1,521 matches
-
a face față unor situații pe cât de nedorite pe atât de des întâlnite. Fiind vorba despre „Boala celiacă”, un fapt medical interconectat în spectrul larg al bolilor digestive, este necesar a se lămuri din start locul în cumulul dat de fenomenologia, cauzalitatea, simptomatologia bolilor manifeste în acest caz la elevii din diverse stadii de formare. Conform celor spuse de autori în „Introducere”, „Studierea și cunoașterea bolilor digestive au beneficiat în ultima perioadă de timp de importante restructurări prin dezvoltarea largă a
DR. DRD.IONUŢ HORIA T. LEOVEANU ŞI DR. VICTOR V. PETRARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366255_a_367584]
-
rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil, nu e departe însă uneori de rezumatul deghizat, de adaptare și nuanțare, care sunt forme de obnubilare a originalității.Inovația trăiește
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
ar fi degeaba... Plecă, mergând încet, înapoi în biroul între timp aerisit și, foarte bine dispus, se așeză la mașina de scris, o piesă de colecție, dacă luăm în calcul vechimea, puse o coală nouă în car începu să scrie: „Fenomenologia isterică indusă de autosugestie, manifestare specifică mai ales în colectivitățile de intelectuali”. Ideea studiului îi venise de la recenta întâmplare... Fluiera fericit! Ziua începuse frumos și, iată, se continua minunat, oferindu-i un material absolut inedit pentru comunicarea științifică de la congresul
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
Viața lui curmată nemilos de repede, la numai treizeci și nouă de ani, datorită anxietății și destrămată de aporii, ne relevează un suflet deschis din stirpa hamletiană. Gândirea profundă îi exențializează și canalizează viața, conferind o brumă de ordine acelei fenomenologii a dezordinii- existența sa. Cugetările, editate postum , în 1669 și 1670, cuprinde o uriașă încrengătură de maxime, monolog chinuitor al întrebărilor fără răspuns și al răspunsurilor pârjolite de întrebări, vin, parcă, să întărească ideea că “logica inimii “ este “ celălalt tărâm
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
promptă: „Nici un om cuminte nu poate da deplină dreptate țăranilor răsculați. Trebuia stins focul ? - Mai încape vorbă ?” Revoluția este o excrocherie, așa cum o va afirma chiar Marx, atunci când acesta (dacă am putea concepe un astfel de lucru), nu este marxist. Fenomenologia spiritului hegelian vine parcă să confirme lucrul acesta. Sclavul râvnește poziția stăpânului său și nu dorește altceva decât să ducă o viață de huzur, așa cum o duce actualul său stăpân pe care l-ar dori slugă în locul lui. Căci ce
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Este opera semn sau imagine, mă întreb adeseori. Pentru a răspunde la această întrebare încerc să identific rădăcinile modalității semnice și ale celei imagistice, rădăcini care se află în intenționalitatea conștiinței creatoare. În ambele cazuri acestea sunt modalități culturale. Această fenomenologie face apel la gândirea kantiană. În aceste condiții ajung la concluzia că opera de artă ideală este o sintagmă absolută, purificată de orice urmă asociativă. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Critica mijloc de a înțelege opera / Al Florin Țene : Confluențe
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
cu Nichita Stănescu). Așadar, micile unități de percepție reprezintă: - fragmentele pulverizate ale ființei noastre, care își caută coerența tinzând la refacerea totalității (Al. Condeescu); - „centri pulsatili din a căror variată și fină întrepătrundere de efecte se compune obiectul liric (o fenomenologie a iubirii), se proiectează pe o pânză atât de subțire, încât obiectul se aplatizează, până într-acolo că poate deveni evanescent.” (Dan C. Badea); - „cuante de energie re-semnificantă” care „traduc ritmul respirației interioare”, „nodurile unei ordini ascunse, într-o continuă
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
