321 matches
-
este satul Sâmbăta de Sus, veche vatră de sihăstrie românească. El este așezat pe valea pârâului de munte Sâmbăta și face parte din țara străveche a Făgărașului, care în Hrisovul lui Mircea cel Bătrân, împreună cu ținutul Amlașului sunt menționate ca feude românești din Ardeal, sub stăpânirea domnitorilor Țării Românești. În aceste locuri se retrăgeau ei cu armatele lor, în caz de înfrângere, în luptele cu turcii. Aici își refăceau forțele, pentru a porni din nou la luptă. De aceea Carpații nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la rege la moartea feudalilor, ai căror succesori erau învestiți după bunul plac al regelui 180. Noii stăpîni ai Europei și-au dat curînd seama că politica lor era mai bine servită dacă încredințau pămînturile Episcopilor și Bisericilor decît războinicilor. Feudele bisericești și cele senioriale au existat pînă în vremea regelui Clovis. Oricum, Carol cel Mare, spune William de Malmesbury, "a dat aproape toate pămînturile Bisericii pentru ca să slăbească ferocitatea națiunilor germanice. A observat în mod instinctiv și cu înțelepciune că oamenii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
restituit Bisericii și acea parte de libertate care îi fusese încălcată de regii din stirpea Merovingienilor; și Ludovic cel Pios imită exemplul marelui său părinte 188. Dar regii care au urmat nu au mai făcut așa. 85. La moartea Episcopului, feudele reveneau în mîna regelui, iar regele se bucura de uzufructul scaunelor vacante aceasta se numea regalia și era dreptul regelui, căci izvora din însăși natura feudelor; dar lucrurile nu s-au oprit aici. Din aviditatea de a percepe aceste venituri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Dar regii care au urmat nu au mai făcut așa. 85. La moartea Episcopului, feudele reveneau în mîna regelui, iar regele se bucura de uzufructul scaunelor vacante aceasta se numea regalia și era dreptul regelui, căci izvora din însăși natura feudelor; dar lucrurile nu s-au oprit aici. Din aviditatea de a percepe aceste venituri, principii privau Bisericile pentru multă vreme de păstorii lor189, împie-dicînd alegerile și impunînd ca alegerea Episcopului să nu se poată face fără permisiunea Regelui 190 și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să hirotonească nici măcar cei mai mărunți preoți decît prin grația și concesiunea suverane!191 86. Mai mult, avocații, care pe la Curți sînt asemenea sofiștilor demagogi într-o populație coruptă, au găsit acest argument unic: "Principalul atrage spre sine accesoriul; iar feudele printre bunurile Bisericii sînt prin-cipalul; așadar, toate bunurile Bisericii trebuie să fie incluse în aceeași condiție a feudelor și să se supună aceleiași legislații"192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care pe la Curți sînt asemenea sofiștilor demagogi într-o populație coruptă, au găsit acest argument unic: "Principalul atrage spre sine accesoriul; iar feudele printre bunurile Bisericii sînt prin-cipalul; așadar, toate bunurile Bisericii trebuie să fie incluse în aceeași condiție a feudelor și să se supună aceleiași legislații"192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să se supună aceleiași legislații"192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu numai feudele, dar și toate bunurile ecleziastice indiferent de ce drept deținea asupra feudelor; voia să le uzufructueze pe toate drept regalia, adică veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu numai feudele, dar și toate bunurile ecleziastice indiferent de ce drept deținea asupra feudelor; voia să le uzufructueze pe toate drept regalia, adică veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele ca de propriul său lucru 195
