649 matches
-
să curgă lacrimi fierbinți, iar buzele murmurau repetitiv; tati, tati,......dar locul din fața ei era gol. Gol și sufletul Mariei, care nu mărturisi nimic, nimănui. A avut impresia, că totul s-a petrecut în închipuirea ei, că subconștientul îi juca feste. Și avu un pic de teamă. Ce vrea să însemne oare, că nu era pregătită suficient, sau nu putea face față emoțiilor? Se trezi însă la realitate, când în drum spre cabină, cineva îi înmânase un trandafir alb, de care
ÎNGER SAU DEMON CAP. II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374299_a_375628]
-
se face răi, și mâine iarăși o zi vine. Azi, poate n-a fost ziua bună nu ți-a ieșit totul din plin dar n-o lasă să se încheie, fără să fi zâmbit puțin. Și dacă viata-ti joacă feste gândește-te, că s-ar putea doar încruntat stând toată ziua, poate-ai greșit pe undeva. Iar când ai pus capul pe pernă de obosit să te-odihnesti să le spui celor dragi din casă, zâmbind puțin, că îi iubești
ZAMBESTE! de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371364_a_372693]
-
parcă s-a văitat natura ... O suflare ca de gheață a-ncercat toată făptura ! Într-un dans felin din ceruri cad steluțe delicate modelate-n multe feluri, par podoabe fermecate. Sărutând încet pământul într-o rece-mbrățișare, le mai joacă feste vântul ce pornise ca o boare. Uite-o pată ce apare, apoi vezi că se mărește. Nori-aștern un alb cu care fulg cu fulg, tot zugrăvește. Iată Iarna, argintie ! A sosit ca o regină peste munți, peste câmpie... Exercițiu de
A VENIT IARNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374074_a_375403]
-
înmărmurit! Abia putu îngâna un cuvânt, care pe doamna Petrescu a șocat-o la propriu: - Maria?!!!!!!, la care fata, albă ca varul a răspuns: - Tati?!!!!, iar distinsa doamnă Petrescu, s-a prăbușit pe scaun. Avea impresia ca mintea îi joacă feste. Însă , când o văzu pe Maria, plângând în brațele bărbatului, înțelese, că se pot întâmpla și minuni. Și asta era una dintre ele! . Și s-a mai înfăptuit o minune. Tânăra viitoare mămică, a simțit pentru prima oară, în pântecele
ÎNGER SAU DEMON CAP.IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375480_a_376809]
-
ta dragă pe care o mai mângâi ca prin vis-neîmplinit.. mereu. Te-am văzut puțin în realitate precum ești.. sau, poate că.. dar foarte mulți ani te vedeam în locuri în care realmente știam rațional că nu ești acolo, însă festele ce-mi juca imaginația.. faptul că și tu ai o posibilitate vastă de schimbare rapidă și de a te semăna în fapt cu cele mai frumoase femei ale lumii fără ca să fi! Frumusețea ta nu-I una monumentală, cu atât
NECROLOGUL PERSONAL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371989_a_373318]
-
bine. Elegiac miros! E-o vrajă Ce se dilată-n cercuri line..., Privirea-i dulce, aurie, În văluri albe de cadână, Desfașurându-se hazlie, Blajin, cu gesturi de bătrână. În beție de alb parcă-i frig... Ochii mei, iar, îmi joacă feste? Imaginea ta!...Cum să te strig? ............................................... C-un sărut intrăm în poveste.... Referință Bibliografică: BLAJINUL CRIN / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618, Anul V, 06 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate
BLAJINUL CRIN de LIA RUSE în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372461_a_373790]
-
fel mi-ar părea rău pt. că e o ocazie unică în viață... ...Oare dragă... de ce visăm noi vise așa de urîte - nu pot să-mi explic - poate că ne iubim foarte mult - și noaptea ne subminează și ne joacă feste - dar lasă că visele sînt vise - dar noi tot ne iubim și tot ne iubim și ne vom iubi și tot împreună vom fi pt. tot restul vieții și totul va fi în ordine - dar în mare parte depinde de
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
fel mi-ar părea rău pt. că e o ocazie unică în viață ... Oare dragă ... de ce visăm noi vise așa de urîte - nu pot să-mi explic - poate că ne iubim foarte mult - și noaptea ne subminează și ne joacă feste - dar lasă că visele sînt vise - dar noi tot ne iubim și tot ne iubim și ne vom iubi și tot împreună vom fi pt. tot restul vieții și totul va fi în ordine - dar în mare parte depinde de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
