369 matches
-
în strălucire, domnia acestui voievod”. Despre firea și năzuințele lui Gheorghe Duca vorbește și Ion Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și când ieșe afar-în nărod, tot
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Costin). Unul dintre produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un Înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Dat-am cartea domnii méle rugătoriului nostru egumănului de la Sv(â)ntaa mănăstire de la Galata din déal, ca să hiie volnic cu cartéa domnii méli a opri o moșie de la sat de la Frănciuci ce iaste la ținutul Vasluiului, care iaste a ficiorilor răpăusatului a lui Apostolac(h)ii, ce au fostu spătariu mare, pentr-un sat, anume Căpoteștii, care satu au fostu dat danie răpăusatul Postolac(h)i spătariul, tatăl lor, Sv(i)ntii mănăstiri Galății, pentru căci s-au Îngropat acolo
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nta mănăstire de la Gălata den déal, ca s(ă) fie volnici cu carte(a) domnii meli, a ține și a opri satul Frenciucii, de la ținutul Vasluiului, cu tot locul, cu tot vinitul, despre Ion logofătul și despre Ștefan postelnic(ul), ficiorii răpăosatului Apostolac(h)i spătariul, pentru căci au fostu dat danie sv(i)ntei măn(ă)stiri Postolac(h)i satul Căpoteștii, iar(ă)și de la Vasluiu, pentru căci s-au Îngropat acolo și apoi satul Căpoteștii s-au aflat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și cu alții ce-au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și cu alții ce-au fost a răposatului fratelui mieu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua ficatu d’im peșt’e - zîce - va frige-o bucățîcâ pi foc șî va da la-nnălteasa-mpărăt’easa, șî va pleca înălt’easa-mpărăt’easa grosă, șî va face um ficior care va spuni «Vit’eazu d’e apă»”. Motivul peștelui ca remediu împotriva infertilității este frecvent întâlnit în basme, datorită asocierii sale cu „nașterea sau restaurarea ciclică”. Atrage atenția în fragmentul citat valoarea de imperativ a viitorului verbelor, specifică ursirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezentat ca o oaste împărătească pornită într-o expediție măreață. Genealogia eroului pare a fi un element important pentru reușita incursiunii în sacru, fiu de roman în această variantă, el este și om al muntelui, deci familiarizat cu centralitatea mitică: „Ficior de mocanî/ Și de moțilcan,/ Și de molidvău,/ Fost-ai viteaz rău”. Cioban muntean și voinic, tatăl său îi transmite lui Iovan energiile necesare pentru depășirea probei și găsirea punctului de intersecție între cele trei dimen¬siuni, unde „e posibilă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creștere pe parcursul baladei, ea fiind, precum Fulga sau Mama câinilor în colindele de cioban, toată nădejdea eroului. Apariția suitei provoacă admirație instanței narative și, prin ea, întreaga comunitate percepe natura excepțională: „Un voinic călare,/ Voinic iortoman;/ Pi-un cal dobrogean,/ Ficior de mocan./ Cu șoimii pe mână,/ De m-e de minună,/ Cu ogarii-n pază,/ De m-e de mirază,/ Cu Vidranainte,/ Ca un om cuminte” (AlexandrovățTimocul sârbesc). Cel mai important însoțitor este, desigur, calul, „izomorf cu bezna și iadul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dintr-adânc/ Și cât pește în mare este?” (Sinoe - Tulcea). „Cunoașterea absolută” nu aparține însă decât „Idoliței” care la întrebarea „Când e coada veacului?” răspunde: „Când n-ascultă soră mic’/Soră mic’ de soră mare,/ Și fiicuță de măicuță,/ Și ficior de tată-său,/ Atunci îi coada veacului,/Sfârșitul pământului” (Sânmiclăușul Mare). Principiul holomorfic este aici mai clar ca oriunde, căci familia divergentă devine metafora dezordinii cosmice, la fel cum nunta de la capătul inițierii creează un univers cu puteri noi. Deși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitice a existenței masculine. Dacă în colindele de flăcău traversarea mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru Căciulă din balada omonimă I (29) înoată singur, depășind pariul profan lansat la „birt în cale”. Toți ceilalți voinici se îneacă, „El, ficior de țară,/ El marea-mi trecea/ Din genunchi în coate,/ Cum altu nu poate,/ Cu olba-nchinând,/ Din trâmbiți zicând,/ Cu lula fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a cântecului de leagăn oferă un indiciu neașteptat pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre uman: „Nani, nani, puișor,/ Dragu mami, drag ficior./ Că tu când îi crești mari,/ Ti-i duci la vânătoari,/ Ș-îi vâna o căprioară/ S-o aduci la mama noră,/ Nani, nani puiu mami!” (DrăgoieștiSuceava). Fie că animalul asimilat forțelor regeneratoare ale apei este sacrificat, fie că însăși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care trebuie să o recunoască inițiatul.. Cocoșul este activ în modelarea destinului inițiatic, el are rolul unui „denunțător al celor răi”. Abilitatea lui de a vorbi nu miră pe nimeni, când strigă de pe gard al cui este pantoful marital: „Cucuriguuu! Ficior d’i-mpărat! Fata moșn’iaguli într-o