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele ca de propriul său lucru 195. Pe atunci, aceasta era forma pe care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate; propoziții sublime, ținînd seama de starea în care se găsea Biserica, de care scriitorii istoriei bisericești nu au ținut seama îndeajuns; și cărora trebuie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pentru că barbarii conducători, obișnuiți să nu recunoască decît vasalii, au privit astfel toate lucrurile bisericești; iar legislatorii adulatori au știut să reducă despotismul barbar la teoria de drept, să acopere faptele, dînd următoarea învățătură: "principalul își atrage accesoriul"; și cum feudele regale erau declarate principale, mergînd pe acest raționament, chiar și alodiile din posesia Bisericii erau incluse în bunurile feudale. În acest chip, feudalismul a absorbit toate lucrurile: nu a mai lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
traiul său, nu mai putea să experimenteze creșterea sau micșorarea donațiilor în funcție de osteneala pe care și-o dădea. 141. Iar o altă măsură a servituții mai funestă decît cea prin care se confundau proprietățile libere și liber donate Bisericii cu feudele, care le absorbeau pe toate celelalte, dînd impresia că toate lucrurile Bisericii aparțineau Seniorului feudal căruia îi slujeau chiar oamenii Bisericii. Dovada acestei servituți a bunurilor ecleziastice este marcată și în limbajul vremii, dat fiind că Bisericile se numeau mîini
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
individuale, acordîndu-le laicilor și în-străinîndu-le; aceste uzurpări au fost mult întreținute de discordia dintre ei și Biserică, vindecabilă numai prin canoane, conciliere, legi pontificale și pedepse canonice. Prelații, deci acea parte dintre ei fidelă principelui, absorbiseră ideea de individualitate odată cu feudele lor; acest lucru i-a făcut să dispună de bunurile bisericești ca fiind ale lor. Neținînd seama de proprietatea comună, Prelații au înstrăinat bunurile temporare ale Bisericii pe care le considerau ca fiind feudă a lor, le-au dat la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
asupra bunurilor sale. Guvernul civil nu are simț ecleziastic și de cîte ori are ocazia se atinge de bunurile sanctuarului, iar prin spiritul său îngheață și stinge totul. Carol cel Mare și Otto I favorizau Biserica, dar nefericita domnie a feudelor (care depindeau nu numai de devoțiunea față de Biserică, dar și de politica doritoare să diminueze puterea nobilimii și în același tip să-i supună pe Episcopi) s-a dovedit a fi o capcană în care a căzut Clerul. Din acel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mărturie că nimic nu trebuia să-l distragă de la lucrarea spirituală, nici măcar pericolul pierderii bunurilor trecătoare. Și aici voi pune capăt, trăgînd concluzia asupra lucrurilor expuse că atunci cînd Pascal al II-lea a făcut mărinimoasa propunere de renunțare la feude, marele om a lovit cu securea rădăcina buruienii, dar vremurile în care a trăit nu erau favorabile susținerii unui astfel de remediu. 165. Această lucrare, începută în anul 1832 și încheiată în următorul, a rămas adormită în biroul autorului, aproape
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Clero et plebe.. electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solida traditione illum ordinamus. (Tom. II conc. Gall, pp. 95 120). Acest argument valabil de adus înaintea principilor a fost pierdut de Papi, după vremea competențelor. 180 Feudele laice din Franța au devenit ereditare numai spre finalul celei de-a doua dinastii, după cum dovedește M. Antonio Dominic în De Praerogtiva allodiorum, c. 15; dar, în ceea ce privește proprietățile ecleziastice, neavînd succesori, au rămas într-un anume fel întotdeauna personale. 181
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
