2,822 matches
-
urmă hemolizei se vor îmbiba cu hemoglobina și produși de degradare ai acesteia, imprimând țesuturilor o culoare roșie-negricioasă. În același timp sub acțiunea proteolitica a toxinelor rezultă dezintegrări celulare cu punerea în libertate a lipidelor și a glucidelor. Lipidele prin fermentarea butirică dau naștere acizilor grași volatili responsabili de mirosul caracteristic iar degradarea glucidelor va duce la dezvoltarea gazelor, care conferă caracterul crepitant al focarelor. EVOLUȚIA NECROZELOR ȘI A GANGRENELOR Evoluția focarelor de necroza și de gangrena este dependența de o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fructele, melasa, sfecla de zahăr, trestia de zahăr, zahărul. Fructele conțin glucoză și fructoză, care prin fermentație și apoi distilare conduc la băuturi spirtoase mult apreciate: palinca, horinca, țuica, Rakii, Slivovika, Kirsche- Wasser, Maraschino, Chery Brandy, Calvados, Apple-Jack etc. Prin fermentarea sucului de trestie de zahăr și distilare se obține romul. ∗ materii prime care conțin amidon: cerealele (porumb, grîu, secară, orez, orz, ovăz), cartofii, castanele sălbatice etc. Fermentația alcoolică este posibilă numai după hidroliza amidonului. Din cereale și cartofi se obțin
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
biomasă proteică. Majoritatea drojdiilor folosite în fermentația alcoolică aparțin genului Saccharomyces ( Meyen ) Ress, deoarece fermentează bine glucidele. Ele se caracterizează prin faptul că nu formează micelii tipice, produc 1÷4 spori, sunt adaptate la condiții de anaerobioză, iar puterea de fermentare depășește puterea de respirație. Specia Saccharomyces vini numită și Saccharomyces cerevisiae Hansen reprezentă aproximativ 80% din toate levurile genului Saccharomyces din sucurile de fructe în fermentare. Mediul fermentat se acoperă cu spumă, forma sedimentului putînd fi pulverulentă sau floculantă. Această
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
tipice, produc 1÷4 spori, sunt adaptate la condiții de anaerobioză, iar puterea de fermentare depășește puterea de respirație. Specia Saccharomyces vini numită și Saccharomyces cerevisiae Hansen reprezentă aproximativ 80% din toate levurile genului Saccharomyces din sucurile de fructe în fermentare. Mediul fermentat se acoperă cu spumă, forma sedimentului putînd fi pulverulentă sau floculantă. Această specie include levurile utilizate la producerea alcoolului etilic, pîinii și berii. Sușele acestei specii fermentează cel mai bine substraturile zaharificate de amidon deoarece pot fermenta și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de struguri pînă la o concentrație
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Acestei grupe îi aparțin levurile pentru vin, bere, cidru (S. oviformis, S. carlsbergensis, S. uvarum, S. vini). Levurile de fermentație inferioară sunt absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil numai în cazul fermentării în lichidul fermentat și la temperaturi joase. Activitatea vitală a levurilor este determinată de procesele de asimilare și dezasimilare. Levurile supun fermentării mediul ce conține zaharuri fermentescibile, proces în urma căruia se obține alcool etilic, dioxid de carbon și produși secundari
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil numai în cazul fermentării în lichidul fermentat și la temperaturi joase. Activitatea vitală a levurilor este determinată de procesele de asimilare și dezasimilare. Levurile supun fermentării mediul ce conține zaharuri fermentescibile, proces în urma căruia se obține alcool etilic, dioxid de carbon și produși secundari. In prezența oxigenului decurge procesul de respirație aerobă a levurilor, însoțit de oxidarea zaharurilor pînă la bioxid de carbon și apă. Ambele
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sursei de azot din mediu nutritiv, concentrația vitaminelor și gradul de metabolizare de către levuri. Tulpinile de drojdie utilizate industrial aparțin genului Saccharomyces Mayen Rees, cea mai utilizată fiind S. cerevisiae, și pot fi drojdii de fermentație superioară sau inferioară. Pentru fermentarea plămezilor din materii prime amidonoase se utilizează drojdii de fermentație superioară, care lucrează optim la temperaturi cuprinse între 270C și 320C, au randament ridicat în alcool și fermentează mono și dizaharidele, precum și o parte din dextrine. Pentru fermentarea plămezilor din
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
