 și vicepreședintă a Comisiei de Științe sociale, președintă a Comisiei de Științe Politice, Juridice, Economice și Administrative, CNATDCU, 2011-2012. A contribuit la inițierea organizațiilor nonguvernamentale: Societatea de Studii Feministe AnA și Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen, FILIA. A colaborat alături de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar și cu politicieni, parlamentari, comisii parlamentare și a oferit consiliere pentru politici de egalitate de șanse și politici de educație
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Discriminării, dar și cu politicieni, parlamentari, comisii parlamentare și a oferit consiliere pentru politici de egalitate de șanse și politici de educație pentru partidele politice. este autoarea a unui număr de cărți academice, printre care, în filosofie " Gândul Umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană" (1995), "Convenio". "Despre natura, femei și morală" "("1996, reed 2002, trad. in Macedonia), în teorii politice: "Societatea retro" (1999), politici de gen: "Guidelines for Promoting Gender Equity in Higher Education in Central and Eastern Europe" (2003), "Drumul
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Convenio". "Despre natura, femei și morală" "("1996, reed 2002, trad. in Macedonia), în teorii politice: "Societatea retro" (1999), politici de gen: "Guidelines for Promoting Gender Equity in Higher Education in Central and Eastern Europe" (2003), "Drumul către autonomie. Teorii politice feministe" (2004), coautoare a volumului destinate domeniului științe politice: "România. Starea de fapt" (1997), cu Vladimir Pasti și Cornel Codiță, co-editoare a unor volume printre care științe politice: "Patriarhat și emancipare în gândirea politică românească" (împreună cu Maria Bucur, 2002), "Ideologii politice
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
la Liceul ”Alexandru Ioan Cuza” din București între 1985-1993. Din 1994 a devenit lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul S.N.S.P.A, București în domeniul Filosofie politică și profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, predând Filosofie feministă. Din 1996, când a devenit conferențiară, a predat Etică politică și Teorii politice feministe Facultatea de Științe Politice din SNSPA, București. În 1997 a devenit decană a Facultății de Științe Politice, mandat exercitat până în 2001. Mihaela Miroiu a câștigat granturi
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
la Facultatea de Științe Politice din cadrul S.N.S.P.A, București în domeniul Filosofie politică și profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, predând Filosofie feministă. Din 1996, când a devenit conferențiară, a predat Etică politică și Teorii politice feministe Facultatea de Științe Politice din SNSPA, București. În 1997 a devenit decană a Facultății de Științe Politice, mandat exercitat până în 2001. Mihaela Miroiu a câștigat granturi personale de cercetare la universități internaționale: la Cornell University, SUA în 1994; la Central
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
membră a European Consortium of Political Science (ECPR), International Association of Political Sciences (IAPS), Association for Women in Slavic Studies Eurasian and East-European Studies (AWSS), International Association of Women Philosophers (IAWP), International Association for Philosophy Teachers (IAPhT), Societatea de Analize Feministe AnA, Societatea Română de Științe Politice, Centrul de Studii de Gen FILIA. A primit numeroase premii printre care Women Inspiring Europe, European Institute for Gender Equality (2010), Bruxelles; Outstanding Achievements Award, Association for Women in Slavic Studies Eurasian and East-European
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
New Europe College Yearbook, Perspective Politice" sau articole în reviste internaționale precum "European Journal of Women's Studies - Sage Publications, Aspasia, Review Regio, Prospects, Feminismos Zeitschrift fur feministische Politik-Wissenschaft, International Yearbook of Central, Eastern and Southeastern European Women’s Cronique Feministe, Gender History, Journal of Women in Culture and Society, Women's History Review, Routledge, Perspectives on Politics, Women's Studies International Forum," și studii în volume apărute la edituri internaționale Westview Press"," Lexington Books"," Hokkaido University Press. De asemenea, ea
