896 matches
-
pentru menținerea debitului cardiac, de aceea trebuie utilizate cu precauție. Betablocantele scad contractilitatea, ceea ce poate fi riscant pentru VS cu suprasarcină crescută. Betablocantele pot fi administrate în doze mici la pacienții cu HTA (în special la bolnavii care asociază și fibrilație atrială), însă trebuie evitate la cei cu stenoză aortică simptomatică și insuficiență cardiacă. Vasodilatatoarele (hidralazina, nitroglicerina, nifedipina), în prezența unei stenoze valvulare fixe, pot reduce tensiunea arterială (TA) sistemică și presiunea de perfuzie coronariană, de aceea trebuie evitate sau folosite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
California, în anul 2008. Clasificarea diferențiază noțiunile de HTP și HTPA (tabelul 33.1). La vârstnici, numărul de cazuri de HTP este mai important, mai ales din cauza creșterii îmbolnăvirilor prin insuficiență cardiacă, cu disfuncție diastolică și sistolică, boli pulmonare cronice, fibrilație atrială (FA), tromboembolism subacut sau cronic. Au fost citate cazuri de pacienți vârstnici care au dezvoltat rapid HTP prin embolii masive de la tumori maligne cu diverse localizări (11,12). Clasificările HTP au evoluat în mod constant și sunt numeroase. După
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
creșterea riscului embolic și scăderea supraviețuirii. FA afectează 1 2% din populația generală, fiind mai frecventă la pacienții vârstnici (0,5% la vârste între 40 și 50 de ani sau 5 15% la vârsta de 80 de ani) (32). Prevalența fibrilației atriale este considerată mai crescută la pacienții cu HTP, afectând cam o treime din numărul lor. O altă tulburare de ritm frecventă este tahicardia supraventriculară, care are o incidență de 2,8% (31). 33.4.3. Radiografia pulmonară Poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
suplimentar. În plus, se cunoaște că odată cu avansarea în vârstă are loc și degradarea funcției renale, ce reprezintă alt factor de risc independent și puternic ce predispune și crește riscul la acest tip de complicații. Nu în ultimul rând, incidența fibrilației atriale, cu risc cel puțin mediu de AVC (CHA2DS2-VASC ≥ 1) și care necesită tratament anticoagulant oral (ACO) pe termen indefinit, este considerabil mai mare la vârstnicul cu boală cardiacă ische mică, candidat pentru revascularizare. Rezultă creșterea considerabilă a riscului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
și înlocuirea lor cu terapii mai sigure din acest punct de vedere și la fel de eficiente (Bivalirudina) (21); utilizarea abordului radial acolo unde este fezabil în detrimentul celui femural pentru reducerea riscului de complicații locale (21,33);la pacienții revascularizați electiv cu fibrilație atrială ce necesită terapie ACO se reco mandă utilizarea DES doar acolo unde folosirea acestora ar avea un efect scontat net superior BMS: DZ, vase mici, infiltrare lungă difuză etc., pentru scurtarea timpului de administrare a terapiei duble antiagregante și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
este variabilitatea relației HTA cu mortalitatea în boala coronariană. Astfel, HTA este un factor de risc pentru moartea subită la vârstnic, în timp ce în IM acut nu influen - țează independent mortalitatea și se asociază cu risc mai redus cu 17% de fibrilație ven - triculară (90). Insuficiența cardiacă (IC) este strâns corelată cu HTA a vârstnicului, un mecanism deter - minant fiind HVS. Studiile raportează incidențe de până la 82% la vârstnicii peste 65 de ani, cu inflectarea procentului la 55% după o decadă (Lakkata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
enzime (lactat dehidrogenaza, fosfataza alcalină, aspartat aminotransferaza), de obicei la 3 zile după instalarea ischemiei. Dacă urografic rinichiul este nefuncțional și ureteropielografia este În limite normale, diagnosticul este certificat angiografic. Ne vom gândi la acest diagnostic În fața unor pacienți cu fibrilație atrială, infarct miocardic În antecedente recente sau endocardite bacteriene. Să nu uităm că, cea mai importantă sursă de emboli (În afara cordului) este ruptura unei plăci ateromatoase aortice În timpul manevrelor pentru angiografie. Din nefericire, medicația tromboembolică cu streptokinază sau angioplastia s-
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
în vederea efectuării dializei de la/la domiciliu ... Articolul 95 Lista urgentelor medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
în vederea efectuării dializei de la/la domiciliu ... Articolul 95 Lista urgentelor medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
efectuării dializei, de la/la domiciliu. Articolul 82 Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4) Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatisme grave (craniocerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
efectuării dializei, de la/la domiciliu. Articolul 82 Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4) Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatisme grave (craniocerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
și a altor tipuri de transport medical I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) ... 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) ... 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) ... 4) Colaps-șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxicoseptic) ... 5) Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular
ORDIN nr. 4.234 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139922_a_141251]
-
