940 matches
-
să fac tot ce îmi stă în putință ca să ajut țările vecine care au reușit să organizeze alegeri libere pentru a-și menține independența față de Rusia. Inițial, nu doream ca fundațiile mele să-mi supraviețuiască. Aveam mari rezerve legate de filantropie, deoarece contrazice esența caracterului uman. Oamenii sunt prin natura lor egoiști, însă filantropii trebuie să fie generoși, ceea ce dă naștere la diverse contradicții și tendințe spre ipocrizie. Ca fondator, am simțit că eu sunt mai potrivit să protejez fundația de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dispare caracterul universal al valorilor. Drept consecință, caracteristica esențială a găndirii moderne o reprezintă teza pluralismului valorilor, conform căreia “valorile pe care oamenii le urmăresc nu sunt doar multiple, ci și - uneori - ireconciliabile.” Prin aceasta, modernii au sesizat că “în numele filantropiei, și al egalității”, anticii edificau “o societate în care obiectivele umane erau în mod artificial îngustate și micșorate -după Tocqueville -, în “simple animale muncitoare”, o societate în care (...) “mediocritatea colectivă” sufoca lent originalitatea și talentele individuale.” Dacă anticii legitimau drept
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
primară, pe de altă parte, modifică puțin impozitul pe băuturi (1830). Dar contradicția se ridică de fiecare dată înaintea lui: dacă vrea să fie filantrop, este forțat să rămână fiscal; și dacă renunță la fiscalitate, trebuie să renunțe și la filantropie. Căci două promisiuni se împiedică întotdeauna și în mod necesar una de alta. A uza de credit, adică a devora viitorul, este un mijloc actual de a le concilia; se încearcă a se face puțin bine în prezent în schimbul a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci de mii de franci rentă. Mondor practică filantropia la modă. Este ceea ce numim un călău de bani. Își înnoiește mobilierul de câteva ori pe an, își schimbă trăsura în fiecare lună; se citează ingenioasele procedee la care a recurs pentru a termina totul mai repede: pe scurt, face
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nefericiți meșteri parizieni, nu acționa câtuși de puțin din duritatea inimii, ci asculta, dimpotrivă, de un sentiment luminat de simpatie pentru clasele muncitoare. Se știa că este un veritabil filantrop, deși respingea în mod nemilos toate măsurile care sugerau o filantropie superficială sau ipocrită. Nu a putut, fără îndoială, să prevină toate greșelile care au fost comise; nu a reușit întotdeauna să îi facă pe colegii săi să guste acest adevăr atât de simplu, dar față de care inteligența legislatorilor părea să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imboldul moral către binefacere. Se poate îndrepta și către strămoși. Aceștia trebuie apărați contra atacurilor, acuzațiilor și desconsiderării. Nerecunoștința unui om față de filantropul său poate merge într-atât de departe până la a-l urî (nerecunoștința calificată). Pare, totuși, neverosimil ca filantropia manifestată să poată atrage un dușman. Despre emoții moția reprezintă un fenomen complex care realizează orientarea proceselor somato-psihice prin reacții organizate ca finali tate și semnificații. Condiție primordială a vieții, emoția este un mod de existență a conștiinței, un mod
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
astăzi, cu tinerii care ascultau în extaz șlagărul "Ce p...a mea"? El care numea actul sexual "o îmbrățișare", iar când devenea mai îndrăzneț, "o îmbrățișare activă"... 8 ianuarie Astăzi la 12, înmormîntarea lui Bibi Cajal la Cimitirul Evreiesc de la Filantropia. Fiind soția șefului Comunității Evreiești din România, ceremonia avea morgă: președinte, miniștri etc. Pentru mine, această femeie extraordinară pe care am cunoscut-o ca mamă a Irinei Cajal a însemnat imaginea posibilă a unei specii umane din care au dispărut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
respectuoși față de ideil e altora.” „Urâm politica de tarabă și pătimașă” - se afirmă în ziarul inaugural din 14 iunie 1912. Urbani și respectuoși dar tăioși după titlul și conținutul unor comentarii: „Judecătorul ambulant”, „Birou l de servitori”, „Lucrătorii și grevele”, „Filantropie și fanfaronadă”, „Cinematograful a devenit o școală nenorocită ș i un primejdios mijloc de corupție”, „Abuzurile de la banca din Plopana” etc. A fost un ziar de nuanță conservatoare, ceea ce și explică vestea pe care o aduce la 20 septembrie 1912