inferioară. Pentru fermentarea plămezilor din materii prime amidonoase se utilizează drojdii de fermentație superioară, care lucrează optim la temperaturi cuprinse între 270C și 320C, au randament ridicat în alcool și fermentează mono și dizaharidele, precum și o parte din dextrine. Pentru fermentarea plămezilor din melasă se utilizează tulpini de drojdie de fermentație inferioară, adaptate la temperaturi mai ridicate de fermentare și care fermentează și rafinoza. Sușele aparținînd speciei Saccharomyces cerevisiae, au formă sferică sau elipsoidală, cu lungimea de 5 ÷ 8 μ și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
temperaturi cuprinse între 270C și 320C, au randament ridicat în alcool și fermentează mono și dizaharidele, precum și o parte din dextrine. Pentru fermentarea plămezilor din melasă se utilizează tulpini de drojdie de fermentație inferioară, adaptate la temperaturi mai ridicate de fermentare și care fermentează și rafinoza. Sușele aparținînd speciei Saccharomyces cerevisiae, au formă sferică sau elipsoidală, cu lungimea de 5 ÷ 8 μ și diametrul de 5 ÷ 6 μ. Cea mai folosită pentru producerea alcoolului etilic este Rasa XII, obținută în anul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
6 μ. Cea mai folosită pentru producerea alcoolului etilic este Rasa XII, obținută în anul 1902. Are viteză mare de înmulțire și fermentează glucoza, fructoza, zaharoza, galactoza, maltoza, manoza, rafinoza, formînd pînă la 12% alcool etilic. Se folosește atît la fermentarea plămezilor din cereale, cartofi cît și din melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de 4 sușe de fermentare superioară și este destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
galactoza, maltoza, manoza, rafinoza, formînd pînă la 12% alcool etilic. Se folosește atît la fermentarea plămezilor din cereale, cartofi cît și din melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de 4 sușe de fermentare superioară și este destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D se caracterizează printr-o capacitate mare de fermentare, persistentă și la concentrații mai ridicate ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează printr-o
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
pînă la 12% alcool etilic. Se folosește atît la fermentarea plămezilor din cereale, cartofi cît și din melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de 4 sușe de fermentare superioară și este destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D se caracterizează printr-o capacitate mare de fermentare, persistentă și la concentrații mai ridicate ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează printr-o putere mare de fermentare, însă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
melasă și prezintă avantajul că produce mai puțină spumă. Rasa M reprezintă un amestec de 4 sușe de fermentare superioară și este destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D se caracterizează printr-o capacitate mare de fermentare, persistentă și la concentrații mai ridicate ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează printr-o putere mare de fermentare, însă produce o spumare intensă, fapt ce conduce la pierderi de plămadă. La producerea alcoolului din melasă se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
destinată fermentării mustului cu conținut de dextrine și rafinoză. Rasa D se caracterizează printr-o capacitate mare de fermentare, persistentă și la concentrații mai ridicate ale plămezilor din porumb sau melasă. Rasa II se caracterizează printr-o putere mare de fermentare, însă produce o spumare intensă, fapt ce conduce la pierderi de plămadă. La producerea alcoolului din melasă se recomandă rasele V și I, care fermentează bine zaharoza, glucoza, fructoza și 1/3 din rafinoză. Rasa V are putere de creștere
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
care fermentează bine zaharoza, glucoza, fructoza și 1/3 din rafinoză. Rasa V are putere de creștere mare și după separare se folosește în panificație. Criteriile de caracterizare și selecționare a drojdiilor pentru fabricarea spirtului sunt: capacitatea și viteza de fermentare, toleranța la alcool, rezistența față de produsele elaborate de microflora contaminantă, rezistența la antiseptici, stabilitatea în timp etc. TEHNOLOGIA FABRICĂRII ALCOOLULUI ETILIC DIN MATERII PRIME AMIDONOASE 4.1. MATERII PRIME. ENZIME Obținerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase este larg aplicată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
