1,301 matches
-
și bucuria de a fi singura răspunzătoare de activitatea sa profesională, pe care dorea să o facă cât mai bine. Îl găsi acasă și era bucuros că l-a sunat. Nu mai știa nimic de ea de la despărțirea din gara Fetești. Era fericit că primește vești bune despre ea și a invitat-o la Galați la sfârșit de săptămână, măcar să-I cunoască familia. Săndica i-a promis că se va gândi la această ofertă și, cum se va ivi ocazia, se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
examen la Școala Tehnică de Cinematografie din București, unde reușește, dar nu este admis, constatându-se că fusese eliminat din universitate. Reprimit în facultate în aceeași toamnă, își ia licența în 1962. Este repartizat la Școala Medie nr. 2 din Fetești, ulterior la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, unde nu se prezintă, dobândind între timp o colaborare la „Contemporanul”, sub directoratul lui George Ivașcu. În 1963, în urma diligențelor lui G. Ivașcu, este angajat preparator la Catedra de istoria literaturii române a
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
F. (26.XI.1947, București), critic literar și poet. Este fiul Ștefaniei (n. Brosan) și al lui Zoltan Feuerstein, inginer constructor. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1974), a funcționat ca profesor de română și franceză la Fetești (1974-1977). Debutează în „Luceafărul” (1975), cu un eseu despre poezia lui Gellu Naum. În 1978 intră în redacția revistei, devenind unul dintre cronicarii ei literari. După 1989 lucrează la revistele pentru străinătate ale Ministerului Culturii. Mai publică în „Convorbiri literare
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
sau la definiții hazlii, reușind să creeze o tipologie caracteristică, ilustrată de chipuri pitorești. Teatrul lui U., concretizat atât în volume, cât și în piese pentru radio și televiziune, este tot umoristic. În comediile din Cufărul Pandorei (1997), Transsiberianul de Fetești (1997) sau în cele din Salina de cărbuni (2002), el încearcă să confere un caracter funcțional glumei, îndepărtându-se programatic de umorul facil. Râsul însoțește dramele cotidianului, viețile banale ale unor oameni mărunți. SCRIERI: Iasomia, Cluj, 1972; Cu alte cuvinte
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
de Mărgărit Chelbea, Cluj-Napoca, 1979; Duminică la iarbă verde, Cluj-Napoca, 1985; Mersul pe jos, Cluj-Napoca, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
, Nicolae (1. II. 1936, Fetești), poet și prozator. Este fiul Stanei (n. Botezatu) și al lui Zaharia Motoc, marinar. După cursurile primare, gimnaziale (1941-1948) și liceale urmate în Constanța, întrerupte din 1952 până în 1954, perioadă în care frecventează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
urmat rejudecarea, prelungirea cu 3 ani a condamnării și executarea noii pedepse la Jilava, de unde a ieșit pe 29 noiembrie 1959, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan încă 4 ani: 2 ani la Răchitoasa, în Constanța, și alți 2 la Lătești, Fetești. A murit pe 23 martie 2002. Drohobeczky Attila Antontc "Drohobeczky Attila Anton" Alexandru Popa notează în declarația sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația „Leitz”2. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
65, 77, 80, 82, 87-88, 91, 95, 101, 115, 117-118, 122, 124, 126-127, 129, 133, 135-136, 138-139, 141, 143-144, 146, 148-149, 151-152, 156, 163, 166, 171, 177-178, 182-184, 188-190, 194-195, 198, 205, 207-211, 223, 241 K Kolberg 212 L Lătești Fetești 127 Lugoj 139, 195 Lunca Corbului 130 M Mahmudia 117 Malmaison 96, 135, 195 Moscova 232, 234-235 München 129 Murgești 157 N Nistru 123 Noua Culme 132, 209 O Onești 115, 116 Oradea 29, 87-88, 130, 141, 177, 189-190 Oravița
