1,654 matches
-
prezentului. Mannheim susține că, odată cu această primă fază a mentalității utopice, "imposibilul dă naștere posibilului, iar absolutul interferează cu lumea, condiționând evenimentele prezente"237. Considerată a fi o formă fundamentală, și cea mai radicală, a mentalității utopice, chiliasmul corespunde unei "fermentații spirituale" (de tipul celei induse în spațiul social de Thomas Münzer) îmbinate cu "excitația fizică a țăranilor", al cărei scop este manifestarea imediată în prezent 238. În etapa utopiei chiliaste, nu ideile îi presează pe membrii societății spre acte revoluționare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este prețul de cost redus al biosorbenților și performanțele ridicate de îndepărtare a coloranților. O serie de produse naturale abundente (de exemplu, microalgele provenite din lacuri sau din mare) sau reziduale, provenite din operații industriale (ca de exemplu procese de fermentație, nămol activ rezidual din stații de epurare a apelor) pot fi utilizate ca biosorbenți manifestând performanțe comparabile cu rășinile schimbătoare de ioni. Se relatează că uneori acest tip de adsorbenți neconvenționali sunt mult mai selectivi decât cărbunele activ comercial și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Inoculul provine din tulpini de colecție, sau tulpini izolate (identificate) din diverse surse și este utilizat sub forma respectivă, sau după o prealabilă adaptare în prezența coloranților. - Biomasa microbiană Aceasta rezultă în cantitate mare, ca produs rezidual, din procesele de fermentație pentru sintetiza unor produși valoroși, cum ar fi antibiotice, enzime sau alte produse biologic active și de obținere a unor băuturi. S-a constatat că biomasa are o capacitate mare de biosorbție a coloranților și poate fi utilizată în forma
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
locuitorilor săi, pământul le dăruiește de-ale gurii din belșug și astfel pot rezista oricât. Acestea fiind zise, i-au servit din butoaiele ascunse în cele două gropi. Pecenegii au ridicat asediul, iar amestecul de orz și apă (supus unei fermentații lactice, spre deosebire de cel din miere și apă, care a trecut printr-o fermentație alcoolică) a ajuns strămoșul tuturor borșurilor care umplu și astăzi farfuriile Europei răsăritene. Strămoșescul gust pentru acru Una dintre cele mai ciudate particularități ale bucătăriilor estului european
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rezista oricât. Acestea fiind zise, i-au servit din butoaiele ascunse în cele două gropi. Pecenegii au ridicat asediul, iar amestecul de orz și apă (supus unei fermentații lactice, spre deosebire de cel din miere și apă, care a trecut printr-o fermentație alcoolică) a ajuns strămoșul tuturor borșurilor care umplu și astăzi farfuriile Europei răsăritene. Strămoșescul gust pentru acru Una dintre cele mai ciudate particularități ale bucătăriilor estului european este prezența importantă, între zemuri, a supelor acre. Ciorbe la noi și la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acru nu se mai întâlnește decât extrem de rar în supele celorlalte bucătării europene, iar atunci când există, gustul acid este obținut din oțet și din suc de lămâie (ca în Grecia) ori din alte fructe, niciodată din cereale ori legume supuse fermentației lactice, așa cum se întâmplă în răsăritul continentului. Reticența Vestului față de zemurile acre este relevată atât de stupoarea (identică aceleia de pe chipul abatelui de Marennes, descrisă de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului) manifestată de majoritatea occidentalilor la prima înghițitură luată dintr-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
origine slavă. Rușii și ucrainenii fac și ei borș, dar prin acest cuvânt înțeleg o supă acrită cu zeamă de sfeclă fermentată. Influența lor este prezentă, așa cum afirmă Radu Anton Roman, în Bucovina, unde se face „borș din sfeclă“. Tehnica fermentației lactice este cunoscută în întreaga Europă încă din neolitic. Cerealele măcinate fermentează spontan, în contact cu aerul; dacă nu li se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
face „borș din sfeclă“. Tehnica fermentației lactice este cunoscută în întreaga Europă încă din neolitic. Cerealele măcinate fermentează spontan, în contact cu aerul; dacă nu li se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația unui amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fermentează spontan, în contact cu aerul; dacă nu li se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația unui amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz în poloneză); frunzele și tulpinile tinere erau mai apoi fierte, adăugându-se și ele supei acre. Maria Dembinska, în Mâncăruri și băuturi în Polonia medievală: redescoperirea unei bucătării a trecutului, afirmă că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se cheamă malorossiiskii borșci, din vechiul nume al Ucrainei, acesta fiind unul dintre argumentele care susțin originea ucraineană a tuturor borșurilor acrite cu sfeclă fermentată; un alt argument este faptul că bucătăria ucraineană cunoaște cele mai multe variante ale rețetei fundamentale. Procedeul fermentației lactice a legumelor a apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în sudul mediteraneean al continentului decât în centrul muntos și în nordul iernilor lungi. În ceea ce privește fermentația cerealelor, cea alcoolică a rămas
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
