656 matches
-
selva zefiro scorrendo, / un lungo, incerto mormorar ne prome. (vv. 28-33) Îl passero solitario: D'in șu la vetta della torre antică, / passero solitario, alla campagna / cantando vai finché non more îl giorno; (vv.1-3) La seră del dì di festa: Tu dormi: io questo ciel, che sì benigno / appare în vista, a salutar m'affaccio, / e l'antica natură onnipossente, / che mi fece all'affanno. (vv. 11-14) Or dov'è îl suono / di que' popoli antichi? or dov'è îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cose a noi și mostră / pien di dolcezza; (vv. 67-73) Ahi, mă qualvolta / a voi ripenso, o mie speranze antiche, / ed a quel caro immaginar mio primo; (vv. 87-89) Ahi Nerina! În cor mi regna / l'antico amor. Se a feste anco talvolta, / se a radunanze io movo, infra me stesso / dico: o Nerina, a radunanze, a feste / tu non ți acconci più, tu più non movi. (vv. 157-161) Amore e morte: Me certo troverai, qual și sia l'ora / che
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mie speranze antiche, / ed a quel caro immaginar mio primo; (vv. 87-89) Ahi Nerina! În cor mi regna / l'antico amor. Se a feste anco talvolta, / se a radunanze io movo, infra me stesso / dico: o Nerina, a radunanze, a feste / tu non ți acconci più, tu più non movi. (vv. 157-161) Amore e morte: Me certo troverai, qual și sia l'ora / che tu le penne al mio pregar dispieghi, / erta la fronte, armato, / e renitente al fâțo, / la mân
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
questa particolare attenzione alle cose concrete, collocate nell'alone fantastico dell'evocazione: vedi quel gettarmi a terra (Mai ți vinse notte così chiara), che richiama, con un ricalco sensibilissimo, e qui per terra mi getto della Seră del dì di festa; oppure îl telaio batteva nel cortile (Vicolo) che fă immediatamente pensare al percorrea la faticosa tela di A Silvia: due esempi che mostrano sufficientemente una congenialità lirica di tipo fondamentalmente realistico e musicale în Pietro Mazzamuto, Quasimodo, Palumbo, Palermo, 1967
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Arcane danze / d'immortal piede i ruinoși gioghi / scossero e l'ardue selve (oggi romito nido dei venti); Dolce e chiara e la notte e senza vento (La seră del dì di festa). 344 E la lucciola errava appo le siepi / e în șu l'aiuole, sussurrando al vento / i viali odorati, ed i cipressi / là nella selva (...) Viene îl vento recando îl suon dell'ora / dalla torre del borgo. Era conforto / questo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
9. 373 Idem, p.15. 374 E quel gettarmi alla terra / quel gridare în alto îl nome del silenzio (Mai ți vinse notte così chiara); E qui per terra / mi getto e grido e fremo. (La seră del dì di festa). 375 Se Quasimodo pare condannato a qualcosa, è appunto a non poter barare con se stesso, Carlo Bo, Letteratura come vită, îngrijit de Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994, p. 541. 376 Disiata, e molto, / come săi, ripiegata a me discende
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vive: allora solo egli é pienamente felice, Zibaldone, 3848. 394 Tu dormi: io questo ciel che sì benigno appare în vista, a salutar m'affaccio, / e l'antica natură onnipossente, / che mi fece all'affanno (La seră del dì di festa). 395 Segreta / la notte delle piogge di calde lune // ți dorme negli occhi (Delfica). 396 Né în te riparo / abbandonata al sonno / da frescă gioia (L'acqua infradicia i ghiri). 397 Senza sonno io giacea sul dì novello, / e dove
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sepolcri, vv. 61-62). A doua parte a poeziei La Vită Solitaria este bogată în indicii lexicale foscoliene (lor quiete antică amintește de questa mia solitudine antică). În plus acel patetism care însoțește imaginea lunii în La Seră del dì di festa, în Alla luna și în Ultimo canto di Saffo amintește de ultimul dialog al lui Ortis (scrisoarea din 14 mai 1799), asemănare observată și de Negri și Fubini. Iată fragmentul foscolian care l-a inspirat pe Leopardi: Io contemplo la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
luna). 515 Vento / che macchia e rode l'arenaria / dei telamoni lugubri, riversi / sopra l'erba (Stradă di Agrigentum). 516 Grido antico ragiona (Inno ai patriarchi); or dov'è îl grido de' noștri avi famosi?(La seră del dì di festa). 517 Fermă è l'antica voce / odo risonanze effimere (Isola di Ulisse); E come or vieni / Sì forțe a' noștri orecchi e sì frequente, / Voce antică de' noștri, / Muta sì lungă etade? (Ad Angelo Mai). 518 Îl vento, a corde