militar, ca voluntar, la {coala militară de geniu din București, unde a obținut gradul de sublocotenent. În timpul studenției a scris, sub influența mentorilor și profesorilor săi Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, mai multe lucrări filosofice: Cercetări asupra cunoștinței, Introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, Misticismul și teoria cunoștinței. A proiectat Sistemul meu filosofic: existențialismul. A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
a rugăciunii este acel elan înălțător, spontan și intens plin de dragoste, ce depășește rătăcirea și întunecarea inteligenței. Vom observa în continuare că ceeace au descoperit mării învățați ai timpului în timpul rugăciunii este confirmat astăzi prin diverse experiențe, ce urmăresc fenomenologia rugăciunii. Fenomene “mistice”cum erau denumite până de curând, au suport științific dat de ultimele cercetări în domeniu. Tot mai mulți cercetători din întreaga lume,s-au axat în ultimul timp pe experiențe și cercetări specifice. Oamenii pot să se
PUTEREA RUGĂCIUNII de IONEL CADAR în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346670_a_347999]
-
tu?”, abia atunci, prin Eminescu, l-am înțeles pe Heidegger!” etc. Înalta factură intelectuală a discuției, ideile prezentate derivate din profilul partenerelor de dialog, ne conduc adesea spre clarificarea unor concepte precum ontologie, axiologie, Timp (nu cel din calendare) sau fenomenologie. Despre ultimul concept, cel al fenomenologiei, Svetlana Paleologu Matta spune: 1. „este știința care te învață SĂ VEZI”; 2. „a reabilitat prioritatea sentimentului. Nu cele goale, facile, exterioare, ci sentimentul ca forță primordială a omului”; 3. „ne-a învățat că
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
am înțeles pe Heidegger!” etc. Înalta factură intelectuală a discuției, ideile prezentate derivate din profilul partenerelor de dialog, ne conduc adesea spre clarificarea unor concepte precum ontologie, axiologie, Timp (nu cel din calendare) sau fenomenologie. Despre ultimul concept, cel al fenomenologiei, Svetlana Paleologu Matta spune: 1. „este știința care te învață SĂ VEZI”; 2. „a reabilitat prioritatea sentimentului. Nu cele goale, facile, exterioare, ci sentimentul ca forță primordială a omului”; 3. „ne-a învățat că poeții mari văd dublu, văd fantastic
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
știința care te învață SĂ VEZI”; 2. „a reabilitat prioritatea sentimentului. Nu cele goale, facile, exterioare, ci sentimentul ca forță primordială a omului”; 3. „ne-a învățat că poeții mari văd dublu, văd fantastic, văd ceea ce ceilalți nu văd”; 4. „fenomenologia nu este nici ceva obiectiv, nici subiectiv”; 5. „este ceva ce merge în căutarea unui fior”; 6. „ea studiază fenomenul, ceea ce apare în față. De pildă, un scaun este un obiect. Nu interesează culoarea sau mărimea lui, ci doar dacă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
6. „ea studiază fenomenul, ceea ce apare în față. De pildă, un scaun este un obiect. Nu interesează culoarea sau mărimea lui, ci doar dacă stau comod pe el, adică contează doar raportul ce se stabilește între subiect și obiect”; 7. „fenomenologia ne mai învață că nu există o clipă prezentă, un prezent pur. Ci acesta este o aură a trecutului și prezentului. Prin aceasta înțelegi mai bine ce înseamnă prezentul și începi să înțelegi cu totul altfel. Și Heidegger a zis
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
un prezent pur. Ci acesta este o aură a trecutului și prezentului. Prin aceasta înțelegi mai bine ce înseamnă prezentul și începi să înțelegi cu totul altfel. Și Heidegger a zis că prezentul este viitorul care trece prin trecut”; 8. „fenomenologia te face să înțelegi că totul e o adevărată rețea, nu e doar o linie”; 9. „ fenomenologia te învață că trebuie să umbli cu mâinile curate, nu să faci speculație! Trebuie să mergi după niște lucruri reale, deși sunt imaginare
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
