1,559 matches
-
este anul acesta (29 iunie-8 iulie) consacrat. Veselă, petrecăreață, disponibilă, Anouk Aimée recunoaște astăzi că adora să fie iubită. „Dacă la celălalt capăt al platoului, un electrician nu mă băga în seamă, mărturisește ea, nu mă lăsam până nu-l fermecam!” Visa să se facă dansatoare, cinematograful obligând- o, contra naturii ei, să se ia prea în serios. De aceea nu l-a iubit niciodată. Nu cariera a atras-o, ci posibilitatea unor întâlniri neprevăzute și minunate. Un copil la Auschwitz
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
spre care părea că se îndreaptă Agamiță și ai săi - lume în care machiaverlâcurile cotidiene duceau spre rezolvări cu dimensiuni caricaturale, politice, ținând de realismul ramolismentului danubiano-pontic - și lumea în care, Agamiță, echilibrând universul uman - și chiar moral! - cu scrisoarea fermecată la buzunar, ne oferă imaginea omului nou, luptătorul pentru drepturile și libertățile oamenilor, omul care, fericit și el, va rămâne înlănțuit în istoria revoluției albe ca zăpada, pe care a fundamentat-o! Da, da, în grădina raiului patronat de Trahanachele
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
tineri care pătrund cu aplomb în lumea dansului, pentru care au daruri înnăscute și, de fiecare dată, am subliniat cu uimire și încântare, măiestria lor artistică, în acest domeniu, tangent inițial formării lor profesionale. Dar, pentru prima oară, am fost fermecată de expresivitatea gestică a unei actrițe, de capacitatea ei de a spune totul, atât prin cuvinte cât și, în egală măsură, prin vibrația brațelor care „vorbeau” cu aceeași pregnanță despre întregul ei tumult sufletesc, urmărind-o pe Maia Morgenstern în
Teatrul și dansul din nou împreună by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3717_a_5042]
-
vodcă și m-am Înecat pufnind În râs. Mi-am amintit că același lucru mi se Întâmplase și la Onești cu „secărica”. Maria Tănase avea un fel atât de simplu și de natural de a vorbi Încât te surprindea și fermeca. A râs și ea, Înveselită de reacția mea. Nu știu prea bine cum s-a Întâmplat, dar am pornit cu MariaTănase prin țară. Am fost șoferul celei mai mari interprete de muzică populară pe care le a avut vreodată România
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
la ruperea relațiilor cu familia, Ion Pillat interzicânu-i accesul în casa părintească și interzicându-le celorlalți membri ai familiei să o viziteze. După un timp, tatăl se mai înmuiase și o reprimise pe fiica rătăcitoare, alături de logodnicul ei care îi fermecase repede pe toți, ceremonia nunții lor având loc apoi chiar în casa familiei Pillat. Mihai Fărcășanu era - așa cum îl descrie Cornelia Pillat 1 - "frumos, liniștit, definitiv. Îi privesc fotografia pe care Pia i-a făcut-o în acea iarnă ș1944-1945
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
pentru a face un anunț, și oricum l-a făcut cu anumite dubii, rezerve", a spus Marian Preda, scrie Mediafax. De ce a spus Udrea că va fi alături de PMP El a adăugat că "Probabil doamna Udrea a avut o oglindă fermecată în care a întrebat: «Oglindă, oglinjoară, cine este cel mai frumos partid de dreapta din țară?» și i s-a spus că nu este PDL și a anunțat că PMP va fi probabil cel mai important partid de dreapta din
Partidul Mișcarea Populară iese la atac. Prima țintă: Udrea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36241_a_37566]
-
a fi și alături de noi În această zi specială. I-am mulțumit din suflet maestrei Stana Bunea și Îi mulțumesc din nou pe acestă cale, pentru minunatul aport pe care ni la adus la calitatea evenimentului, cu harpa sa cea “fermecată”. I-am mulțumit și Îi mulțumesc din nou maestrei Ruxandra Oancea care ne-a Încântat simțurile cu măiestria ei de mare pianistă. Eminescu ne-a zâmbit, nu glumesc deloc. Altă minune? Este foarte curios ce s-a Întâmplat. Eram aproape
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
ierburi, pe mlădiosul vostru pântec, prin ierburi lungi - că lănci - prin pietre, al vostru chip de vis! Voi ce vă'ncovoiati, ca lanțuri, sunteți de-acum înlănțuiți de necurmatele cadențe ce torc nemaicântatu'-mi cântec. Veniți misterioși și falnici, voi fermecați de-un glas străin! De-acuma zvârcolirea voastră numai la ritmul meu se schimbă și fără vlaga e-'mpotrivă-mi primejdioasa voastră limba ce că o floare otrăvita înaltă-amarul ei venin. Eram prin ierburi lungi culcata și v'asteptam cu ochi