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Paragrafu 37 sau Palestina în Iași (1875), Bismarcu orașului (1881), Cina fără sfârșit, Otrăviții, Prostia din născare (1881). Sunt, în general, farse cu personaje aiurite, slabe cu duhul, nătăfleți (ca „Vlăduțu mamei”), aproape întotdeauna cel mai cu minte jucând o festă, să-i fie de învățătură, celui rătăcit. Acțiunea, cu mici variații, se încadrează în câteva scheme. Din felul naiv-burlesc cum sunt numite personajele (Pungășescu patriot, avocatul Fleoncănel ș.a.), se observă că autorul era preocupat să contureze tipuri. Confecționate la repezeală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
de administrație. Această modernizare, deosebit de intensă în Europa occidentală, este mai puțin evidentă în Europa de est și de sud, cu o populație mai puțin evoluată. ■ În sfirșit, dominația napoleoniană consolidează sentimentul național. Stimulat la început de ideile franceze, acesta se mani festă curînd împotriva dominației franceze. După ce i-a ridicat pe catolici împotrva lui pentru că l-a persecutat pe papă, în 1812, cînd Napoleon înregistrează primele sale eșecuri militare în Rusia, revoltele naționale vor transforma înfrîngerile sale în debandadă și vor duce
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
secrețiile joacă un rol important în instalarea repulsiei față de o persoană apropiată. Majoritatea dintre noi manifestăm însă o serioasă repulsie și față de propriile secreții. Tot așa cum tandrețea este cerută adesea „în oglindă“ (v. Senzualitate masculină), repulsia s-ar putea mani festa față de celălalt pentru că este resimțită întâi față de propriul corp. Totul începe de pe vremea când copilul se deprinde să facă la oliță, pentru că propriul scaun este ceva scârbos. Mai târziu, igiena îi cere să îndepărteze orice produs învechit al corpului său
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
chiar a părinților tăi. Alteori, această persoană este un profesor, un coleg mai îndrăzneț sau chiar un necunoscut care preferă să te insulte decât să te curteze. Unii bărbați fac acest lucru pentru că nu-și pot permite să se mani feste deschis făcându-ți curte; alții se poartă atât de dur cu tine știind că astfel îți vor copleși mintea cu amintirea lor, urmând ca mai târziu să te copleșească cu tandrețuri... Cel care ar fi putut să fie Dacă ești
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Așa cum arată scala personificării partenerului, obiectele aparținând celui cu care ai putea face dragoste pot fi și ele, cel puțin pentru o vreme, „parteneri sexuali“. Și aici avem de-a face cu două situații în care fetișismul se poate mani festa: ca stadiu al dezvoltării normale, dar și ca practică sexuală deviantă, atunci când obiectele îi oferă fe tișistului mai multă plăcere sexuală decât trupul posesorului lor. Obiectul impregnat Pentru un câine, întâlnirea cu planta pe care a urinat o că țea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fericit, isi îmbrățișează fiica, dar observând lacrimile din ochii Gildei, el se intoarce furios către curteni și îi șomează să părăsească sala. Rămași singuri, Gilda povestește depre prima ei întâlnire cu Ducele și despre răpirea care a urmat (Tutte le feste al tempio). Rigoletto încearcă să-și consoleze fiica promițăndu-i că vor părăsi pentru totdeauna acest tărâm care a adus nenorocirea pentru amândoi. În acest moment Monterone pășește spre locul execuției. El se oprește lângă portretul Ducelui exprimându-și regretul că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bucură că Gilda se află în palatul lui. Aria Cortigiani, vil razza dannata - din actul ÎI Rezumat : Rigoletto știe că fiica i-a fost răpită de către curtenii Ducelui. Cand Rigoletto încearcă să ajungă la Gilda, curtenii îl împiedică. Tutte le feste al tempio - fragment din duetul Gilda Rigoletto din actul ÎI Rezumat : Gilda îi povestește tatălui despre dragostea ei pentru Duce, care s-a dat drept un student sărac. Aria La donna è mobile - din actul III Rezumat : Ducele, deghizat în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
