12,969 matches
-
ar fi de pildă faptul că în realitate, tot ce trăisem și văzusem în București, adică tinerii morți, gloanțele care ne șuierau pe la urechi, răpăitul mitralierelor, răniții plini de sânge și cărați de trecători spre scările blocurilor unde să fie feriți de alte gloanțe și casele incendiate, deci despre toate astea îndrăzneau ca să susțină zâmbind batjocoritor că ar face parte dintr-un spectacol grotesc menit ca să-l înlăture pe Ceaușescu și regizat de occidentali împreună cu rușii. Indiferent cum încercam să-i
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
un pumn,o piatră un băț au adus moarte, și așa intră omul în ciclul de viață al pământului alături de semenii săi, animalele, de parcă nu îi era îndeajuns că trebuia să se ferescă de alții, acum va trebui să se ferească până și de sine. Biblia spune că primi morți au fost doi frați,dar cine știe câți frați s-au omorât între ei până la moartea descrisă in carte. Primul drum, de mers cu piciorul, nu i-a ajuns, între timp păcălise un
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
omul nu a făcut decât să își ardă combustibilul planetar care asigura cuibului său universal o durată prestabilită la formarea ei ca entitate spațiotemporală. Când începe să taie pădurile ancestrale, ivite special spre a pune umbră pământului pentru a-l feri de unele modificări ce apar în mișcarea universală a materiei, el își taie de fapt, craca sa universală pe care natura îl lăsase să stea atărnat fără să-i ceară nimic special de făcut. Se zice că la venirea pușcăriașilor
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
vânt. Un cânt murmurai, ca izvorul Ce cheamă lumina din nopți. Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți. Cândva mi-ai adus primăvara, Din albul covor de nămeți. Mi-ai prins la ureche, o floare, Di stelele-aprinse-n ferești. Mi-ai fost desfătare și cântec, Nectar într-o cupă de crin. Sărutul iubirii, pe frunte, O clipă de dor și alint. Citește mai mult Cândva mi-ai bătut la fereastră,Timidă, cu ochii sclipind,Cu zâmbet de fată frumoasă
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în vânt.Un cânt murmurai, ca izvorulCe cheamă lumina din nopți.Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți.Cândva mi-ai adus primăvara,Din albul covor de nămeți.Mi-ai prins la ureche, o floare,Di stelele-aprinse-n ferești.Mi-ai fost desfătare și cântec,Nectar într-o cupă de crin.Sărutul iubirii, pe frunte, O clipă de dor și alint.... XVII. DOAR TU, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. În zori
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ieși pe poartă, mama se întoarse pentru a-i face cu mâna, moment în care, căscă ochii ca o broască și începu să râdă nebunește, cu lacrimi imense șiroindu-i din nou pe obrajii, într-un pârâiaș proaspăt de rimel. - Ferească sfântul, a înnebunit de durere, se bătu cu palma peste gură bunica! Mădălina făcu și ea cu mâna, lipind de geam păpușa pe care o ținea în brațe, la gâtul căreia strălucea frumos noul ei colier cu pandantiv din aur
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > CONSIDERABILE DOCUMENTE ȘI IDEI - LARRY L. WATTS: „FEREȘTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În 1985 am primit în Canada, de la editorul Ion Dumitru din Munchen, două volume cartonate: „În serviciul Mareșalului”, de Larry L.