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
uman de cunoaștere în univers), nu trebuie să ne ascundă esențialul, adică victoria poetei magiciene: "iar fluierarea mea, de-acuma, se schimbă'n cântec de izbândă". Primii care au cunoștință de această evoluție sunt șerpii înșiși. "Misterioși și falnici", dar "fermecați de-un glas străin", ei vor trebui să se supună noii lor suverane: De-acuma zvârcolirea voastră numai la ritmul meu se schimbă și fără vlaga e'mpotrivă-mi primejdioasa voastră limba ce că o floare otrăvita înaltă-amarul ei venin. În
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
și apăsătoarea conștiință a faptului că din punct de vedere financiar sînt un pasager pe o corabie ce se scufundă. [...] A scrie un poem e ca și cum ai sta pe un țărm și ai spune „O să vîslesc pînă la insula aceea fermecată de acolo“. Dar cînd încep să vîslesc, plăcerea acțiunii mă face să uit de orice simț al direcției și, desigur, în cele din urmă ajungi să revii mereu în locul de unde ai plecat, plus experiența, dar fără succesul perfect, care este
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
informație, intuiție critică, argumentări clare. Referirile culturale la care apelează frecvent dovedesc, la rândul lor, o largă deschidere spre modernitatea actului teatral, spre creația regizorală de avangardă. Scriitura îi stă sub semnul unui expresionism subtil nuanțat, e lipsită de prețiozități, farmecă printr- un stil „beletristic” elevat, în spatele ei simțindu-se o vocație literară reală, necomplexată de insinuarea în demersul critic a unor stări și rememorări subiective, cum doar la Marina Constantinescu mai remarcăm astăzi. Publică în revistele de cultură însemnate ale
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
România modernă. Și, pentru mine, izvor viu de amintiri nobile și entuziasm. Avem nevoie de ce ne poate dărui cultura franceză și se cuvine să ne facem și noi cunoscuți. Se cuvine și trebuie să împlinim această îndatorire națională. Arta singură, farmecă, cheamă și învață, în limbă universală; înalță și pune în lumină ceea ce se cucerește cu muncă aprigă și se adaogă zidirii de civilizație. Aștept cu drag să revin la Institut. Primește, te rog, din suflet pornită expresia celor mai devotate
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Se execută cu grație, semn că ispita apoteozei, tentația paroxismului și altele asemenea, își găsesc în Răzvan Petrescu un neobosit creator de „sensuri grele”. Variațiunile pe o temă de Vater- Puccini este o colecție de explozii controlate marca Răzvan Petrescu, fermecă tor și atunci când disprețuiește.
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
despre cîteva din volumele ei reprezentative. În fine, este profesorul clujean într-o cu totul altă ipostază în studiul despre Gellu Naum?! Ion Pop, care nu agreează hedonismul, se relevă aici ca un degustător rafinat de poezie, un atent stilist, fermecat de meandrele instituirii sensului prin mijloace abia bănuite. Criticul e cu adevărat un profesor care explică cu răbdare și cu bucurie. În plus, mai mult decît în Viață și texte, e aici, oferit cu discreție și doar în limitele necesarului
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
alămuri cu veninul distilat mari corbi arzînd planeta și ceasul cu albine năvoadele pe seva singulară fuzionînd dendrite ce urcă-n auroră și se-ascundea prin piele arhanghelul cu flori era întîia zi ne mîngîia mătasea pe ochii bulbucați și fermecați de magmă și undele treceau prin vamă lăsîndu-și mierea disonantă abateri arzătoare în zone de acord srăbunii structurați ai florilor de colț mergeam către vibrațiile din lumină atingeam cupole de mosc ventilații armonice trupuri contrapunctice pe muzică heraldică mă înconjurau
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
Marina Constantinescu Există un loc care farmecă pe multă lume. Din pricini, uneori, diferite. Unii merg în sudul Franței ca să privească cîmpurile de lavandă și să-și amețească simțurile cu aceste mirosuri și culori. Alții, ca să asculte muzică de operă la Aix-en-Provence, ca să se plimbe prin ruinele
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
