681 matches
-
spre 25 c. au izbucnit foc în șirul de case ce formează unghiul stradei de sus și stradei sf. Atanasie, peste drum de cișmeaua cu bazin din colțul stradei școalei de arte. Șapte dugheni, între cari o mare magazie de fierării, au fost distrusă cu desăvârșire, la altele au ars numai acoperământul. Se știe că pompierii noștri formează artileria teritorială, încît cea mai mare parte dintre dânșii se află pe câmpul de război. Cei puțini câți au rămas și-au dat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 384} foarte priincios și liniștit, fără nici un pic de vânt. S-au distins cu această ocazie serjentul major Avrămescu și soldatul pompier șapira; dintre soldații ruși unul ș-au fript mâinile ș-au fost transportat la spital. Magazia de fierării era asigurată, celelalte dugheni nu. Pagubele sunt foarte însemnate și în flăcări au murit și doi copii izraeliți. Incendiul s-au iscat se zice prin spargerea unei lampe cu petrol. [27 mai 1877] SINUCIDERE De mai multe luni petrecea în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât în zilele copilăriei noastre, deci după primul război mondial, foști robi țigani de la Torcești, stabiliți între timp la marginea satului Umbrărești, lângă pădurea de la vest de sat, practicau meșteșugul fierăriei. Unuia i se zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-a stabilit Vasile Vasiliu, iar acum este casa defunctului Alexandru Strătulat. Credem că erau destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe lângă casă, reparând uneltele agricole, împletind coșuri din lozie, construind garduri din nuielele aduse de la pădure sau de la luncă. Unii dintre ei, înzestrați cu talent și inteligență, practicau și alte meserii și meșteșuguri, cum ar fi lemnăria, dogăria, rotăria, fierăria, cizmăria, croitoria, împletirea coșurilor ș.a. Aceste preocupări le-au slujit atât lor, cât și comunității sătești din care făceau parte. Produsele lor aveau mai mult un caracter practic și mai puțin artistic, fiind utilizate în gospodărie. Deocamdată nu avem știri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele, o menghină uriașă și un aparat de găurit manual, precum și o seamă de alte unelte mai mici care ajutau la confecționarea fierăriei pentru căruțe, a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele, o menghină uriașă și un aparat de găurit manual, precum și o seamă de alte unelte mai mici care ajutau la confecționarea fierăriei pentru căruțe, a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a boilor. Materialul feros se procura de la magazinele de profil sub formă de fier beton, fier lat, fier oțelit și potcovită. Din potcovită se confecționau potcoave sau caiele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a boilor. Materialul feros se procura de la magazinele de profil sub formă de fier beton, fier lat, fier oțelit și potcovită. Din potcovită se confecționau potcoave sau caiele. Nelipsită din fața fierăriei era stănoaga, un dispozitiv din lemn care era folosit la imobilizarea animalului care era potcovit. Pentru foc se foloseau cărbunii din lemn, adică mangalul, care era pregătit după o adevărată tehnologie. Într-o groapă săpată în pământ se așezau lemne
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și al fierului, obiceiuri tradiționale odinioară, au ajuns o amintire. Pe ici pe acolo, parcă ascunși
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gealău, rindea, strung de lemn etc., precum și obiecte de lemn: linguri, ivăre, căuce, putinică, ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cergă crudă Masa și roata olarului Prepeleac cu oale Ceramică din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul la pădure Stanog pentru potcovit animale Piese dintr-un atelier de fierărie din Ghimeș - Făget Interior din casă țărănească în zona etnografică Trotuș Piese aparținând cultului ortodox Imagini și recuzită pentru obiceiuri de iarnă Piese aparținând cultului catolic
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Era în sat la noi un orb, Gică Moșuleț îi spunea, care avea o armonică din care se întreținea dar care se strica mereu și tot Costache Buraga i-o repara cu mare meșteșug. S-a mai ocupat de lăcătușărie, fierărie, lemnărie, grădinărit, creșterea păsărilor și a animalelor dar toate acestea bineînțeles cu sprijinul soției și al copiilor. în toamna anului 1951, tata s-a integrat din nou în învățământ la școala din Dănești - și mama deasemenea unde a lucrat până la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de trecere. „Înalt Prea Sfințite Stăpâne, Prea Venerabil Consiliu Arhiepiscopesc, Subsemnatul preot M.D., administrator parohia în C, cu supunere fiiască vin a vă raporta cele de mai jos referitor la preotul unit L.S.: a. credincioșii I.G și maestrul de fierărie R.M. au declarat față de mai mulți oameni, fiind și subsemnatul, că la Sf. Paști, când veneam de la Înviere, trecând pe lângă casa unde stă preotul unit S. am auzit cântându-se melodii bisericești și s-au oprit să le asculte, dar
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
scurt, școala trebuie să devină „o formă specifică a vieții active a comunității, în loc de a fi un spațiu izolat în care se învață lecții” (Dewey,1977). Noi, credea acest reprezentant al educației prin experiență, trebuie să concepem activitățile de tâmplărie, fierărie, țesătorie, cusut și gătit ca metode de viață și învățare, nu ca obiecte de studiu distincte. Dar, pentru a se întemeia ca „unitate socială naturală”, școala trebuie să organizeze aceste preocupări ca activitate comună și productivă, facilitând formarea unor diviziuni