data aceasta, care mai tîrziu a devenit suveran Pontif sub numele de Silvestru al II-lea, stabilește aceeași doctrină în scrisoarea sa CXVIII adresată Clerului și poporului. 196 Se știe că zeciuielile au fost uzurpate de laici și ținute ca feudele, sau au fost concesionate în feudă în favoarea principilor și uneori în favoarea Episcopilor și a rectorilor Bisericilor; acest lucru apare și în textul canoanelor de drept. A se vedea L'Estravagante de Decim, cap. 26, și Estravagante de iis quae fiunt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Era unica logică a acestor prelați! Demnitatea regală era dezonorată pentru că regele se lăsase corectat în viciile sale de către Papă; de aceea aveau intenția să-l pedepsească ei pe rege et quidem, în fapt. 222 Iată adevărata origine a învestiturilor feudele. 223 Ep. XXII. 224 Alții îl vor acuza pe marele Pontif că nu a susținut, prin aceasta, îndeajuns drepturile Bisericii, abandonînd lăcomiei unora bunurile temporare ale Acesteia. Să-mi fie iertată o observație apropo de aceasta, căci îmi iau libertatea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
postulat ut bona stabilia sint in commercio hominum non privilegiatorum ET EXEMPOTORUM . Lib. II, de Pensionibus, vol. XXVI, n. 19. Un tratament egal ar fi fost "ca Statul să renunțe la regalia în ceea ce privește toate acele bunuri care nu sînt adevărate feude originare, iar pentru bunurile Bisericii să se plătească impozite la fel ca pentru toate celelalte." 225 Pascal al II-lea cunoștea bine faptul că această chestiune era tulburată de unii nefericiți și, de aceea, îi scria regelui Angliei în felul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
s-a întîmplat atît din cauza avidității personale a conducătorilor, cît din cauza naturii acelor guvernări, sub care proprietățile nu erau apărate în mod egal, ci erau mai bine apărate cele aparținînd conducerii; din avantajul acelor bunuri feudale provin în mare parte feudele monastice. 247 Acest Pontif s-a condamnat într-un alt Conciliu ținut în Biserica din Laterano în anul 1116. Cît de înduioșătoare sînt împrejurările pe care le descrie el în ceea ce îl privește pe Henric! Și cîtă smerenie și demnitate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
are, cu siguranță, puterea să sancționeze în diferite moduri legile sale; dar aici nu vorbim de aceste sancțiuni ecleziastice; ci vorbim de o sancțiune superioară căreia nu îi lipsește niciodată eficiența deplină. 265 În secolul al VIII-lea episcopatele, din cauza feudelor, erau invadate de nobilimea înarmată și erau stăpînite de aceasta. Carol cel Mare și Pipin au apărat Biserica și acesta din urmă a căpătat de la suveranul Pontif Zaharia privilegiul ad personam de a numi Episcopii. Abatele Lupo din Ferrara i-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Aragón. 7 noiembrie 1949 Plimbare cu Aranjuez (Atti) pe clar de lună. Printre altele, aflu că Mihai R. mi-ar putea deveni un eventual rival... 14 noiembrie 1949 Procesul. Amânare pe 20 decembrie. E bine. Sunt din nou rege în feudul meu! Din Cronicile Spaniei 13 noiembrie 1249 Seara, Domnul Marchiz de Teruel a venit să-și prezinte ofi cial omagiile la Curte. Majestatea Sa a fost obligată să-l îmbărbăteze, dat fiind că Domnul Marchiz era tare nefericit... 15 noiembrie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acesta este can‑ didatul nostru cel mai bine plasat în acest moment. V.A. : Cred că el mai are și o mare dificultate în acest partid în care nu-i poate controla pe baronii locali, înșu‑ rubați foarte bine în feudele lor, vulnerabili doar în fața justiției. Ei condiționează sprijinul în campania electo‑ rală de promisiunea că, odată ajuns la Cotroceni, Ponta îi va scăpa de pedeapsa legii. De aceea raporturile clien‑ telare, cele dintre șef și subordonați, sunt inversate în PSD
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
vămi, în universități și în clinici. Capitalismul (în sensul competiției oneste, a succesului și meritului, al orientării după regulile pieței), ca și statul de drept și democrația neritualică au avut o prezență insulară. Europenizarea înseamnă încetarea repartiției după nevoi, destructurarea feudelor și scăderea dramatică a proporției nevoiașilor privilegiați. Pe scurt, înseamnă lichidarea comunismului feudal. În aceste condiții, există două categorii evident suferinde: feudalii de toate tipurile și nevoiașii privilegiați învățați necompetitiv la pomana „baronilor” de partid și de stat. Din prima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]