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de lei plătită în aur1656. După răscumpărarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța și a instalațiilor portuare existente la Constanța au fost inițiate studii și proiecte referitoare la modernizarea portului Constanța și construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre între Fetești și Cernavodă 1657. Lucrările de construcție a podurilor de cale ferată peste Dunăre și brațul Borcea au început la 9/21 octombrie 1890. La ceremonia de punere a pietrei de temelie a podului peste Dunăre a participat regele Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fiind instalată la Constanța, unde a funcționat până în 1893. În aceeași perioadă, I. B. Cantacuzino a elaborat o lucrare în cuprinsul căreia a expus principiile ce au stat la baza proiectării portului Constanța 1866. Construcția podurilor de cale ferată dintre Fetești și Cernavodă a început în octombrie 1890, după o perioadă de 3 ani în care Anghel Saligny, șef al Serviciului Construcții Poduri de Fier din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, a realizat proiectarea acestora 1867. Complexul de poduri de cale ferată de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a realizat proiectarea acestora 1867. Complexul de poduri de cale ferată de la Fetești-Cernavodă cuprindea: podul peste Dunăre, podul peste brațul Borcea și viaducte în lungime totală de circa 10 km. La acestea se adăuga linia simplă de cale ferată de la Fetești la Cernavodă. Podul Carol I, încheiat numai în nituri, construit pe principiul grinzilor în console, avea o înălțime de 30 de metri de la cel mai ridicat nivel al apelor Dunării până la tablier. Deschiderea centrală a podului măsura 190 de metri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înscrise numele prim-miniștrilor, miniștrilor lucrărilor publice, proiectantului și constructorilor ansamblului de poduri și viaducte de la Fetești-Cernavodă1871. Punctul culminant al festivităților de inaugurare a fost reprezentat de traversarea podului Carol I de către 15 locomotive ce au rulat de la Cernavodă spre Fetești cu viteza de 60 km/h1872. După această primă încercare, podul a fost traversat de către o garnitură de tren cu 400 de călători la bord. În tot acest timp, Anghel Saligny, proiectantul ansamblului de poduri și viaducte de la Fetești-Cernavodă, purtând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apei dunărene și al vântului de Bărăgan. M-am uitat spre Soarele Consolator, întâia dată, la 11 iunie 1961 și m-am dăruit misterului vieții din pilda părinților mei și a părinților acestora, a celor din susul și josul localității Fetești, de la care am primit ardere și îngheț întru neprihănire, spre iubirea formelor câmpenești. Am absolvit Liceul Pedagogic din Slobozia, apoi Facultatea de Matematică a Universității din București, cu dedicație spre inimi de copii și tineri elevi, cu acces sufletesc la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
contabili, plecați, mutați, duși... Pe unde or fi? Numărul lor mare sugerează instabilitatea modului lor de viață, trecerea lor pe aici ca printr-o gară... Unul venea din Pociovaliște, Gorj, altul din Cujmir, altul din Bora, Slobozia, altul din Jegălia, Fetești, dar altul și din Hamburg, altul din Mihalț, Alba, altul din Greabănul, R.-Sărat ețetera, ețetera. Te pomenești că ăștia sânt mămăligarii bucureșteni care stau la coadă la mălai! SADOVEANU, SAU PLĂCEREA DE A SCRIE Revista Viața românească îi dedică
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Oltenița, pe care îl absolvă în 1978. În același an, susține examenul de admitere la Facultatea de Drept a Universității din București, devenind student al acestei instituții de învățământ. După efectuarea stagiului militar ( termen redus ) la o unitate militară din Fetești, urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din București, curs de zi, între anii 1979 și 1983. La absolvirea facultății, optează pentru profesia de avocat, lucrând în această calitate, timp de doi ani, în municipiul Călărași, pentru ca, începând cu 1985
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93394]
-
pocăim. Mulți dintre noi vor să ridice biserici care să-l aibă pe Stoica pictat în pronaos. Unii îl văd pictat în locul lui Iisus: Stoica pantocrator, Stoica înmulțind pâinea și peștii, Stoica la nunta din Cana Galileii, transformând apa în Feteasca Regală. Pe la prânz se apropie de Casa de Cultură o coloană de limuzine negre. Frânează în fața intrării principale. Mai întâi coboară câțiva ornitorinci cu ochelari de soare și bicepși cât o roată de cașcaval. Coboară apoi însuși Stoica. Îl recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-ți vine să crezi că asta e o capitală de țară... Zeci de kilometri de oraș Într-o beznă... totală. Depistez o urmă de teamă În vocea lui. Îmi spune că și-a luat o cameră la un hotel În Fetești și că ar fi vrut să mai stea prin zonă să facă poze, ar putea să ajungă pînă În Constanța, să vadă marea. Dar e ceva foarte ciudat, nu poate să spună exact ce. Îmi spune că În hotel e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui 2009, pe tra seul: Bellu (pardon, vizavi, adică, unde habităm
