63,117 matches
-
mare surpriză". Până una-alta, emițând 24 ore din 24, Etno Tv se luptă pentru a se impune. Evident, armele sale sunt melodiile și cântecele (mă refer la texte) de muzică populară. La acest capitol (texte) se petrec lucruri și fenomene care îmi produc trăiri social-matrimoniale și administrative curioase, iar o parte profunde și inexplicabile. Deseori mă cutremur realizând ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
ca "asemenea rostiri nestabilizate în graiul meu sau în cel al cunoscuților mei": au (pauză), ea (teatru), ia (biliard, meridian), ie (experiență, mitralieră), iu (domiciliu, stațiune), oa (coafor), oi (doilea) etc. (p. 88-89). Pronunțarea în diftong e descrisă ca un fenomen firesc și ca o continuare a unei tendințe mai vechi care a acționat în evoluția limbii române. Se știe de altfel foarte bine că în rostirea românească se tinde spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
de sistemul comunist (fie că e vorba de nerecunoașterea meritelor profesionale și apoi marginalizarea unor oameni, evident, de valoare; furtul intelectual, defavorizarea fățișă a rudelor celor emigrați ilegal; corupția sistemului judiciar sau colectivizarea, Canalul, pușcăria). Astfel furia personajelor devine un fenomen anticomunist și piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
nu stabilește puncte fixe, reguli sau obligații ierarhice prestabilite" (p. 82). Este limpede de aici că poietica postmodernă presupune, la nivelul artei, o abolire a planului vertical (cu tot ce presupune el: tradiții, valori, ierarhii de tot felul) și încadrarea fenomenului artistic într-un plan strict orizontal - ca pe un platou - conform principiului rizomic. În final, o astfel de tendință nu poate avea ca efect decît o democratizare a actului artistic, o emancipare de tutela spiritului critic. În această nouă paradigmă
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
sistematice investigații, prin mijloacele curente rămân fără nici un efect. Trebuie recurs la noi tehnologii, la aparatură din dotarea spațială. Discrete cercuri de influență știu ceva, dar nu fac destăinuiri profanilor. O asemenea neprețuită sursă ne-a atras atenția asupra unui fenomen întâlnit cu relativă frecvență și discernabilă repetabilitate numai în Statele Unite ale Americii. Acolo, persoane de ambele sexe, de preferință din clasele mijlocii - peste un milion de dolari în cont - diferite între ele, dar de o înfloritoare stare fizică sunt răpite
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Dan Alexe Deputat specialist în probleme orientale, Dan Alexe l-a intervievat pe cunoscutul filosof André Glucksman despre fenomenul terorismului contemporan. Dan Alexe: D-le André Glucksman, cum ați defini terorismul din zilele noastre. Există o singură formă de terorism sau avem de-a face cu un fenomen mai complex? A. Glucksman: Aș spune că astăzi există două definiții
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
Dan Alexe l-a intervievat pe cunoscutul filosof André Glucksman despre fenomenul terorismului contemporan. Dan Alexe: D-le André Glucksman, cum ați defini terorismul din zilele noastre. Există o singură formă de terorism sau avem de-a face cu un fenomen mai complex? A. Glucksman: Aș spune că astăzi există două definiții ale terorismului, definiții care nu se încrucișează și care deseori chiar se opun. Prima definiție a terorismului este: violență deliberată exercitată de oameni înarmați asupra altor oameni lipsiți de
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
Gheorghe Grigurcu Cassian Maria Spiridon e unul dintre poeții noștri actuali care se arată interesat de comentarea literaturii. Fenomen tot mai frecvent și cît se poate de legitim, acesta trezește încă suspiciuni, chiar dacă nedate în vileag, izvorîte din comoditatea clasificării (și "încuierii"!) scolastice a genurilor pe care le-ar putea aborda unul și același condei, ca și cum poetul-critic sau criticul-poet
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
adoptă și dezvoltă o anume politică în ordinea diferitelor compartimente ale culturii (artă, învățământ, știință). La prima vista, dintre toate artele, muzica ar putea părea o privilegiată: oferta debordantă, maxima tranzitivitate, investiție fiabilă, materie primă la îndemână. Cu toate acestea, fenomenul sonor autohton este păstorit haotic, total ireverent, dacă nu chiar cu o sardonică rea-credință. Indivizi de paie ce, culmea, nu pot arde pentru o idee, ageamii care aidoma maimuțelor se cațără cu dexteritate, iar când ajung sus nu le mai