și a altor tipuri de transport medical I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) ... 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) ... 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) ... 4) Colaps-șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxicoseptic) ... 5) Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular
ORDIN nr. 630 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139923_a_141252]
-
test de efort sau semne de disfuncție de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilație sau tahicardie ventriculara dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculara complexă și/sau frecvență (Holter). 3. Prezenta potențialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz ÎI sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezența unor factori
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
figură plângăreața", la nivelul mușchilor fonatori, determinând apariția unei voci caracteristice monotone; - sindromul distrofic - calviția este evidentă de la vârste tinere; - cataractă - este un simptom ce poate anticipa cu generații miotonia, uneori hiperostoza frontală; - afectarea mușchiului cardiac - forme de bloc atrioventricular; fibrilație atriala; extrasistola; - sistemul endocrin - tulburările endocrine sunt în esență genitale prin atrofie gonadica. Examinări paraclinice - enzimograma serica - enzimele serice ALD; FCK; TGO; TGP sunt scăzute sau normale. - E.M.G. - se caracterizează prin descărcări spontane repetitive în salve, asociate cu modificări ale
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă, polimiozita din colagenoza și polimiozita paraneoplazica. Se întâlnesc forme acute, subacute și cronice. Examinări paraclinice: E.M.G. - se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tirada - activitate bioelectrica spontană reprezentată de potențialele de fibrilație; potențiale polifazice care apar la contracția voluntară; activitate repetitivă cu frecvență rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocata de stimularea mecanică a mușchiului. Anatomia patologica - modificările morfologice în faza acută sau reprezentate de infiltrații limfoplasmocitare iar în stadiul cronic aspectul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
piramidale: spasticitate, hiperreflexie osteotendinoasa, semnul Babinski prezent în 50% din cazuri; - fenomene bulbare: tulburări de fonație, deglutiție, fasciculații și atrofii ale limbii, uneori atrofii simetrice ale feței și fenomene de labilitate emoțională. Investigații paraclinice: - E.M.G.: poate îmbracă toate aspectele denervarii (fibrilație, fasciculatie, unde lente de denervare, descărcări de tip pseudomiopatic), semnalandu-se uneori o reacție miastenica la frecvente medii de stimulare; - V.C.M. și V.C.S. sunt normale; - microscopia optică: la neuronii alfa - motori apar depozite de lipofuscina, neuronii manifestă fenomene de denervare
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
asistența medicală de urgență și transport sanitar A. Lista cuprinzând urgențele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgențe colective ... c) Urgențe individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
asistența medicală de urgență și transport sanitar I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociație electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
asistența medicală de urgență și transport sanitar A. Lista cuprinzând urgențele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgențe colective ... c) Urgențe individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
asistența medicală de urgență și transport sanitar I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociație electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
după vindecare (clinic, examen radiografie, spirometrie) ** Evaluare completă după 90 de zile; vindecarea completă va permite încadrarea ulterioară că apt. *** Se exceptează insuficientă mitrala ușoară, prolapsul de vâlvă mitrala cu regurgitare ușoară și fără tulburări de ritm, DSA operată. c) Fibrilația atriala cronică │ INAPT LUNI d) Fibrilație atriala a) Blocuri majore de ramură APT d) Sindroame de preexcitatie │ INAPT LUNI RETRAS INAPT INAPT INAPT B. secundară │ EVALUARE INDIVIDUALĂ C. cu evoluție accelerată APT CU DISPENSARIZARE LA 6 LUNI APT b) cu
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
Evaluare completă după 90 de zile; vindecarea completă va permite încadrarea ulterioară că apt. *** Se exceptează insuficientă mitrala ușoară, prolapsul de vâlvă mitrala cu regurgitare ușoară și fără tulburări de ritm, DSA operată. c) Fibrilația atriala cronică │ INAPT LUNI d) Fibrilație atriala a) Blocuri majore de ramură APT d) Sindroame de preexcitatie │ INAPT LUNI RETRAS INAPT INAPT INAPT B. secundară │ EVALUARE INDIVIDUALĂ C. cu evoluție accelerată APT CU DISPENSARIZARE LA 6 LUNI APT b) cu malnutriție │ INAPT a) persistentă și moderat
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
deosebit de important în replantările înalte în care, cu cât cantitatea de țesut ischemiat este mai mare, cu atât concentrația de produși toxici și ioni de potasiu este mai mare. Aceștia pot induce complicații severe dintre care cea mai redutabilă este fibrilația ventriculară și exitus. Se recomandă anastomozarea unei singure artere în replantările degetelor cu excepția amputației izolate a policelui. Noi refacem de rutină ambele artere în toate amputațiile digitale pentru un plus de siguranță și restabilirea unui aport sanguin cât mai aproape de
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]