variante ale rețetei fundamentale. Procedeul fermentației lactice a legumelor a apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în sudul mediteraneean al continentului decât în centrul muntos și în nordul iernilor lungi. În ceea ce privește fermentația cerealelor, cea alcoolică a rămas cunoscută întregii Europe (fiind răspândită mai ales în nordul continentului), berea, whisky-ul sau cvasul depunând mărturie în acest sens. Românii cunoșteau braga, astăzi, din nefericire, o băutură pe cale de dispariție; berea a fost introdusă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dar în zilele noastre a devenit, pentru țărani, un simbol al dorinței de urbanizare, așa încât din ce în ce mai des se pot observa anomalii precum consumul imens de bere în regiuni altădată renumite pentru producția bogată a unor vinuri de soi. Revenind la fermentația lactică a grânelor, ciudățenia este că ea a dispărut din Occident. Nici astăzi, într-o epocă a deschiderii culturale și gastronomice, supele noastre acrite cu borș nu sunt deloc pe gustul occidentalilor. Cum s-a produs această ruptură? Care este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că ea a dispărut din Occident. Nici astăzi, într-o epocă a deschiderii culturale și gastronomice, supele noastre acrite cu borș nu sunt deloc pe gustul occidentalilor. Cum s-a produs această ruptură? Care este explicația sa? Cert este că fermentația lactică a cerealelor era comună întregului continent. Dar, pe parcursul multor secole, Europa Occidentală a abandonat zeama cerealelor fermentate, gustul pentru acru fiind satisfăcut altfel. În Evul Mediu, de pildă, rețetele cuprinzând ingrediente acide erau foarte răspândite, mai ales în Franța
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în 1628, și cum după un an (1667) va face Jean Baptiste Denis, care făcuse studiile la Montpellier. Lower reproduce experimental și edemul periferic din obstrucția venoasă (1669). Londonezul Thomas Willis (1621 - 1675), anatomist, fiziolog și iarto-chimist, terapeut solicitat, cercetează fermentațiile din sânge și alte tulburări sanguine, descoperă zahărul și urina diabeticilor și descrie comparativ diabetul insipid și cel zaharat. Studiază clinic leziuni encefalice, distinge materia cenușie elaboratoare, de cea albă, distribuitoare și publică: „De cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
entităților vii (arheele medievale), descoperitor de corpuri simple. El opune teoriei harveyene ideea organismului ca sediu al proceselor chimice. Helmont descoperă CO2 în sânge și clorura de sodiu în urina diabeticilor. Introduce conceptul de „gaz“ și descrie șase feluri de fermentație, sugerând chimia pneumatică. Contemporanii săi îl găsesc, în adevăr complex, dar contradictoriu. Dacă nu inovează în fiziologie, în noționologia medicală are un aport mai mare decât Paracelsus, în ale cărui idei despre entitățile guvernatoare de funcții organice, credea. Van Helmont
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Van Helmont: medicul anatomist, chimist, clinician și pedagog, francezul François de la Boë (1588 - 1672), supranumit Sylvius. Numele său e purtat și de apeductul pe care l-a descoperit = canalul Sylvius. Susținător al lui Harvey și de acord cu „gazul“ și „fermentația“, respectiv iatro-chimia lui Van Helmont, François De la Boë introduce în medicină, doctrina biochimică. În farmacopeea sa utilizează săruri volatile, antimoniu, tincturi, extracte, uleiuri vegetale. Ca și Jean Baptiste Van Helmont, De la Boë, explică alternanța între „fermentație“ și „efervescență“, face deosebirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acord cu „gazul“ și „fermentația“, respectiv iatro-chimia lui Van Helmont, François De la Boë introduce în medicină, doctrina biochimică. În farmacopeea sa utilizează săruri volatile, antimoniu, tincturi, extracte, uleiuri vegetale. Ca și Jean Baptiste Van Helmont, De la Boë, explică alternanța între „fermentație“ și „efervescență“, face deosebirea între „aciditatea“ și „alcalinitatea“ umorilor. Tot între novatori se înscrie și englezul Francis Glisson (1597 - 1677). Medic și anatomist, cu studii la Cambrige și Londra, el este unul din discipolii de onoare ai lui Harvey. Clinician
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se formează ca chimist pe lângă Jean Baptiste Dumas (1800 - 1884). Mai întâi descoperă cristalele care deviază lumina. Ajunge decan al Facultății din Lille, în Nordul Franței, unde viticultorii îi cer sprijinul în conservarea vinului. Experimentând pe suc de sfeclă descoperă fermentația. Este chemat în Sudul Franței să elucideze cauza bolii viermilor de mătase. îl crede pe Harvey cu ideea omne vivum ex ovo și se opune teoriei generației spontane susținută puternic de Felix-Archimède Pouchet. Dar nici experimentalistul Cl. Bernard nu-l
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de străbatere a mucoasei de către acestea spre mediul intern al organismului. În acest sens, digestia în intestinul subțire este esențială și singura indispensabilă proceselor de nutriție. În sfârșit, digestia intestinului gros completează într-o oarecare măsură, prin flora saprofită de fermentație și putrefacție, procesele digestiei enzimatice. Putrefacția, localizată în a doua porțiune a intestinului gros, se realizează sub acțiunea bacililor putreficus, perfringens, aminofilus și sperogenes, constând din dezaminarea și decarboxilarea resturilor proteice nedigerate, formatoare de baze aminice cu reacție bazică și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
26. Caragialiana lume, lume incită însă la caracterizări de ansamblu. Pentru a o cunoaște și cartografia, Mircea Iorgulescu întreprinde un demers catabazic, străbătând în lung și-n lat un veritabil Hades populat de o "sublume; un conglomerat rezidual în continuă fermentație logoreică. O formațiune teratologică"27. Secția și carnavalul sunt singurele posibile diviziuni ale acestei pseudoumanități amorfe al cărui etalon este pișicherul și față de care Cănuță și Anghelache îndeplinesc un rol christic de redempțiune. Absolutizarea presupusă de abordarea sintetică a tipologiei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]