și descântec în nemărginire și în nemurire unde e posibil să țesem iluzii ce din viața pier pe Terrae nevoie și de imponderabili, văpaie de astre de mult inefabil și puțin mister Te invit în spații hipersiderale omul meu iubit, fermecați de-acorduri de orgi din catedrale să reținem clipă.... timpul prea grăbit. O cadă mare de baie în curtea spitalului și câteva ciori zgomotoase au fost de ajuns să-mi aduc aminte de sfârcurile ei rozalii de rochia ei albastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de parcă eu aș fi fost ultimul apărător al scrisului olograf. "Bătrâne, râdea Mircea, nici nu-ți închipui ce mișto o să fie. Cum ai să scrii mai pe urmă". Făcea planuri de astfel de cărți. Vorbea pasionat de ele și era fermecat de computerul său. Eu continuam să nu cred. îmi cumpărasem doar o altă mașină de scris, puțin mai performantă, la care îmi transcriam manuscrisele... Apoi anii s-au perindat cu bucuriile și, mai ales, durerile lor. Mircea a plecat pe
Mircea, computerul și dorul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10876_a_12201]
-
PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris/ 1995). Dincolo de complicii mei, un nou sonetist bate la ușa performanței estetice a acestui delicat „gen fix” al poeziei. În urmă cu câțiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Lectorului curios, ori lovit de aripa formei fixe, îi recomand să citească fabulosul volum de sonete „FIIND” - 365 + 1 Iconosonete, apărut la Editura „Semne”, fondată și îmbogățită cu titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
câmpenești unde „curgeau valuri de bere în aburul cârnaților înecați în muștar dulce”, le-au umplut viața acelor ani care s-au scurs prea repede. Ca la bagheta unei vrăjitoare, această autoare la prima ei carte zburdă din lumea realității fermecate în lumea cuvintelor găsită uimitor și cu un entuziasm debordant dă viață „clipei”. Pentru că „clipa” este minunea care există doar dacă o trăiești, și atâta cât o trăiești, adică doar o clipă- Fericiți cei ce știu să o trăiască. Fiecare
DIN MEMORIA INIMII de Daniela Mocioc. In: Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
Hollywood Alexandra Poiana, o frumoasă ieșeanca de 18 ani, va juca alături de Steven Seagal, în ultimă producție a acestuia. Ambasador al Fashion TV în România pe 2008, Alexandra Poiana va juca în următorul film al lui Steven Seagal, americanul fiind fermecat de frumusețea tinerei de numai 18 ani. “În copilărie visăm să devin medic veterinar. Acum îmi doresc să ajung la Hollywood”, a declarat Alexandra. “Cea mai mare surpriză a mea și totodată și o mare realizare a fost aceea după
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/96484_a_97776]
-
a dat pe spate de la prima înghițitură. Frescobar există de ceva vreme, dar trebuie să recunoaștem că atenția ne-a fost atrasă de locația nouă, care se prezintă cu un design impecabil. Simplu, geometric, cu accente naturale, interiorul ne-a fermecat instantaneu. Combinația contrastantă de alb-negru, lemn deschis și culoare (care e dată de fructe) merge perfect cu identitatea localului: produse rapide și sănătoase pentru un stil de viață urban. Meniul se ridică așteptărilor create de designul interior. Freshurile sunt absolut
Frescobar [Corola-blog/BlogPost/96641_a_97933]
-
plimbă, sau rătăcește prin pădure, gândiduse la mititica ființă, care e pretutindene și necăiri. Această concepțiune e prea ordinară ca să mai merite discuție! Arta trebuie să aibă originalitate puternică, energie, vlagă. Arta trebuie să placă, să instruiască, să înnobileze, să farmece, să entuziasmeze, să producă idei. A nu fi artist nu e o crimă, ba nici rușine; a da însă asalt Parnasului, când n-ai nici putere, nici dreptate, e o crimă. Când toți ar avea bunul simț, când toți și-
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
vechi teatru uriaș. Frontonul are coloane de culoare cenușie, căruntă. Este încercuit de o galerie aidoma lui Gostinnîi Dvor și acolo sunt numai magazine de cărți. O frumusețe de nedescris! Ce ediții! Ce lux de cărți! Ce varietate! Eram parcă fermecat, dar fermecat în realitate. Ce ar fi dacă aș avea bani? La Paris a apărut Kerenski și a înființat ziarul său Dni. Acum la Paris sunt șapte ziare rusești. Poziția ziarului nostru este cea mai bună, fără partid, astăzi monarhiștii
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]