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de sine. Se pare că această valoare este împărtășită în afara lumii credincioșilor, nu doar ca bază pentru unirea cuplurilor, dar și ca sentiment nobil, care leagă oamenii între ei, chiar dacă s-a căutat un alt cuvânt pentru a o desemna (filantropia). Dar ceea ce continuă să îi distingă pe creștini este faptul că ei plasează sursa iubirii în Dumnezeu. Odată cu creștinismul, imaginea omului despre sine s-a schimbat radical. A fost creat după imaginea lui Dumnezeu, este o persoană unică, mântuită, iubită
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ridică treptat la 40000 lei, bani mulți, foarte mulți pentru vremea aceea. Cu ei se va ridica la Bârlad „Căminul cultural” al viitoarei Biblioteci. Presată de cerințele obștii, Primăria se vede pusă în situația să și probeze ș i ea filantropia: oferă „Parcul comunal” din strada Principală a târgului ca loc pentru clădirea bibliotecii. În toamna anului 1909 sediul Bibliotecii publice din Bârlad se va inaugura, iar realizarea avea să devină o provocare, dacă nu o invitație la o asemenea edif
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Practica religioasă servește ca sprijin acțiunilor caritative. Vechea burghezie, ca și nobilimea, are săracii ei de îngrijit, se întreprind acțiuni sau se fac donații menite să ușureze suferința și să reducă sărăcia. Fără a fi neapărat un calcul, caritatea, binefacerea, filantropia legitimează privilegiile. O burgheză catolică va merge să viziteze și să ajute bolnavii de SIDA. Un fost președinte-director general, la pensie, evreu, nepracticant de altfel, nu va ieși niciodată fără o bancnotă de zece euro împăturită în buzunar, pentru cerșetorul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în spațiul public, iar verificarea fenomenului se poate face și prin intermediul temei noastre de cercetare. Există publicații în domeniul asistenței sociale care în cuprinsul lor au și capitole despre Biserică ca instituție, descriind activitățile specifice cu caracter social (fie de filantropie, fie de asistare empirică, fie chiar de asistență socială profesionalizată), însă cele mai multe lucrări (pe care o parte din ele le-am folosit în realizarea acestei cărți) au menționat Biserica doar în descrierea unor aspecte istorice ale asistenței sociale din România
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
private. Dacă privim, în schimb, cu multă luare aminte, vedem că Biserica, în general, se "remontează" ca prezență în societate prin preluarea progresivă într-un fel, a activităților de asistență socială, și aceasta nu în forma clasică a ei de filantropie, ci prin crearea pas cu pas a sistemelor profesionale performante de asistență socială. Să vedem câteva date cu privire la apartenența religioasă a europenilor, potrivit studiului sociologic făcut la nivelul Europei în anul 2000. Vom prezenta graficul acestor date preluate de la Voicu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
rândul populației, ne vom ocupa, în schimb, de relația dintre Biserică și instituții de asistență socială din România finanțate public. Biserica deține prin însăși formația ei aplecarea spre întrajutorare, care astăzi a luat alte forme, nu cele tradiționaliste de genul filantropiei, ci chiar Biserica în România practică o asistență socială profesionalizată, fie prin intermediul desfășurărilor de activități proprii de asistență socială, fie prin implicarea cu resursele și activitatea ei pastoral-misionară, în activitatea publică de asistență socială. 2.3. Religia și prezența ei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în care Biserica era în "expansiune" cucerind toate, ci trebuie înțeles faptul că Biserica, prin prezența ei, contribuie la consolidarea sistemului național de asistență socială. În acest caz nu mai putem așeza simplu semnul egalității între asistența socială eclesială și filantropie, în sensul că în Biserică nu există decât forma de întrajutorare, ci chiar vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Tot demersul nostru științific "nu bifează" ideea că e bine ca Biserica să rămână angrenată în societate așa cum e acuma. Sociologii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
vi s-a trimesu de autoritatea comunală spre a se interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți fără a vă plăti bolnavii aflați în filantropia Dv. ss. Prof. T. Maiorescu". Răspunsul Epitropiei este elocvent: "Epitropia a prevăzut de mai înainte că va fi refuzată legala cerere și s-au așteptatu chiar a primi un asemenea răspuns pentru că totdeauna cându este vorba de satisfacerea Cassei aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alimente de 5-6 ori pe an, îmbrăcăminte o dată pe an, masă gratuită la cantină (în caz de intemperii sau îmbolnăvire masa se va transporta la domiciliu), asistență medicală. De asemenea, i s-a acordat un loc de veci în cimitirul «Filantropia», pe care se va așeza pe cheltuiala comunității o piatră funerară. Cheltuielile de înhumare vor fi suportate tot de comunitate. Inelul a fost primit de L. și B., închis într-un plic sigilat și cu semnătura acestor doi, spre neschimbare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