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Gândul, Avantaje." S-a implicat în analiza critică a politicii românești și emisiuni culturale și de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
politicii românești și emisiuni culturale și de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a femininului și femeiescului (inclusiv prin experiența epistemic privilegiată a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a femininului și femeiescului (inclusiv prin experiența epistemic privilegiată a nașterii, perspectivă pe care ea o
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
dezvoltă, pentru cazul culturii române, este cel al Anei lui Manole, din legenda "Mănăstirea Argeșului" și a interpretărilor acestuia astfel încât să denatureze sacrificarea involuntară a Anei, considerând zidirea ei un sacrificiu voluntar pentru scopurile creatorului. A scris cartea de etică feministă "Convenio, despre natură, femei și morală" în 1996 (reed. 2002 și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
morală" în 1996 (reed. 2002 și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni din toate părțile, a se întruni, a fi de acord, a se potrivi, a se înțelege; însă conceptul se sprijină
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
noi” - ”care trebuie bine definit - fiindcă în abordările tradiționale, ascuns, și profund disimulat ”noi” era un construct cultural, care ascundea în sine hegemonie - în particular dominarea modelelor bărbătești ale normativității”. În primul capitol din "Convenio," Miroiu pleacă de la abordări teologice feministe, cu insistență asupra interpretărilor care conduc la inferiorizarea femeilor și corporalității, în opoziție cu spiritul și litera Evangheliilor, lipsite major de mesaje misogine, ba dimpotrivă, încărcate cu mesaje egalitare și cu o insistență semnificativă asupra atitudinii femeilor din preajma lui Hristos
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
și litera Evangheliilor, lipsite major de mesaje misogine, ba dimpotrivă, încărcate cu mesaje egalitare și cu o insistență semnificativă asupra atitudinii femeilor din preajma lui Hristos și a lui Hristos față de femei. Miroiu utilizează acest filon de inspirație ca să argumenteze valențele feministe și ecofeministe ale creștinismului (îndeosebi a celui răsăritean, în virtutea "perihorezei".Plecând din acest loc, ea reia discuția în contextul eticilor seculare, amintite la început, critică parțial perspectivele raționaliste și etica grijii și oferă o interpretare „convenabilistă”, avantajoasă față de celelalte fiindcă
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
de stânga și pe plan internațional, în contextul celui de-al XVIII-lea Congres Internațional al Political Science Association (IPSA), desfășurat la Quebec: “Poverty, Authority and Leftist Conservatism”. În 2004, publică "Drumul către autonomie". Este prima carte de teorii politice feministe a unei autoare românce. În acest context, Mihaela Miroiu analizează evoluția și orientările teoriilor și mișcărilor politice feministe, incluzând România în context. Considerând că scopul comun al feminismului, indiferent de orientare, este acela ca femeile să poată să devină autonome
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Association (IPSA), desfășurat la Quebec: “Poverty, Authority and Leftist Conservatism”. În 2004, publică "Drumul către autonomie". Este prima carte de teorii politice feministe a unei autoare românce. În acest context, Mihaela Miroiu analizează evoluția și orientările teoriilor și mișcărilor politice feministe, incluzând România în context. Considerând că scopul comun al feminismului, indiferent de orientare, este acela ca femeile să poată să devină autonome față de gândirea, cultura, politicile și practicile patriarhale, Miroiu respinge ideea că se poate vorbi despre feminism comunist. Feminismul
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
statului. Miroiu folosește sintagma: bărbații statului și femeile pieței, pentru a exprima atât retragerea statului din apărarea intereselor femeilor, cât și contribuția femeilor la crearea și dezvoltarea economiei de piață. Cu alte cuvinte, ea argumenteză că, în contradicție cu tradiția feministă occidentală, politicile postcomuniste au arătat mai degrabă că femeile ar fi avut de câștigat din politici liberale, căci ele au fost lăsate fără protecție în competiția de piață, pe când bărbații au fost protejați în întreprinderi de stat falimentare, prin protecție