afecțiunea tatălui său (Mă che? Fuggi îl mio sguardo), el fuge în grabă, implorăndu-și mama din ceruri să se roage pentru el. Scenă 2. O sală din palat. Asistență care participă la bal este încântată de grandoarea serbării (O splendide feste!). O parte din mulțimea care participă la bal poartă mască, printre ei Elenă, Arrigo și Procida. Monforte apare și ia loc în scaunul de onoare după care ordona începerea serbării. Aceasta se deschide cu un balet, (Cele 4 anotimpuri), în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Înscris în Partidul Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în „Protestarea”, cotidian înființat de el în 1906, și în Camera Deputaților, unde, în pofida lucidității luărilor de poziție, excesele de umoare îi mai jucau câte o festă. O vână polemică se simte în pledoariile sale pentru intrarea României în război alături de Aliați, cum și în alte, meșteșugite, intervenții. Inteligența, trecută prin rafinamentele lumii bune, a fost pentru M. un eficient atu și în cariera diplomatică, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
au fost încălcate cu nonșalanța ce-l caracteriza, când, odată instalat la Palatul Regal, Carol al II-lea nu va avea nici un scrupul față de persoanele potrivnice sau de prevederile Constituției din 1923. Imprevizibilitatea comportamentului regelui recent instalat i-a jucat feste incoruptibilului Iuliu Maniu, încât chiar în timpul guvernărilor țărăniste s-a constituit celebra Camarilă de la Palat în fruntea căreia trona Elena Lupescu. În situații de criză, consecvent dacă nu deseori, Iuliu Maniu prefera să-și dea demisia în loc să salveze aplicarea de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
focar în lentila topografică a văii, moda frescei exterioare după veacuri, poalele nu-i sînt nici tencuite, suspensiile de lumină pe ceasul Amurg, vine ceasul și acum este, papistașii mai aproape, îmbogățiți și ei nemăsurat în zile de praznic, faciamo festa tutta via! Întors către Sine paliativ la deșertăciune, km 63+5 peste Moldova la munți luați în nume propriu, dar nu în desfătări se va opri dorul omului, te-ai obișnuit cu binele, cum să vreau să se termine, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1958). Calea de acces a traducătoarei spre opera poetică a Ninei Cassian a fost literatura destinată copiilor, din care tălmăcește mai întâi Nică fără frică (1958). Împreună cu Lotte Berg realizează traducerea unei culegeri cuprinzătoare din poezia Ninei Cassian, Die täglichen Feste (1963). Merită consemnat faptul că Nina Cassian prețuia la poeta K. puritatea sufletească, viziunea clară și blândă asupra lumii, cum și afirmă în cuvântul înainte la volumul Jahre kommen, Jahre gehen (1964). Împreună cu Lotte Berg s-a ocupat și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
i-au apărut în publicații periodice ca „Rumänische Rundschau” și în antologii. Traduceri: Marcel Breslașu, Doncas Wiegenlied, București, 1955, Gedichte, București, 1958 (în colaborare); Gellu Naum, So ist Sanda, București, 1956; Nina Cassian, Der tapfere Niki, București, 1958, Die täglichen Feste, București, 1963 (în colaborare cu Lotte Berg); Petre Ispirescu, Jugend ohne Alter, București, 1962; Nicolae Labiș, Erste Liebe, București, 1963 (în colaborare cu Lotte Berg), Gedichte, București, 1969 (în colaborare cu Lotte Berg); Anton Pann, Sprichwörtesammlung oder Die Geschichte des
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
lumina determinismului social promovat de Stalin, ei nu aveau cum să fie altfel; iar muncitorii intelectuali nu aveau cum să fie altfel decât devotați clasei muncitoare. Trist pentru vechii scriitori, dar nașterea și formarea în societatea burgheză le-a juca festa vieții lor. Ca și capitalistul lui Marx, și intelectualul despre care vorbea Stalin va fi eliminat în mod necesar de istoria care, tot în mod necesar, îl va introduce în scenă pe muncitorul intelectual. Nimic, personal; era o chestiune de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de a reumple blidul. Cam așa funcționează suprema rațională, adică Natura: cel care epuizează - local - o resursă e silit să postească și să dispară, implicit resursa În ansamblul ei capătă protecția necesară regenerării, perpetuării ei. Abia amintita rațiune joacă și feste. Anume dihotomizează feed back-ul, desigur În ceva cu semnul plus și ceva cu semnul minus: feed back-ul negativ, acela care obligă la Încetarea acțiunii cutărui factor care produce o perturbare În obișnuit, dar și un feed back pozitiv, care tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Costică, Din epistola ta, primită zilele trecute, aflu că mi-ai răspuns la lunga mea scrisore de acum două luni. N-am primit nimic, drept care nu știu ce să ți răspund la propunerile de colaborare (deci, poșta mi-a jucat iar o festă). Tăcerea mea se explică prin așteptarea unei scrisori de la tine, după ce eu ți-am mai trimis cîteva rînduri (privind Hogaș). Eu am avut o sesiune dificilă, care m-a făcut să pierd contactul cu viața literară. La aceasta se adaugă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]