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
puțin trei studii asupra ei. Dintre perioadele literare, a fost privilegiată aceea de imediat după 1948. Patru sau cinci cărți au încercat să ofere o imagine a realismului socialist (sau a proletcultismului) din anii '50. În ce privește studiile teoretice despre principalele fenomene ale culturii din timpul dictaturii (fie aceasta sovietică ori românească), ele sînt foarte rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele istorice ale întregii epoci dintre 1948 și 1989 continuă
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
cititor. Aceasta este bănuiala unor oameni de știință de mare prestigiu, dar, desigur, într-o chestiune de acest fel nu putem formula decât ipoteze. Avem în vedere aici literatura științifică, a cărei structură de ștafetă permite detectarea unor simptome ale fenomenului la care ne referim. Lăsăm cititorului să aprecieze în ce măsură considerațiile de față rămân plauzibile dincolo de hotarele științei. În ce constă structura de ștafetă a literaturii științifice? În faptul că fiecare cercetare pleacă de la anumite rezultate anterioare și de la o anumită
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
mai mult decât atât. Pe de altă parte, în raport cu aspirația de a accede la propria existență profundă, la o regăsire autentică de sine, voința ca și eroică de a crea - cum scrie criticul - "opere de artă care să ’acționeze’ precum fenomenele naturale", realizată în scris, are, paradoxal, un efect contrar de alienare: " Între ele și lume scriitura s-a strecurat ca o străină și îl retrimite în mod constant, sub numele de artă, la o a doua natură care nu e
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
acestea vorbim mai rar, pentru că intră în două categorii deopotrivă de puțin interesante: sînt fie izolate - și atunci nu merită o adevărată discuție, ci doar o rapidă și jenată corecție - fie foarte frecvente, situație în care nu sînt aproape niciodată fenomene noi: le găsim descrise în lucrările de cultivare a limbii, sînt sancționate în școală, ironizate la radio sau la televizor etc. Uneori e totuși util să ne amintim de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
află sub îmbinări iar altele sunt truncheate" (ulbsibiu.ro /ro /sibiu /proiecte); "în practică se folosesc serii de momente truncheate" (alpha.imag. pub. ro/release). Tot cazuri de neutralizare sînt confuziile dintre p și b cînd precedă o altă consoană; fenomen care explică unele erori de scriere - clar intolerabile, și care nu au fost niciodată justificate de un uz ortografic - precum obțiune, apține, apsent etc. Prima formă apare surprinzător de des, chiar în pagini culturale (poate și dintr-o tendință de
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
în zilele noastre. În anii șaptezeci, anii în care a fost concepută și au debutat lucrările de construcție la Casa Poporului, n-au mai existat lagăre de exterminare; au mai fost deținuți politici, dar ei nu au mai constituit un fenomen de mare amploare. Cu toate acestea țara a fost în continuare văduvită de elite. De data asta cu metode mai rafinate; elementele de valoare au fost izgonite din țară. Chiar dacă în general nu s-a procedat prin acte de forță
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
de cultură a Senatului este Adrian Păunescu mă deranjează. Când deschid televizorul dau de fostele stele ale regimului trecut care se simt acum foarte bine. Învățământul particular universitar este, în mare parte, deținut de asemenea dinozauri. O explicație a acestui fenomen există: noi, opoziția nu aveam oameni. Cei care, în ’89 se puteau implica fuseseră formați în regimul comunist. N-a existat nimeni care să nu fi fost intoxicat într-un fel sau altul. Când am văzut mânia cu care au
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
Exceptându-i pe tinerii talentați (și nu-s puțini), vestmintele noi (!) le asigură mai vârstnicilor evidența, nu și credibilitatea. Mai cred că dacă altele ar fi criteriile de judecată în aprecierea travaliului artistic (renunțarea la "dosar", de pildă), câștigul pentru fenomenul cultural ar fi mai relevant. La o adică, ce e adevărata literatură? Nu e cumva permanenta selecție individuală dintr-un noian (imensitate? ocean cosmic?) de scrieri de pe varii paralele și meridiane după gusturi greu de evaluat? Faptul că același selector
