278 matches
-
concertmaistrul orchestrei episcopale. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formată din 34 de instrumentiști, veniți din Viena și Praga, orchestra de la Oradea fiind în perioada respectivă una dintre cele mai însemnate din Europa. La 5 ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” din Oradea, sub conducerea dirijorului Schnitzl J., orchestra interpreta Uvertura la opera Tancred de Rossini, Serenada nr. 3 de Wolkmann, Variațiuni pentru corn de Ekhard și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În 1890 se constituie "Asociația Prietenilor
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a fost complet reabilitată, dar răceala în relațiile cu cunoștințele ei persistau. De aceea Vera Leșcenco s-a hotărît să părăsească Odesa și să-și refacă viața în altă parte. Vera Leșcenco a avut contracte du lucru cu diferite orchestre filarmonice din Uniunia Sovietică, concertând în Kemerovo, Novosibirsk, Irkutsk și Breansk. Apoi, s-a căsătorit cu Vladimir Andrianov, care fusese și el deținut, fiind eliberat în 1958. Vera a reușit să se instaleze la Moscova și să se angajeze la formația
Vera Leșcenco () [Corola-website/Science/319144_a_320473]
-
Lund în sudul Suediei, Broman își ia licența în muzică și istoria artei la Universitatea din Lund în 1925, după care va studia în Germania și Elveția istoria muzicii Evului mediu. În Suedia va prelua în 1946 conducerea "Asociației orchestrei filarmonice din Suedia de Sud" din Malmö. Ca și compozitor Broman aparține unei orientări clar moderne, în special compozițiile sale de muzică de cameră atrăgând atenția criticilor și a publicului larg. Din 1923 până în 1967 a fost critic muzical al ziarului
Sten Broman () [Corola-website/Science/315019_a_316348]
-
Christian Thielemann la pupitrul orchestrei a demonstrat interesul de care se bucură această formație. De-a lungul timpului numeroși artiști români au colaborat cu orchestra: pianiștii Radu Lupu, Dan Grigore, Eugen Ciceu; dirijorul Ion Marin ș.a. Corul partener al Orchestrei Filarmonice din München a fost fondat tot de Franz Kaim în 1895. Corul era compus în 2008 din 131 de membrii cântăreți repartizați pe voci astfel: soprane 51, altiste 27, tenori 22, bași 31. Din 1996 directorul corului este Andreas Herrmann
Orchestra Filarmonică din München () [Corola-website/Science/318783_a_320112]
-
Capelă Saxona din Dresden etc precum și la 15 ediții ale Festivalului de la Bayreuth în anii 1982-1998, la Festivalul de la Salzburg (începând din 1975) de la Verbier în Elveția etc. Pe data pe 9 ianuarie 1997 își dă debutul la pupitrul Orchestrei Filarmonice din München care după moartea lui Sergiu Celibidache în 14 august 1996 era fără director muzical. În 1999 Levine accepta postul de dirijor șef al orchestrei, pe care îl va deține până în 2004. În această perioadă orchestră devine una dintre
James Levine () [Corola-website/Science/318782_a_320111]
-
prima oară în afara țării la ediția din 1973 a Festivalului Interforum, organizat la Fertőd, Ungaria; piesa cu care intră în concurs este "Sonata" de Franz Liszt. Peste hotare, mai susține recitaluri la Weimar, Geneva și în Polonia, fiind acompaniat de filarmonicele din Jena și Weimar. Repertoriul său include lucrări de Domenico Scarlatti, Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven, Frédéric Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, Serghei Rahmaninov, Alecsandr Skriabin, Serghei Prokofiev, George Enescu etc. Discografia sa cuprinde
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
ansamblu - Orchestra de cameră Timișoara. Din păcate, după retragerea lui Ioan Fernbach de la Filarmonica „Banatul” și-au încheiat activitatea și cele două ansambluri camerale amintite. Societatea Filarmonică din Timișoara s-a constituit în anul 1996, ca o continuatoare a Societății filarmonice fondate în anul 1871 și autodizolvate în anul 1947. Ioan Fernbach a fost vicepreședintele societății. Președintele societății a fost inițial Soos Vilmos, iar președintele de onoare, maestrul Nicolae Boboc. În anul 1998, se modifică structura de conducere a societății, președinte
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