noastră pînă la adînci bătrîneți... Oare...dragă - merită atîtea sacrificii... 13.01.1988 ...Oare dragă... de ce visăm noi vise așa de urîte - nu pot să-mi explic - poate că ne iubim foarte mult - și noaptea ne subminează și ne joacă feste - dar lasă că visele șunt vise - dar noi tot ne iubim și tot ne iubim și ne vom iubi și tot împreună vom fi pt. tot restul vieții și totul va fi în ordine - dar în mare parte depinde de
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
infirmări ce ține de aspectul personal al diferitelor stări de fapt din existența cotidiană a celui în discuție. Te joci cu cuvintele și întinzi plase perspicace, iar un naiv poate cădea lejer în ele, mai ales dacă mintea îi joacă feste sistematic. Eu nu consider asta un defect însă, ci mai degrabă ceva ce ține de acel diamant cerebral ce strălucește în razele soarelui, pentru că trebuie să-mi ridic ipotetica pălărie în fața ta și să recunosc ceea ce este evident pentru oricine
LUCIAN, O PERSONALITATE PUTERNICĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348308_a_349637]
-
în siguranță decât acolo. "Nu te voi părăsi niciodată.Tu ești pulsul inimii, rostul existenței mele!"perdeaua genelor umbrea privirea lui magnetica! "Oh, Doamne, iți mulțumesc!"ridică o rugă în gând. Îi era teamă, să nu fie halucinație sau vreo festă a destinului, adică realitatea să-și ceară drepturile. O ajută să se ridice. O sprijini de umărul lui. Nu încetase nici o clipă să o dorească deși vremea trecuse. Sentimentul era la fel de viu și incitant ca la prima întâlnire. O conduse
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
problema că nu mai vor să trăiască, că abandonează lupta și se lasă pradă incapacității. Nu. Ei vor, doar că trupul nu-i mai ajută, nu răspunde la comenzi, picioarele nu-i mai duc, genunchii le tremură, mintea le joacă feste, iar ceea ce-i mai rău pentru ei, este că sunt conștienți de asta. Cu fiecare clipă, cu fiecare zi care se mai așterne peste ei, gândurile îi obosesc, îi istovesc, și atunci se cufundă în singurele lucruri viabile care le-
BĂTRÂNEŢE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 577 din 30 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348418_a_349747]
-
ce ne par că aparțin lui “a fost odată, ca niciodată”. Timpul parcă s-a prăbușit peste noi, încât îmi vine să mă întreb, oare toate astea nu sunt numai niște scorneli ale minții mele? Nu cumva memoria îmi joacă feste creând legende ale unei lumi atât de deosebite și m-a așezat pe mine în mijlocul lor? Elena Buică - Buni Toronto - Canada Referință Bibliografică: NEBUNIILE TINEREȚII / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
ce mai faci, cum o mai duci? Azi așa, mâine așa, povestea și altora cum de nu se teme el să treacă el noaptea prin cimitir până într-o zi când s-au hotărât doi tineri să-i joace o festă. S-au ascuns după un nuc bătrân și când l-au văzut trecând și strigând: - Bună seara, Neacșule, ce mai faci, cum o mai duci? - unul din ei l-a strigat: pe nume: - Vino-ncoace măi Nicule, să mai stăm
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348446_a_349775]
-
răspunde sieși. Căldura astrului se revărsă molatec scădându-i chipul frumos încadrat de buclele albe. Pipăind cu vârful degetelor salba din buzunar, ”îngerul” se îndreptă spre ape, s-o arunce în mijlocul lor. Primele raze licăresc pe luciul apei și-i joacă feste. Privește mirajul apei, se concentrează, dar imaginile se suprapun și vede neclar în adâncuri; Nu-i nimic. O să mă las în voia pașilor mei. M-au dus o viață, mă vor duce și acum. Câțiva pași doar, până mi se
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
munte, la soare, la poalele universului mic, m-am strecurat afară din sacul tău. Acum mă duc la magazinul de vechituri și caut și nu mai contenesc să nu găsesc nimic. Lumea merge întotdeauna înainte, niciodată înapoi. Doar memoria joacă feste și ne plimbă în peisaje de mult apuse. Căutam podul aerian de peste gara Clujului, în inima magazinului de vechituri. Vânzătorul cu barba timpului, a renunțat de mult să-mi pună întrebări de genul: Cu ce vă servesc doamnă? Dacă doamna
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CASA PĂRINTEASCĂ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pierdută în tăcere și nemișcare, Trăia și răsufla ca înainte. Razele lunii jucau închipuiri, Feste ciudate și pentru imaginația unui visător. Cum stăteam pierdută în tăcere și nemișcare Puteam să jur că nu era goală, Casa trăia și răsufla la fel ca înainte. Ferestrele erau luminate, Perdelele fâlfâiau lin în noapte, În bibliotecă ușa întredeschisă
