714 matches
-
fost căsătoriți douăzeci de ani. Au avut și un copil împreună, un băiețel care a murit în ziua în care s-a născut. O zi de 13. I-a bulversat această dramă. La care au reacționat diferit. Corina s-a ferecat în durerea ei. Emil a avut o aventură. Pentru sufletul delicat și chinuit al soției sale, asta a fost de neîndurat. Au divorțat. Când ea a ajuns acasă de la Tribunal în ziua când s-a pronunțat divorțul, l-a găsit
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
de a fi condamnat de confrați Mai întotdeauna la români s-a adeverit, de-alungul istoriei, apoftegmele „Să moară și capra vecinului” sau „Nimeni nu este profet în țara lui”. În acest sens Panait Istrati spunea: „Câtă vreme un secret e ferecat în tine, e robul tău. Cum l-ai spus altuia ești tu robul lui!”. Codițiile istorice a impus și trădarea din partea confraților, precum Iuda a făcut-o cu Iisus, intelectualul devenind robul secretului. După ocuparea României de către armata sovietică (rusă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
Acasă > Versuri > Farmec > ÎNCHISORILE IUBIRII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului O geana de dor Aleargă pe muntele de sare. Ferecat în lacrima... Ca un fulg de nea, mut și mare. Un semn, o secundă, un an, nopți de clipe, Așteaptă pe valul uitării din zare. Destinul se sparge în vise, Umbrit de o noapte cu soare. Din închisorile iubirii, Apar
INCHISORILE IUBIRII de PETRU JIPA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357305_a_358634]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UN DANS VIOLET Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Un dans violet Am nevoie de miezul din tine, ferecat cu lacăte făcute din rugină, care numai ție îți aparține și pe care nu-l cunoști numai tu sau poate nici tu ... și îl vei descoperi împreună cu mine când vei sta pe scaun în așteptarea mea... eu sosesc chiar acum
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
în care ne legănam. Așa, că familiile puteau ședea liniștite, ca să schimbe o vorbă-două. Și uite așa, trecea vremea, în așteptarea evenimentului muzical. Fanfara Militară în frunte cu dirijorul-plutonierul major Iancovici, intra pe poartă mare, care până la orele amiezii era ferecată cu un lanț pe care atârna un lacăt. Iancovici, mic de statură, în costumul militar de culoare kaki, încins cu o curea maronie pășea în fruntea celor 15-20 de instrumentiști care cum depășeau poarta grădinii își începeau programul. Bubuitul tobei
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
ta; Bucură-te, purtătorule de Duh Sfânt care ai mijlocit tămăduirea lor; Bucură-te, că prin lacrimi și nevoințe i-ai înfricoșat pe diavoli; Bucură-te, căderea nelegiuiților vrăjmași și ridicarea celor ce luptă cu aceștia; Bucură-te, lanț care fereci pe făptuitorul celor rele; Bucură-te, că pe cei care suferă de tulburările minții îi izbăvești; Bucură-te, cel ce având harisma deosebirii vezi lucrarea diavolului; Bucură-te, că ne povățuiești cum să scăpăm din cursele lui viclene; Bucură-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
șopoli mici, și șopoli mari. Fiind specializată în execuția acestor obiecte vestimentare feminine. Nicolae MARTINOVICI, a lui NIȚU era unul dintre cei mai renumiți fierari din sat. La atelierul său amplasat chiar în centrul satului se potcoveau caii și se ferecau căruțele în fier, întărindu-le astfel rezistența. Dorind ca meseria să rămână în familie, văduva acestuia, Lenca, și-a dat fiul, pe Nelu MARTINOVICI, ca ucenic la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA CAPATUL DE LUME Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Erau la capătul de lume doi ochi sublimi ce nu-i știam, Puteam să ferec amintirea mai multor vieți în luciul lor, Atât de tainic și adânc, ca trilul unei păsări pe un ram Ce-așteaptă-un strop de apă să vină dintr-un nor. Mai știu, că mi-am vândut visarea unei triste amăgiri Pentru un
LA CAPATUL DE LUME de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358491_a_359820]
-
soarele din privirea de dincolo de genele mele. Iubirea dinlăuntrul meu, se va preface în flăcăra care va arde totul, pentru a râmîne în curățenia focului dintâi. Voi căuta în lumina ei vorba pe care o voi șopti auzului din tine ferecat de pecetea domniei prin aspre ținuturi. Multe se vor aduna în mii de fire.Din plecări, întoarceri, înfrângeri, necunoscute, neștiute, nescrise, alese de prin rupturi sau dezlegări de soartă, și care vor fi albite din nou, într-o altă primăvară
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