În ceea ce privește urmele și vânătorii, a adăugat Markovic Între două Înghițituri, poate că, În felul lui, franctirorul era și el un artist. Faulques a izbucnit În râs. - De ce nu? În artă, munca originală a eului are mai mare importanță socială decât filantropia. Ori, cel puțin, așa se spune. - Poți să repeți ? Pictorul de război a spus sigur că da și a repetat. Celălalt a analizat o vreme, apoi a Încuviințat cu gura plină, aproape bucuros de idee. — Un artist, a repetat gânditor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și Melinda Gates (cu un buget de peste 2,6 miliarde de dolari anual), Rockefeller Foundation, Bertelsmann Foundation sau Carnegie Foundation. Acestea din urmă reprezintă și interesele fondatorilor inițiali, fiind specializate pe anumite tipuri de finanțări: în dezvoltare urbană, eradicarea sărăciei, filantropie, sănătate, educație, intervenții post dezastre etc., așa cum reiese și dintr-un raport OECD (2003). Numeroși autori precum Evans (2004), Jovanović (2005), Pastor (2001) sau Dick (2005) consideră că spectrul donatorilor s-a schimbat esențial odată cu intrarea în scenă a Comisiei
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
și în acești termeni, milostenia era elogiata de Libaniu și împăratul Iulian (361-363), căruia i se va atribui mai tarziu apelativul de Apostatul, datorită faptului că a prigonit pe creștini și a încercat să reînvieze pagânismul. Însă, concepția creștină despre filantropie se deosebea prin felul cum era privit aici omul sărac: că reprezentându-l pe Însuși Iisus Hristos - idee ce {\footnote 52 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
din lână groasă destinate săracilor, fără nici o grijă pentru discordanta pe care o creează ocupația ei cu decorul Ludovic XV. Doamna Correur, "si heureuse de rendre service" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.75], găsește în Le Moniteur subiecte de filantropie, în care o implică chiar și pe regina: "Herminie Billecoq, une ancienne élève de Saint-Denis, que son séducteur, un officier, consent à épouser, si quelque âme honnête veut bien avancer la dot réglementaire. Nous avions pensé à l'impératrice..." [idem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi împiedicată să facă filantropie: "Puis, ayant remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser: sans doute elle avait réfléchi qu'elle ne serait plus seule maîtresse de șes aumônes, et elle entendait en disposer en souveraine absolue, même follement" [Zola, L'Argent, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
respectarea intereselor celorlalți, astfel Încât printr-un echilibru bine gândit al preocupărilor, să căutăm mereu ce e mai bun, și, câteodată, să acceptăm ceea ce e mai puțin rău, pentru toți și pentru fiecare, Împreună.” Pragmatic apreciind lucrurile, altruismul și prietenia, filantropia și compasiunea ne crește stima față de noi Înșine, producându-ne satisfacții individuale, adesea mai Înalte decât căutarea avantajelor materiale sau a propriei afirmări În competiție. Pragmatismul argumentării importanței eticii În afaceri se justifică și prin aceea că Însăși originea noii
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
lui Luchian se află lucrări precum: Popas în pădure (1899), Bătrân cerșetor, La împărțitul porumbului (1904), Moș Niculae (1905), Cobzarul, Safta Florăreasa (1901), Sfârșit (1907), Cerșetori, După muncă, spre casă, Spălătoreasa, dar și peisajele urbane, Mahalaua Dracului (1898), Ghereta din Filantropia etc. Theodor Enescu demonstrează că o parte dintre aceste tablouri se află sub influența unui simbolism difuz care, le disociază de scenele de pitoresc urban sau de intențiile evident polemice, specifice, mai degrabă, picturilor unui Octav Băncilă. Pictorul nu face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
actualizării unei societăți civile complet "civilizate". Kant a prezis, reflectînd asupra avantajelor unui guvern republican și a unei societăți civile: "Treptat, violența din partea puterilor existente va scădea și va crește supunerea față de legi. Va apărea în organismul politic mai multă filantropie și mai puțină luptă în disputele legale, mai multă încredere în păstrarea cuvîntului dat etc., în parte datorate iubirii de onoare, în parte din buna înțelegere a interesului propriu"16. Presupusa sau implicita relație pozitiv teleologică dintre societatea civilă și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]