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
cum nu a mai făcut-o nimeni până la el; ca un om de mare caracter și cercetător de elită. Îl recomand. În 2011, Larry L. Watts a surprins, uimit și zdruncinat puternic cititorii români cu un volum istoric supra-documentat intitulat „FEREȘTE-MĂ , DOAMNE, DE PRIETENI...” apărut la editura bucureșteană RAO, rodul muncii de cercetare pe parcursul unui deceniu. Autorul își începe prefața cu „Cercetările care pot conduce uneori mult mai departe decât se anticipa”. Acest adevăr a fost de multe ori demonstrat
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
independent pentru Nordul Transilvaniei Liber și Independent. În Maramureș, ucrainenii cu complicitatea comandamentului sovietic din zonă, au cerut anexarea Sighetului și a unei părți a Maramureșului la Ucraina amenițând majoritatea românească în caz de refuz cu arestarea, deportarea sau moartea! Ferește-mă, Doamne, de prieteni că de dușmani mă păzesc eu... zic și românii, cum zic și alte nații prin Europa. Din nefericire, Dumnezeu nu ne-a ferit de prieteni, ba mai mult a râs de noi când a auzit că
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
Ucraina amenițând majoritatea românească în caz de refuz cu arestarea, deportarea sau moartea! Ferește-mă, Doamne, de prieteni că de dușmani mă păzesc eu... zic și românii, cum zic și alte nații prin Europa. Din nefericire, Dumnezeu nu ne-a ferit de prieteni, ba mai mult a râs de noi când a auzit că îi numim eliberatori! Cât privește, cum ne păzim noi de dușmani, să nu mai vorbim că e tristețea pe pământ. Cine nu crede să citească istoria românilor
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
Dej (în 1964), și mai ales, Ceaușescu (începând cu 1968) au fost niște patrioți incontestabili ai României. Fac această comparație cu mâhnire, dar aceasta este un adevăr istoric. PS. După război, englezii și francezii, cu americani cu tot, au spus : ferește-ne, Doamne, de prieteni, ... Au spus-o degeaba și târziu, i-a costat treizeci de ani de război rece cu marele lor prieten de la răsărit, URSS-ul, și încă nimic nu-i sigur, cu o singură excepție: restul e îndoielnic
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
ani de război rece cu marele lor prieten de la răsărit, URSS-ul, și încă nimic nu-i sigur, cu o singură excepție: restul e îndoielnic !! Corneliu FLOREA decembrie 2011 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: CONSIDERABILE DOCUMENTE ȘI IDEI - LARRY L. WATTS: „FEREȘTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... Corneliu Florea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corneliu Florea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
a ajutat să se ridice vertical și să privească spre Cer. Și tot cuvântul care l-a ajutat să-și plece fruntea până la firul ierbii. Cu el în brațe ieșim în întâmpinarea oamenilor și tot el ne ajută să ne ferim de rău și de primejdii. Fără cuvânt omul nu este om, rămânând la stadiul primar, scoțând fel de fel de sunete ininteligibile. Însă, „o punte către soare” ne oferă cuvintele adunate într-o carte. Un aforism despre iubire relevă cele
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Acasă > Versuri > Iubire > DECLIN OPALIN Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te-ntreb deseori cine ești... Mai spune-mi, te rog, un cuvânt, Atunci cand privirea ferești. Prin ține, o urmă-i lăsată De pașii de prunc, alergând Pe-o plajă pustie, curăță, Nisipul din noi adunând. Și luna mi-e sora de sânge, Și vântul mi-e frate de ploi, Iar ochiul meu râde sau plânge
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1493538411.html [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
ne separă, Dar toate ne-aduc înapoi. 29 iulie 2016, Constantă Sursa foto: Beautiful Decay - Pearl C Hsiung #Spray #Paint #Art Mă-ntrebi deseori cine sunt,Te-ntreb deseori cine ești...Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,Atunci când privirea ferești.Prin ține, o urmă-i lăsatăDe pașii de prunc, alergândPe-o plajă pustie, curăță,Nisipul din noi adunând.Și luna mi-e sora de sânge,Și vântul mi-e frate de ploi, Iar ochiul meu râde sau plânge,Găsind drumul
DECLIN OPALIN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1493538411.html [Corola-blog/BlogPost/362200_a_363529]
-
mai sta mult pe gânduri, ca o zvârlugă, Emanuela sări pe prispă și dispăru în răcoarea casei de țară, urmărită de privirile pline de dragoste ale părinților. Mama, într-un gest atât de obișnuit în ultimul timp, își șterse ochii, ferindu-se să fie văzută, cu colțurile basmalei. Mai calm, dar vizibil emoționat, tata își freca palmele cu mare satisfacție și bucurie. După doar câteva minute, fata le apăru în față cu zâmbetul pe buze, radiind ca o adolescentă în mulțumirea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