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lucrau 90 % dintre deținuții din Periprava și unde erau cele mai grele munci din agricultură. Despre munca de aici Anastase Bârzescu spune” De câte ori munceam la cultura mare, trăiam clipele de iad de la Noua-Culme și Aiud”; 4) Atelierele de cizmărie, croitorie, fierărie, tâmplărie, tapițerie, uzina electrică, grajdurile etc. ; 5 ) Recoltarea stufului în timpul iernii, activitate descrisă de nenumărați deținuți de la Periprava, ca fiind una de exterminare. Munca aici se efectua “zi-lumină”, denumire dată de Ceaușescu în timpul campaniei de colectivizare forțată din Dobrogea. Deoarece
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cea mai comună, regăsindu-se și în cotidian, în lumea "vorbită", în relațiile obișnuite. Joc și reflex de ipostaziere superioară a celui care o produce, ironia este la ea acasă și în salonul aristocrat și în berăria "amicilor", și la fierăria lui Iocan. Avem aici, putem considera, definiția scurtă a registrului ironic, instituit prin mesajul care ascunde un sens "ocrotit", fundamental altul, esențialmente contrar celui de suprafață. Ironia este un joc în spațiul limbajului și în, firește, interiorul modalității de semnificare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prestigiul de care se bucură în sat, inteligența, umorul, ironia, talentul de povestitor; unul care "simbolizează lumea țărănească în valorile ei durabile". Ilie Moromete "vede" acolo unde alții nu observă nimic. Vede, descoperă farmecul, vorbește de unul singur, impresionează la fierăria lui Iocan, unde se face politică, prin verva lui umoristică. Principala lui trăsătură este disimularea, în sensul că înțelege ce se întâmplă în jur, dar caută să ascundă o serie de aspecte care intră în contradicție cu scopul său. Când
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
salcâmului, relatată prin detalii care se adună progresiv, cu simbolistică dramatică, anunțând destrămarea satului tradițional. Salcâmul făcea parte din viața familiei Moromete, dar și din viața satului, "fiind elementul păstrător al tradițiilor și credințelor strămoșești"; o altă secvență antologică este fierăria lui Iocan, unde mergeau Moromete, Cocoșilă, Dumitru al lui Nae și alții, să citească ziare și să discute politică; scena "fonciirii" este memorabilă, înfățișând confruntarea cu Jupuitu, agent de urmărire care venise după o taxă restantă, cu Ilie Moromete care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ei caii și oile, "neînțelegerile cu Catrina, soția sa, se amplifică, divergențele cu Guica se desfășoară într-un plan confuz, aceasta văzând în fratele ei, un spoliator, un tată nedrept". Fiind sociabil și inteligent, este apreciat de prietenii săi, la fierăria lui Iocan, unde își fascinează interlocutorii, prin magia cuvântului. Întors de la munte unde fusese să vândă porumb, Ilie Moromete relatează cu mare efect ce s-a întâmplat, în timp ce fiii mai mari concluzionează "că a omorât caii și căruța de pomană
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Achim avea un mic magazin de "Consum alimentar". Ilie Moromete era autoritar, dar își iubea copiii. Suferă când află că Nilă a murit în război, iar Paraschiv s-a stins din cauza tuberculozei. A rupt legătura cu foștii săi prieteni de la fierăria lui Iocan; oamenii nu-l mai ascultă ca altădată, iar el "lasă fruntea în jos și nu zice nimic". Niculae Moromete ajunge activist de partid, crede într-o "nouă religie a binelui și a răului", în "umanism". La arie, unde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de profesor. În proiecția noului obiectiv, autorul gândise să armonizeze reperele didactice sau instructiv-educative cu cele economice și sociale, propunând organizarea școlii pe ateliere corespunzătoare învățării celor mai căutate și mai utile meșteșuguri de profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în final 143.344 lei, directorul numit al școlii, Carol Mihalic de Hodocin, urma a se deplasa în Transilvania având și recomandarea consulului austriac din Iași pentru a recruta meșterii-instructori necesari desfășurării procesului didactic, profilat pe meseriile: lăcătușerie, rotărie mecanică, fierărie, săidăcărie, stolerie și strungărie 28. Demersul, început în a doua jumătate a anului 1840 și extins și în domeniul dotării tehnice, s-a încheiat în cursul primului semestru al anului următor, când Hodocin populariza prin mijlocirea gazetei lui Asachi prospectul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din start "un venit însemnat și sigur", care ar fi sporit considerabil după înființarea unei fabrici de cuie și a alteia de unelte. Diversificarea producției, proces menit să asigure piața internă cu instrumentarul agricol strict necesar (sape, cazmale, hârlețe, pluguri, fierărie pentru mori, osii pentru trăsuri etc.), era concepută prin valorificarea mijloacelor hidraulice, a apei și ciocanelor, sporind astfel rentabilitatea întreprinderii, cu economii consistente de timp și de forță de muncă. Pornind de la premisa existenței capitalului fundamental, el își concentra atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească Bunești 16. Totodată, în cuprinsul unui amplu raport înaintat în aceeași zi Departamentului Lucrărilor Publice 17, avansa un set de propuneri, dorite a fi convertite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]