covatâ d’i cenușâ/ dupa ușâ” (Fundu Moldovei - Suceava), feciorul de împărat urmează indicația, parcă așteptată, și ritul de trecere se încheie pentru a se deschide ceremonialul nupțial. Capacitatea lingvistică a animalelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua ficatu d’im peșt’e - zîce - va frige-o bucățîcâ pi foc șî va da la-nnălteasa-mpărăt’easa, șî va pleca înălt’easa-mpărăt’easa grosă, șî va face um ficior care va spuni «Vit’eazu d’e apă»”. Înșiruirea acțiunilor trebuie respectată întocmai pentru eficiență magică, iar aceasta face din repetiția copulativă o poruncă fermă. Fiecare acțiune este la fel de semnificativă cu cealaltă și nu poate fi eludată din desfășurarea rituală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ancuța trăia foarte rău cu bunicu. Odată ducându-mă la ei, toți erau la masă și mâncau. Bunica m-a luat lângă ea și mi-a dat o bucățică de mămăligă și cârnaț-chișcă. La masă erau: bunicu, bunica și 3 ficiori: Toadere, Vasile și T-tru și s-au luat la sfadă bunica cu bunicu zicându-i: "Ho, bursucule, mezu nopții, ursule, otravă, veninule, dihurule, pâclă". Și bunicu a zis: "hai, hai, babă hăi, hai hai". Și pe atunci femeile înainte de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Roman și apoi se îmbrobodeau cu tulpanul 7. Și tulpanu ședea mai sus pe cap. Și dintr-o dată moșu a băgat amândouă mânele pe sub tulpan și a prins pe bunica de cap de cozi. Ea a țipat și cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un picior de mămăligă și tigăița de schijă cu 3 picioare cu bucăți de cârnați și chișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de vin dar nu să se îmbete. Mă lua în brațe și mă juca și-mi cânta: "ia mă cheamă băiețelul ia mă cheamă frumușelu, ia mă cheamă hoți poți ceala". Ion a Roșcăi, tatu bunicăi a mai avut 2 ficiori: pe Niculai a Roșcăi pe care l-am cunoscut și eu și pe Gherasim a Roșcăi pe care nu l-am cunoscut eu. Gherasim a Roșcăi a avut ficior pe Gheorghi Gherasim Roșca, un om numai glume și veselie. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
poți ceala". Ion a Roșcăi, tatu bunicăi a mai avut 2 ficiori: pe Niculai a Roșcăi pe care l-am cunoscut și eu și pe Gherasim a Roșcăi pe care nu l-am cunoscut eu. Gherasim a Roșcăi a avut ficior pe Gheorghi Gherasim Roșca, un om numai glume și veselie. El zicea: "când vine o supărare peste tine să nu te superi tare și când vine o bucurie iar să nu te bucuri tare". Gheorghi Gherasim Roșca a avut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
supărare peste tine să nu te superi tare și când vine o bucurie iar să nu te bucuri tare". Gheorghi Gherasim Roșca a avut o fată Savastița și a măritat-o după N. Orac [4] din Baea, care are un ficior pe Vasile Orac [5] dirijor al corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai tras eu în viața mea. Voi fi avut 3-4 ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
te bucuri tare". Gheorghi Gherasim Roșca a avut o fată Savastița și a măritat-o după N. Orac [4] din Baea, care are un ficior pe Vasile Orac [5] dirijor al corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai tras eu în viața mea. Voi fi avut 3-4 ani și Bădica D. Dumitru cel mai mic ficior al bunicăi și cel mai frumos și cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai tras eu în viața mea. Voi fi avut 3-4 ani și Bădica D. Dumitru cel mai mic ficior al bunicăi și cel mai frumos și cel mai obraznic, m-a pus într-un sac și m-a învârtit și mi-a dat drumu în ogradă. Și mi-o rupt mâna stângă. Și biata bunica mea, mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
peste bolovani, mi-a trecut durerea aceia. Frații mamei mă puneau să joc și să strig din gură, cum auzeam eu, la hora care se făcea de multe ori în ogradă la bunicu V. S. Iftime, care a avut 3 ficiori. Toadere cel mai mare și foarte voinic, îi zicea mama mea Unguru, Vasile mai prezărît 8 și mai slăbuț îi zicea bunica Teleap și Dumitru frumos și foarte jucăuș și neastâmpărat și chiar și foarte obraznic. Și odată cum jucam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în tinerețea lui. Mi-a spus gazda mea la Fălticeni, Casandra lui Ștefan a Rotăriței, când umblam la școala primară Numărul l "Alexandru Ioan Cuza" din Fălticeni în 1896 în clasa I-a. Casandra Ștefan a Rotăriței a avut 2 ficiori: Grigore și Vasile. Pe Grigore nu l-am cunoscut că a murit de tânăr, dar pe Vasile Rotărescu l-am cunoscut. Era casierul gării din Iași. Era om foarte frumos și foarte bun la inimă. Când am învățat la Școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cuminte; era din Râșca. Dar se vede că n-a avut noroc că a stricat logodna cu Constantineseu și s-a dus după Dumitru Ungureanu, pădurar și cu patru copii. Și a trăit ca vai de capul ei. Și un ficior a lui Dumitru, Nicolai a bătut-o, a călcat-o în picioare și i s-a tras moartea foarte de tânără. A avut cu Dumitru Ungureanu un singur băiat frumos și deștept, care a murit în război la Cotul Donului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]