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
fi avut de câștigat din politici liberale, căci ele au fost lăsate fără protecție în competiția de piață, pe când bărbații au fost protejați în întreprinderi de stat falimentare, prin protecție socială mascată. Această abordare i-a adus ulterior critici din partea feministelor socialiste. În același volum ea introduce conceptul de “feminism politic room-service” dezvoltat ca rezultat al impunerii unei legislații sensibile la gen din Centrul și Estul Europei prin prisma autorității actorilor politici internaționali, în special cei europeni (FMI, Banca Mondială, NATO
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
on Gender Policies in Romanian Transition” și University of New York, (2004); New Europe College and Donau University, Vienna, (2007, 2008, 2009). Mihaela Miroiu a inițiat cercetarea și studiile de gen în România și a introdus primele cursuri universitare de teorie feministă în România, la Facultatea de Filosofie a Universității București în 1994 primul masterat de studii de gen, în 1998 la SNSPA. A coordonat, împreună cu Laura Grunberg, volume de inițiere în studii de gen "Gen și educație" și "Gen și societate
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
gen la editura Polirom, începând cu anul 2001 și a promovat cercetarea românească de profil în Europa și SUA. În 2002, împreună cu Otilia Dragomir a editat volumul "Lexicon feminist", un dicționar cu rol de inițiere în studiul termenilor și autorilor feminiști, a publicațiilor și mișcărilor feministe. A scris primul ghid de politici de promovare a echității de gen în învățământul superior din Europa de Est, UNESCO - "Guidelines for Promoting Gender Equity in Higher Education in Central and Eastern Europe" în 2003. A contribuit
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
cu anul 2001 și a promovat cercetarea românească de profil în Europa și SUA. În 2002, împreună cu Otilia Dragomir a editat volumul "Lexicon feminist", un dicționar cu rol de inițiere în studiul termenilor și autorilor feminiști, a publicațiilor și mișcărilor feministe. A scris primul ghid de politici de promovare a echității de gen în învățământul superior din Europa de Est, UNESCO - "Guidelines for Promoting Gender Equity in Higher Education in Central and Eastern Europe" în 2003. A contribuit la afilierea Studiilor de gen
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Renate Weber (2000), prima cercetare națională referitoare la percepțiile relațiilor și rolurilor de gen în societatea românească. A editat "Patriarhat și emancipare în gândirea politică românească" cu Maria Bucur (2002), "Nașterea. Istorii trăite", cu Otilia Dragomir (2010) și volumul "Mișcări" "feministe și ecologiste în România" (2015). Ea a coordonat cercetări pe tematica: gen și educație, gen și politică, gen și cetățenie, femeile și sărăcia, problematica de gen în comunitatea romă. Mihaela Miroiu a introdus cursul de etică politică în 1997 și
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
a publicat, împreună cu Mircea Miclea, cartea autobiografică "R’Estul și Vestul." Din 2014 colaborează la revista literară online cu proză autobiografică, la revista "Literatura de azi," sub genericul: "«Cu mintea mea de femeie""»." O serie de critici vin dinspre alte feministe, multe est-europene și se referă la faptul că Miroiu respinge ideea compatibilității între feminism și comunism, atâta vreme cât femeile nu au putut să se asocieze liber, să își formuleze propriile interese, să le pună pe agenda culturală, civică și politică. Cea
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
femeilor. De asemenea, profesionalizarea și ONG-izarea mișcării și de accentuarea ajutorării și nu emancipării femeilor și lipsa de contact cu femeile pe care le reprezintă este o altă critică. Mihaela Miroiu răspunde acestor critici în același volum destinat analizei mișcărilor feministe și ecologiste din România, precum și implicit criticilor internaționale în studiul “On Women, Feminism and Democracy”. Andreea Molocea în ”(Re)construcția feminismului românesc (1999-2000)” vorbește de feminismul românesc ca fiind de factură intelectuală și academică deoarece majoritatea feministelor din primii ani
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]