moment dat, după ieșirea din închisoare, s-a pus problema să fie făcut arhiereu, i se întocmise chiar "dosarul"în vederea acestui act, totul era pregătit, însă mașinații externe și străine de Biserică (Securitatea!) și interne (gelozia de breaslă!) l-au „ferit de această corvoadă”. Spun "corvoadă", pentru că după ce l-am cunoscut, atât cât am apucat eu să-l cunosc, mi-am dat seama că pentru un om atât de sensibil și de delicat și, într-un fel, atât de fragil (în
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
înalț din vremuri ancestrale Cu sevele în vene curgându-mi din adânc; Mai bâjbâi printre umbre, în căutări banale Și nori și ploi albastre, în căutarea mea, mănânc... Și-ntind un dram de verde, cu țipătul în gene, Nu mă feresc de trăsnet și fulger nici un pic; Știu că am vieți o mie ascunse în poiene În care am și casă și masă din nimic... Și știu că mă așteapă și firul ierbii verde Și flori de liliac se-ndreaptă către
ÎN CĂUTAREA PRIMĂVERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_primaverii_violetta_petre_1336904009.html [Corola-blog/BlogPost/358657_a_359986]
-
an verde era Și-și apăra colina... Iubind, cum știm, tot ce e viu Și tot ce-nsuflețit e, Al lumii Miel dus în pustiu Cu sângele-n cuțite, S-a aplecat din răsputeri Văzând a florii floare Și o feri cu mângâieri, Să n-o ia în picioare Și crucea ca de piatră iar Pe umerii-i și-a pus-o, Mai ușurat și El, măcar... El știe cum a a dus-o! Smuls mai apoi de pe pământ Și azvârlit
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
din scaieți și spini, Cununa umilinței, Sporind în sânge și în chin Veninul suferinței. Când nu părea să mai fi scos Vreun suflu sau sudoare Și îl jeleau toți cei de jos Cu lacrimi uscătoare, Al plantei vrej de El ferit În drumul spre pieire, S-a ridicat, s-a-ncolăcit Pe cruce și lungi fire Spre a lui gură a întins Mustoase frunze crude Și fiecare l-a atins Ca buzele să-i ude Și printre spini și-a strecurat Lăstarii și
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
Lăstarii și cârceii Și fruntea toată i-a udat, Uimiți priveau iudeii... Și-n jurul spinilor a tors Din verde crud cunună... Ci doar când ochii i-a întors Iisus spre lumea-I bună Și floarea ochii și-a închis Ferindu-i de lumină Și-a lumii ură ce-a ucis Pe Fiul fără vină... Și de atunci, doar într-o zi Și numai într-o seară, Avea pe veci a înflori Gingașa floare rară. Spre amintire tuturor De patimile crunte
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
norii furioși Cum sufocă blândul soare cu-al lor chip de domni serioși. Nicio șansă de mai bine, ziua asta e pierdută, Marea luptă cu uscatul, de parc-ar fi o redută. Pescăruși întârziați se izbesc de vântul rece, Se feresc țipând de valuri, de teamă să nu se-nece. Un vapor în depărtare, chinuit, înaintează... Ca un turn înfipt în mare, catargul atent veghează... Ascunsă sub o umbrelă, de frică mă cutremur, Umezeala mă cuprinde și mă trezesc că tremur
FURTUNĂ PE MARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1416672199.html [Corola-blog/BlogPost/372038_a_373367]
-
dăruit Slujirii Evangheliei ; ca și cei "doișpe", s-au Jertfit ! Sila, a-nsoțit pe Pavel, la Apostolicul Sinod Și după multe dezbateri, s-au pus de comun acord : Nu se mai taie împrejur, cei care vin la-n Creștinare ; Să se ferească de sânge, de sugrumări și desfrânare ! Celor din Antiohia, Sila le-a dus o Scrisoare, Spre a ține Legea Nouă și bună îmbărbătare ! Cu Pavel a fost la Derbe, la Listra și în Siria Creștinând păgânătatea, până în Cilicia ! La Listra
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1438323675.html [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
de-atunci nicicând n-am mai citit ‘nainte căci pentru noi fu cartea Galeot.” Postuma “ Când te-am văzut, Verena” este o mărturie directă a faptului că Eminescu a rămas împietrit în fața frumoasei ieșence: “Și îți aduci aminte cum mă feream în laturi/ De dulcele-ți cuvinte și lunecoase sfaturi,/ Știind cum biruiește poftirea frumuseții,/ Știind ce vierme pune în sâmburul vieții, // Știam că sunt copilul nefericitei secte/ Ce are sete adâncă de formele perfecte/ Și inima-mi trecut-au nmai
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
sentimente priviți dv. Verbul a muri? - pusă de Nicolae Băciuț, după ce-l citează pe Daniel Turcea cu inspiratul vers: „Știu, vom muri, dar câtă splendoare”. În privința conceptului de moralist - Nicolae Steinhardt dă următoarea explicație: „-- Scriitorul nu are a fi moralist. Ferească-l Dumnezeu de una ca asta! Alta e menirea lui: să iște în mintea și-n inima cititorului concluzii moraliste, mai bine zis morale. Criticul, eseistul pot fi desigur, ei, „moraliștii” în sensul dat cuvântului în secolele XVII și XVIII
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]