ce înseamnă prezentul și începi să înțelegi cu totul altfel. Și Heidegger a zis că prezentul este viitorul care trece prin trecut”; 8. „fenomenologia te face să înțelegi că totul e o adevărată rețea, nu e doar o linie”; 9. „ fenomenologia te învață că trebuie să umbli cu mâinile curate, nu să faci speculație! Trebuie să mergi după niște lucruri reale, deși sunt imaginare, dar și imaginația este reală. Aici e o mare mină de adevăr” etc. Privirea înapoi a Svetlanei
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
poetic european” etc. Studiul Svetlanei Paleologu Matta debutează printr-o inspirată asociere a categoriei duale Moldova - Bacovia cu alta, arbore ce se usucă - vâsc, semn că poetul de la Bacău va fi supus unui tratament hermeneutic, simultan cu o terapie specifică fenomenologiei: „Atunci când un arbore se usucă de bătrânețe, trunchiul său îngăduie să apară vâscul care îi bea restul vieții și-i grăbește sfârșitul. Am putea spune că Bacovia este vâscul timpului nostru. Dar jocul raporturilor est mai subtil și ciudat: căci
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
de viziuni halucinante, infernale”. Bacovia este văzut și din perspectivă macrospațială, mai simplu spus chiar de autoare, dinspe zona geografică Aici pista de lucru a autoarei se transformă într-o punte care face trecerea de la o psihanaliză foarte personalizată la fenomenologie: „Toată această Moldovă istorică a Evului mediu este subconștientul profund al lui Bacovia.( ... ) Dar, surclasată, depășită de principatul valah, Moldova este o lume care dispare. Încă superioară prin arta sa, prin tradițiile sale, Moldova, contemplativă, încearcă un refugiu în trecutul
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Ierusalim, Mirfield, Leeds, Durham, Regensburg și, mai ales Thessalonic - Grecia. În lucrarea de față, care este alcătuită din nouă capitole mari, având titluri foarte sugestive, cu o densitate și bogăție a temelor remarcabilă, cum ar fi: „Interpretarea ontologică a păcatului”, „Fenomenologia păcatului”, „Sensul ispitelor în viața duhovnicească”, „Consecința păcatului în viața personală și comunitară”, „Desființarea păcatului prin Hristos și în Biserică prin Duhul Sfânt”, „Conștiința în spiritualitatea ortodoxă”, „Autoconștiința neptică și patogenă (bolnavă): doi poli ai pocăinței”, „Înduhovnicirea conștiinței patogene”, „Înnoirea
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
ocupă de lumea contemporană, ca și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfăți �șând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc"; ele ilustrează o „literatură cu program", teoretizată în diverse studii și articole, pe o linie oarecum protocronistă, „idee" perimată astăzi, dar de mare actualitate în anii '70-'80. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa operă literară și științifică. În anul
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Ioan Maxentius și alții. Volumul Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
generează în cei ce o contemplă noi atitudini și noi impulsuri creatoare (...) Este sigur faptul că pe drumul pe care el a mers vor veni în viitor tot mai mulți creatori. Preot Prof. Univ. Dr. Dumitru Radu, Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative, 2005. Mihail Diaconescu premiat, la sfârșitul anului 2011, de către Academia Română Domnul Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu a fost distins cu premiul Academiei Române "Mircea Florian", secțiunea filosofie, pentru tratatul său "Prelegeri de estetica Ortodoxiei", publicat la Editura „Doxologia” a Mitropoliei
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul lui anunța ca „mal du siecle”al culturii timpului său . Evoluția „conștiinței de sine” din”Fenomenologia spiritului” a fost identificat arbitrar cu o „gândire asupra morții”, de către Jean Hyppolite în”Etudes sur Marx et Hegel”, Paris, 1965, p.34, iar Hegel era clasificat în grupul precursorilor existențialismului alăturându-l lui Nietzsche în elaborarea formulei , ajunsă, de
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]