CASA PĂRINTEASCĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376114_a_377443]
-
de o aleasă virtute, de abnegație și de devotament total, de un nesfârșit spirit de sacrificiu pentru copiii lor’’. Și motto-ul ales din eminescianul ’’ Mai am un singur dor’’, este mai mult decât inspirată. Dacă mintea nu-mi joacă feste, doar academicianul IOAN CAPROȘU a publicat documente similare despre Iași, culegeri de documente vechi, Domnia Sa fiind titularul catedrei de istorie academică, un specialist de necontestat de istorie medievală, cunoscut de autor, după cum am aflat, în urmă cu ceva ani, la
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
doi nu am mai fi iubiți, ci doar amanți. O mângâiere blândă-mi spune-n zori De undeva, venită de departe Că viața este cruda uneori Și visele se spulberă deșarte. Ne-am întâlnit târziu...nu trebuia Ca soarta astă festă să ne joace, E prea târziu acum iubirea mea Nu regreta, timpul tu știi că nu se mai întoarce. Cu chipu-ți blând, de lună luminat, Adorm târziu și noaptea greu se cerne Să nu fii trist, aicea pe pământ
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
ce ne desparte arogantNoi doi nu am mai fi iubiți, ci doar amanți. O mângâiere blândă-mi spune-n zoriDe undeva, venită de departeCă viața este cruda uneoriși visele se spulberă deșarte.Ne-am întâlnit târziu...nu trebuiaCa soarta astă festă să ne joace,E prea târziu acum iubirea meaNu regreta, timpul tu știi că nu se mai întoarce.Cu chipu-ți blând, de lună luminat,Adorm târziu și noaptea greu se cerneSă nu fii trist, aicea pe pământAșa petrec iubirile
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
la un conses cauzal. Erau așa de îndepărtați în sistem deși se doreau nu se ajungeau în mijlocul căutărilor ascunse oricât și ar fi fost necesari unul altuia ca împliniri. Orgoliile juvenile ce însoțeau uneori coloanele vântului solar, le jucase o festă atunci, dar fără să știe calea lor fusese stabilită de Creatori chiar la impulsul inițial. Acum se vor reîntâni în real fără a ști unul de altul . Amândoi aveau forma chipului lor selenar acopirită cu o mantie a tăcerii prin
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
fi ajunsă. Eu am rămas în urmă, atunci și totdeauna.”...făcând de multe ori , ca somnul să dispară „ca o perdea de fum” și nopțile parcă „durau o veșnicie”. În astfel de momente, și-n singuratatea odăii, „când lumina joacă feste întunericului” și îndoiala își face loc în fiecare colț de suflet, poetul, cuprins de un sentiment de înfrigurare, când „umbra înaltă își topea ultima picătură în lumina lumânării”... începe o călătorie prin labirintul întunecos al conștiinței , dorind să se regăsească
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
Nevoie de prieteni, în care dragostea pentru animale dobândește pagini remarcabile. De profesie jurist, Rodica Elena Lupu își punctează experiențele - nu toate fericite - înfățișându-ne episoade din viața justiției actuale, în Documentele lipsesc și mai ales în Hazardul îți joacă feste, unde citim acest corosiv tablou final: „Mie mi-ar plăcea să-i văd pe acești oameni ai legii în continuare cu peruci. Credeți-mă, le dă o eleganță și o distincție de-ți vine să-i respecți și chiar să
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
doi nu am mai fi iubiți, ci doar amanți. O mângâiere blândă-mi spune-n zori De undeva, venită de departe Că viața este cruda uneori Și visele se spulberă deșarte. Ne-am întâlnit târziu...nu trebuia Ca soarta astă festă să ne joace, E prea târziu acum iubirea mea Nu regreta, timpul tu știi că nu se mai întoarce. Cu chipu-ți blând, de lună luminat, Adorm târziu și noaptea greu se cerne Să nu fii trist, aicea pe pământ
ŞI EU ŞI TU IUBIM LA FEL de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362165_a_363494]
-
de orice discuție, prin votarea en bloc și în ședințe nocturne a bugetului, fără ca deputații să aibă douăzeci și patru de ore măcar în cari să poată studia opera comisiei bugetare. Presa este asemenea în poziția anormală de-a discuta lucrurile post festa, când adecă orice discuție se face numai pentru târzia lămurire a publicului, pentru mintea cea din urmă a Românului, cum zice proverbul. Deocamdată vom releva ceea ce izbește ochii numaidecât în acest buget, rezervîndu-ne a reveni mai târziu pe larg asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]