carbon, amilaza remanentă din plămadă reia activitatea de scindare a dextrinelor care au rămas nezaharificate. Sub acest aspect zaharificarea cuprinde două etape: zaharificarea principală, care se desfășoară în zaharificator și este o etapă rapidă; zaharificarea secundară, ce are loc în timpul fermentării, etapă lentă. Zaharificarea amidonului cu ajutorul preparatelor enzimatice microbiene urmează o altă cale, deoarece acestea prezintă un sistem enzimatic diferit de cel din malțul verde. Hidroliza amidonului are loc în acest caz pînă la maltoză și glucoză, fără să rămînă dextrine
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
concentrația de 18÷19°Bllg. Prin adăugarea cuibului de drojdie concentrația acesteia scade cu aproximativ 2°Bllg. Coeficientul calitativ al plămezii (Q) reprezintă procentul de glucide fermentescibile din extractul plămezii; se poate determina pe cale chimică sau printr-o probă de fermentare. Aciditatea plămezilor se exprimă în practică în grade Delbrück (°D), care reprezintă cantitatea, în mililitri soluție 1n NaOH, necesară pentru a neutraliza acizii din 20 ml plămadă. Aciditatea naturală a plămezilor zaharificate din porumb și cartofi variază între 0,1
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
altă parte pentru a rezista acidității crescute, care se produce în plămezi cînd acestea sunt infectate cu bacterii lactice. In timpul fermentației drojdiile trebuie să formeze o cantitate redusă de spumă, pentru a se putea utiliza la maximum capacitățile de fermentare. Pentru fermentația plămezilor din industria spirtului se folosesc drojdii de fermentație superioară, specia Saccharomyces cerevisiae, cu putere alcooligenă ridicată, capabile să transforme repede și cît mai complet zaharurile fermentescibile în alcool etilic și să suporte concentrații în alcool de 10
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cît mai complet zaharurile fermentescibile în alcool etilic și să suporte concentrații în alcool de 10 ÷ 12%. Prin izolări și selecționări s- au obținut diverse rase de drojdii, dintre care mai utilizate sunt rasele II, XII, M și D. Pentru fermentarea plămezilor dulci se pot folosi: drojdii speciale pentru alcool, uscate sau sub formă comprimată; drojdii de panificație; drojdii lichide pregătite (cultivate în fabrică). Preparatele comerciale de drojdie sunt sușe produse de S. cerevisiae și S. bayanus, cu putere alcooligenă de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
5 ÷12% vol. și toleranță la alcool pînă la 15%: Blastosel, Fermicamp, Super, Drojdie Maximum, Epernay, Hautvillers, OTTAKRING etc. Drojdia uscată conține 91 ÷ 93% substanță uscată și 2 ÷ 2,5·1010 celule pentru 1 gram. Aceasta se utilizează direct la fermentarea plămezii principale, după o prealabilă hidratare. Adăugarea se face prin distribuție în întreaga masă de plămadă pentru ca fermentația să pornească uniform. O cantitate mică din drojdia uscată- hidratată se împrăștie la suprafața plămezii pentru a se intensifica producția de bioxid
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de 28÷30°C, fiind astfel pregătită pentru însămînțarea plămezii principale. O asemenea plămadă conduce la o pornire ceva mai lentă a fermentației plămezilor amidonoase, datorită necesității adaptării drojdiei multiplicate pe zaharoză la un alt zahar, maltoză. Pregătirea drojdiilor pentru fermentare se realizează în instalații speciale amplasate într-o secție de culturi pure. O asemenea instalație este formată din 1÷2 vase pentru prepararea plămezii speciale și două sau mai multe vase pentru fermentație (drojdiere). Vasele pentru preparare sunt tip autoclavă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
mediu acid, deoarece aciditatea este un mijloc de combatere a infecțiilor bacteriene. Domeniul pH-ului la care drojdia se multiplică și fermentează este influențat de compoziția mediului nutritiv și de conținutul în alcool al acestuia. Astfel, într-un mediu de fermentare cu 4,5% alcool, limita inferioară a pH-ului pentru activitatea drojdiilor este de 1,8, la un conținut în alcool de 5,5÷6% este de 2,3, iar la 8,5÷12,5% alcool pH- ul suportat de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
1,8, la un conținut în alcool de 5,5÷6% este de 2,3, iar la 8,5÷12,5% alcool pH- ul suportat de drojdii este 3,5. La aceste valori inferioare de pH capacitatea de înmulțire și fermentare a drojdiilor scade foarte mult, însă ele nu sunt distruse. In schimb microorganismele de infecție nu rezistă la aceste acidități și pe acest considerent se aplică metoda de purificare a cuibului de drojdie cu acid sulfuric. Intervalul optim pentru activitatea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]