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că totdeauna îl lua pe ,,nu’’ în brațe și n-am mai vrut sămi răcesc gura degeaba. M-am întors la reședința regiunii, nu înainte de-a trece pe la o cramă din Podgoria Panciului și a lua un bidon de Fetească Regală pentru a-mi trece supărarea și oboseala după atâta drum. ÎMPREUNĂ CU VĂRUL TUDOREL Era prin toamna anului 1944 când au intrat trupele sovietice în țară, iar eu cu vărul meu Tudorel, cel mai mic din patru frați Ghivirigă, cu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Ce apare după ploaie Să bea apă de izvor. Îl găsești pe tot pământul, Iarna nu-și dezbracă straiul; Printre crengi când bate vântul Cântă ca Zamfir cu naiul. Mi-am făcut din el o grindă Și-un butoi pentru Fetească, Dar am strâns și-un sac cu ghindă, Alți copaci în loc să crească. E vânjos mai abitir Decât teiul sau arțarul; Fructul lui se cheamă jir Și-l poți aduna cu carul. Încă una, dacă vreți: El e bun pentru mistreți
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
viața înainte, chiar și atunci când nu ne mai rămâne din ea decât o oră, o secundă, clatină sărbătorita din cap. Hai, la mulți ani! Și cele patru doamne, de caro, de treflă, de pică și de cupă, ciocnesc paharele de fetească neagră. Să vă spun ce am visat azi noapte, spune Bianca după ce-a sorbit. Atât de clar încât, stai, să vă spun. Eram în oraș, îmi căutam o geantă, umblam așa aiurea prin magazine, când deodată cineva m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și dezlănțuiseră o campanie feroce de tulburare a oamenilor. Ieșiseră toți, de la ăl mai mare, până la ultimii neisprăviți. Fiecare cu sarcini precise și cu teritoriu de acțiune bine stabilit. Ăl mare avea cartierul general undeva în Bărăgan, între Ianca și Fetești. Alții se jurau că-i trimite Chirul ăla de-a rămas în Baltă de la colectivizare. Acela mai șopti, gâjâit, cuvinte hâțânate, vânturate parcă de ventilatorul-policandru de la protoierie, adus de părintele protopop din călătoria duhovnicească de la Kazan, pe la începutul anilor ’80
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
era lutoasă, încărcată de un strat gros de colb uscat, și caii alergau fără greutate. Moșia se afla la vreo cincisprezece kilometri depărtare de Ciulnița, în direcția Dunării, departe de linia ferată, fiind cam la jumătatea distanței dintre Călărași și Fetești. Caii alergau cu o repeziciune de cursă, ridicând într-un stil decorativ picioarele de dinainte, în vreme ce Pascalopol îi atingea numai ușor cu sfârcul unui bici lucrat cu îngrijire, pe cotorul căruia se zăreau împletituri de piele de marochin, întărite printr-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lucrurile pe planetă se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale de situația din cipru și liban pândește sateliții și le smulge aparatura electronică bă plozilor nu uitați bateriile solare să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole cu cârnăciori produsă la fetești bă dați în câini lumea e mică bă cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă hai dați-i zor cu porumbul că eu mă duc puțin pe lumea cealaltă adică a treia și ultima. feții mei dragii mei copchiii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
doua parte își fac deodată simțită prezența indicii personali (de persoana I plural și singular, ca și de a II-a plural): „bă plozilor nu uitați bateriile solare/să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole/cu cârnăciori poduși la fetești...”. Acest aspect demonstrează înainte de toate că structura poetică a Georgicelor se caracterizează, la un prim nivel, printr-o evidentă flexibilitate și permisivitate (cum am putea interpreta altfel folosirea masivă a limbajului comun cu efecte artistice?); pe de altă parte, nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]