El ne introduce direct în atmosfera de școală, când elevii așteaptă semnalul vesel și eliberator al clopoțelului, care vestește recreația -„momentul acela magic” - „de parcă, pentru o clipă, cineva ar fi dat drumul Veseliei din chilia în care până atunci fusese ferecată”. În acest fericit răstimp - toate năstrușniciile îți trec prin minte. Autorul presară frecvent, considerații proprii: Lasă că nici la ore nu scapi de vocea aceea care te „îndeamnă” să te iei la întrecere cu doamna la vorbit... neîntrebat, firește”. Proiectarea
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
mai profunde sentimente ale sale aluneacau în fața cărților, în fața ființelor umane unde-și grava mărturisirile și a drumurilor ce le străbătea să poată ajunge la mănăstirile și bisericile a căror frumusețe și măreție, contemplare duhovnicească și liniște pentru suflet, îl ferecau . Anii adolescenței mele și mult după aceea, s-au scurs sub lumina ochilor săi albaștri . Nu-i plăcea să vorbească despre sine, despre munca sa . Parcă ar fi păstrat permanent un secret desăvârșit asupra tuturor lucrurilor. Uneori, în clipele mele
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
își iubea atât de mult fetița. Ii mulțumea lui Dumnezeu că a rânduit în așa fel lucrurile încât viata ei să intre pe un făgaș bun. Se simțea vinovată față de Dinu, dar nu mai putea face nimic, secretul era bine ferecat în adincul sufletului ei. Zi după zi, an după an, Saradine creștea și se făcea din ce în ce mai frumoasă. Blondă, cu părul buclat și galben ca aurul, iar ochii negri și migdalați. Învăța foarte bine la școală și toată familia părea fericită
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 572 din 25 iulie 2012 Toate Articolele Autorului amurgul nu are nici un rost dacă pleoapa ta nu se scufundă în lacrimă tăcerea ta devine absurdă atunci când cuvintele, în năvălnicia lor îți rămân ferecate pe buze iubirea... și ea se transformă în monedă de schimb devenind pariu si miză în jocurile ridicole de societate trăim pe aceeași planetă sub același cer subjugați sub crucile personale uitând și iertând greșelile noastre și greșelile greșiților noștri
PĂCATE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359018_a_360347]
-
era cald si frumos si bine... Să poruncești zorilor să albească înainte de vremea răsăritului; să urmărești bătălii crâncene, cu deznodăminte însângerate, în tihna lojei de cititor. Să călătorești acolo unde piciorul n-o să hoinărească vreodată, să palpezi granițele unor lumi ferecate în uitare. Așadar, talismanul de safir. Talismanul de cerneală. Pod între maluri care iși schimbă coordonatele, doar ca să refacă din frânturi o panoramă : un copil, o lumânare, o carte. Și cortina lumii, coborând peste dunele realității și ale himerelor, peste
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
obligați să nu rămânem la nivelul cuvintelor ci să intuim, după puteri, tăcerea din ele. Este o „tăcere” prin care poetul se manifestă plenar și se ridică, ambițios, puternic și senin, ieșind din labirintul canoanelor și șabloanelor în care este ferecată poezia românească și neluând în seamă avalanșa versurilor anapoda din ultimii ani, lipsite de valoare artistică, dar bogate într-un libertinaj de limbaj greu de înțeles, de acceptat și asimilat. Marian Malciu Membru al Ligii Scriitorilor din România Referință Bibliografică
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]
-
buchet al timpului clipe de povestit peste ani cu sufletu-mi plin de bucurie, vă mărturisesc cu sinceritate că m-a cuprins în bratele-i maiastre visul unei clipe pe care am prins-o în simțire și pe care am ferecat-o pentru totdeauna plină de recunoștință. Artă literară este astăzi lumină ce ne strălucește, făclie plină de speranță luminând calea generațiilor prezente și a celor viitoare, căci cei ce-și transpun viata-n scrieri nemuritoare trăiesc dincolo de timp și spațiu
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]
-
modestie ne învață și ne insufla talentul pe care l-au primit în dar, că poartă peste timp. Cu bucurie și multă generozitate ați deschis în noi Ferestre Colorate, si cu brațele întinse am primit în dar Cărțile prietenilor mei, ferecând în nemurire timpul, căci, Așa a fost să fie.... Va multumesc dincolo de cuvinte, maeștrilor de la care am primit o veritabilă și prețioasă lecție literară, de la sufletul cu aripi de vers și maestra mea, doamna Rodica Elenă Lupu, artiștilor cuvintelor ce
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]
-