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
din 1989 și pînă în 2001." Niciodată n-a pretins că este "cel mai", deși uneori a fost îndreptățit să o facă. Poate mult mai mult decît alții. În ultimul timp avea un soi de detașare. Nu știu dacă față de fenomen sau față de viață. Tîrziu, în toamna anului trecut, am stat împreună zece zile la Brașov, fiind membri în juriul Festivalului de dramaturgie contemporană. Sînt ultimele imagini, ultimele amintiri. Și vesele, și triste. Cum e-n teatru, cum e-n viață
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
violentă tematic și primitivă artistic și, doar cîțiva ani mai tîrziu, ea trecea în ochii lui Ibrăileanu și ai altora drept profund echilibrată și artistic manieristă. În cel de al doilea sens, revizuirea este deliberată și, cîteodată, nemijlocit determinată de fenomene sociale ori culturale majore. Acest al doilea sens ne interesează de fapt și despre el a fost vorba din capul locului, după 1989. Am fost cu toți conștienți că o schimbare de regim politic, antrenînd abolirea ideologiei dominante și a
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
o literatură scrisă și publicată în împrejurări care nu mai erau de actualitate. Cu un dram de cunoaștere a lucrurilor, nu se putea să nu anticipezi ce se va întîmpla. Mai ales că în istoria noastră literară avuseseră loc puține fenomene politice și sociale de o asemenea amploare. Nici chiar în 1947, instaurarea deplină a comunismului, căci nu o revizuire critică a urmat atunci, dar una comandată de o oficialitate atotputernică. Cînd Maiorescu, în deceniul 7 al secolului XIX, ori Lovinescu
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
care o cunoscuse pînă atunci istoria: primul război mondial. Dar mai anunțau, în egală măsură (și în parte chiar reprezentau), o radicală revoluție a limbajelor artistice și a întregului lor acompaniament simbolic; este vorba de nașterea anvangardelor, de constituirea acelui fenomen în măsură să pună între paranteze cam tot ceea ce, de mai bine de două milenii, omenirea a creat și a stocat, cu o imensă grijă, în muzee. La această dată, Manifestul Poeziei futuriste (1909) al lui Marinetti apăruse deja de
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
popoare, în schimb, asistă înmărmurite de uimire la afirmarea simultană, pe un interval de doar cîțiva ani, a unei pletore de talente extraordinare, aparținînd - toate - aceleiași generații. Oricîte eforturi financiare sau educative, oricîte măsuri politico-sociale ar lua conducerea unei țări, fenomenul nașterii și al formării talentului rămîne la latitudinea Providenței. Aparține exclusiv Divinității privilegiul de a face un semn discret pentru ca, în numai cîțiva ani, în cutare țară să se nască un grup de genii; ori de a face un semn
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
ucis Andrés Nin într-o groapă din Barcelona, de ce nu ați urlat împotriva despotului asiatic cînd vă masacra sau vă deporta, cînd vă obliga la autoflagelare?" (p. 236) Profesorul american Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai fenomenului comunist din politologia actuală. Mult așteptata sa carte, Stalinism for All Seasons, în curs de apariție la University of California Press, se anunță încă de pe acum drept un eveniment editorial major al anului în care am intrat. Sperăm că traducerea
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
mai lent. M-am resemnat, nu mă jelesc și, în măsura posibilităților mai scriu - adică dictez - despre cărți românești contemporane și străine, despre opere de critică literară sau, din când în când, îmi exprim unele idei de ordin teoretic în privința fenomenelor literare românești și străine. - Bănuiesc că aveți acum doar o relație tactilă sau olfactivă cu cărțile. - Așa e. Mă surprind, uneori, mângâindu-le, ca pe niște ființe dragi. - Și sunteți, în mod fatal, mai interiorizat ca odinioară. - Interiorizarea a apărut
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
și eu sunt un om trecător, că trebuie să-mi trăiesc viața intens, atâta cât mai pot, și să mă folosesc de fiecare clipă ca să scot ceva din ea. Nu-mi gândesc viața prin referință la moarte ca la un fenomen de paralizie; o gândesc ca pe o posibilitate de demonstrare a ultimelor fărâme de vigoare mintală și psihologică pe care să le pot exprima în paginile de memorii pe care le dictez acuma și în care să am curajul să
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]