a prăbușit coliba...smochinul i s-a uscat... Iar izvorul ce-i da apa, deândată a secat... Cuv.Petru Atonitul. Pe Petru, un grec ostaș, turcii ca zălog l-au luat Și-n temnița din Samara, în lanțuri l-au ferecat... Scăpat de Sfântul Nicolae, care spre Roma l-a-ndemnat Unde cu schima Îngerească, Papa, smerit, l-a îmbrăcat ! Petru, se Ruga la DOMNUL, pentru o viață liniștită ; Iar MESIA prin DUHUL SFÂNT, s-o facă Desăvârșită ! Maica DOMNULUI venit-a, la
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
O, de-ar mai trece Dumnezeu prin țară/ să ne citească sufletul afund,/ cel răstignit a nu știu câta oară/ pentru îndrăzneala de-a se vrea rotund,/ ar da de mari palate-mpestrițate/ și de bordeie-ascunse sub pământ,/ dar niciodată, Doamne, ferecate/ la-nfățișarea Oaspetului Sfânt./ O, de-ar veni Bătrânul din poveste/ cu barba Lui de sălcii și mălini,/ ne-am ridica încreștinați pe creste/ spre Răsăritul hojma de străini./ Și zornăind cătușele commune/ ce-au ruginit în temnițele lor/ ne-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
el, cuprinzându-l cu brațul drept pe după mijloc, într-un gest simbolic de susținere. Pătrunseră în antreul devenit pentru moment capelă, iar mirosul puternic de ceară topită și tămâie, îi reînvie lui Matei pentru câteva clipe, imagini vechi și adânc ferecate în tainițele memoriei sale, pe care însă realitatea - totdeauna mai dureroasă decât momentele similare din trecut, îndulcite oarecum de trecerea timpului - le goni cu brutalitate, readucându-l aproape instantaneu în prezent. Pe o masă, spre capătul din dreapta al antreului, văzu
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
emisfere separate./ Ești prea învăluită în mister./ Orice-i posibil, am șoptit/ Primind ecou din patru zări./ Zburând pe-un mânz albastru,/ Am plantat un fir de nufăr în deșert./ Nisipul roșu, pârguit de așteptări,/ A lăcrimat adânc și-a ferecat/ Eternitatea în găoacea unei oaze./ Ca o candelă, nufărul alb,/ Prin desferecate raze/ Luminează potecile inimii/ De la imposibil la posibil./ Sus, pe cer, în albastru căpăstru,/ Luna, nebunatic mânz, dansează”. Cartea se încheie cu o pagină de „Mulțumiri” adresate celor
MOMENTE DE RĂGAZ CU PODURI LIRICE de DORINA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340216_a_341545]
-
uimiți de slovele sale care cuprindeau numai făcături și blesteme. Manuscrisul era scris de mână, destul de îngrijit și cuprindea vreo două sute de pagini. Prințul, intrigat că în casa sa se fac asemenea lucruri necurate, îl luă și porunci să fie ferecate porțile, iar când se va întoarce „năluca nopții”, s-o aducă în fața sa, indiferent de ora din noapte. Prințesa Ecaterina rămase îngrijorată în camera copiilor, în timp ce prințul Ștefan se plimbă ore în șir prin dormitor neexplicându-și cum putuse comite
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
poem povestind ceva aduce în text condiția umană, astfel că la nivelul întregii cărți sunt colectate stările umanului cu relevanță pentru existența adesea nostalgică, insistând asupra tristeții cu sugestii metafizice. “Via Dolorosa” spune: “Despre cum / A înflorit bumbacul / Cântă trubadurii ferecați în cușca bestiei / Cu sângele-n spumă. Arena de luptă este tixită cu mame și / Cu prunci înfășați în flori de hârtie. / Poporul invocă din rărunchi și din buze / Dreptul la fericire. / Mai departe-i Păcatul.” Poemele au deopotrivă un
MELANIA CUC SI VIA DOLOROSA de MELANIA CUC în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340428_a_341757]
-
o direcție necunoscută lui. - Bă, cam nasol scenariu, da’ când o fi la plată, îi sparg, mai gândi el cu acea luciditate caracteristică, dar total nejustificată, a celor aflați în disperare. După numai cinci minute, șeful gărzii deschise o ușă ferecată cu benzi de fier iar trupeții, veseli cum sunt toți trupeții din lume când fac o porcărie, îl aruncară, fără pic de respect, într-o hrubă unde lumina picura dintr-un fel de fereastră aflată cam la un kilometru depărtare
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
fason, ca un fel de formă fără fond. Te plimbi prin orășele germane și vezi cum clopotele bat singure. Au un mecanism care le programează să bată la o anumită oră. Totuși nu e firesc, e casa Domnului, ușa este ferecată cu săptămânile. E clar că societatea apuseană nu mai are acest temei religios. Și atunci acest tip de conflict este extrem de straniu. Nu mai e ca în Evul Mediu, când islamismului fanatic i se opunea creștinismul fanatic. Lumea occidentală opune
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]