taraf cu vestitul Sava Pădureanu, fost lăutar al țarului Rusiei. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist din acea vreme, și soră a lui Dimitrie Dinicu, care, după ce studiase violoncelul la Viena, a devenit prim-violoncelist al orchestrei filarmonice din București și profesor la Conservator. După câteva luni de la nașterea lui Grigoraș, tatăl său a plecat împreună cu Angheluș Dinicu, la Expoziția Universală de la Paris, cu ocazia inaugurării Turnului Eiffel, unde au cucerit cu interpretarea „Ciocârliei” pe vizitatorii expoziției. De
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
solist al propriului Concert pentru pian în primă audiție, cu Orchestra Filarmonică din Iași, apoi cu Orchestra Filarmonică din Botoșani și în înregistrarea acestei lucrări cu Orchestra Națională Radio. Radu Paladi a deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
ale secolului al XX-lea. Abbado a renunțat la post în anul 2002 pentru a dirija Lucerne Festival Orchestra. În epoca post-unificare orchestra s-a confruntat cu probleme financiare datorită situației economice precare din orașul Berlin. În 2006 Academia Orchestrei Filarmonice din Berlin a înființat Premiul pentru Compoziție "Claudio Abbado" în onoarea sa. În iunie 1999 muzicienii l-au ales pe Simon Rattle ca următorul dirijor principal. Rattle a pus o condiție la semnarea contractului ca Filarmonica din Berlin să devină
Orchestra Filarmonică din Berlin () [Corola-website/Science/328548_a_329877]
-
Simfonia nr. 1 în Fa minor, Op. 10, a fost compusă de Dmitri Șostakovici în 1924-1925 și interpretată prima dată la Leningrad în interpretarea Orchestrei Filarmonice din Leningrad sub bagheta lui Nikolai Malko pe 12 mai 1926. Șostakovici a compus simfonia ca o lucrare de absolvire la Conservatorul din Petrograd, finalizând-o când avea 19 ani. Lucrarea este structurată în patru părți (ultimele două sunt interpretate
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
de la vremea respectivă Șostakovici a finalizat simfonia și a programat premiera în decembrie 1936 în Leningrad. La un moment dat în timpul repetițiilor s-a răzgândit și a retras lucrarea. A avut premiera abia pe 30 decembrie 1961 în interpretarea Orchestrei Filarmonice din Moscova sub bagheta lui Kirill Kondrașin. Simfonia este structurată în trei părți și are o durată de aproximativ o oră: Șostakovici utilizează o orchestră imensă pentru această lucrare, necesitând peste 100 de muzicieni. Aceasta, combinată cu cerințele tehnice și
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
Stalin, Șostakovici s-a ridicat de la pian și a răspuns ascuțit "Nu compun pentru "Pravda", ci pentru mine însumi". În ciuda atmosferei politice tot mai opresive, Șostakovici a continuat să planifice premiera simfoniei, programată pe 11 decembrie 1936 în interpretarea Orchestrei Filarmonice din Leningrad sub bagheta directorului muzical al orchestrei, Fritz Stiedry, un muzician vienez activ în Uniunea Sovietică din 1933. Compozitorul a interpretat și la pian simfonia lui Otto Klemperer care a fost entuziasmat și a planificat să ofere prima interpretare
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
de la Gărâna, cu compoziții proprii, interpretate în formula de Quartet, alături de Teo Milea, Mario Florescu și Victor Miclăuș . Participă la o ediție de excepție Mozart Rocks, la Craiova, în fața unui public de peste 4000 de persoane și, tot în seria colaborărilor filarmonice parcurge împreună cu publicul timișorean drumul spre 2013, alături de Felicia Donose, în Concertul de Anul Nou susținut de Filarmonica Banatul din Timișoara . Festivalul Baroc din Timișoara anului 2013 începe și se încheie pe acordurile de chitară ale lui Horea Crișovan: în
Horea Crișovan () [Corola-website/Science/333798_a_335127]
-
cultură. Arborele genealogic al familiei pornește de la Matei Ghica (1565 - 1620) și fiul acestuia, Gheorghe. Frații Alexandru și Grigore Ghica erau fiii lui Grigore Ghica și ai Constanței, născută Câmpineanu, fiica magistratului C. Câmpineanu, nepoata revoluționarului pașoptist, întemeietor al „Societății Filarmonice”, alături de Ion Heliade-Rădulescu și (Constantin) Costache Aristia la 1835. Tatăl fraților Ghica a fost militar, intrând ulterior în magistratură. El făcea parte din ramura moldoveană a Ghiculeștilor, fiind fiul lui Alexandru Ghica și nepotul lui Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), domnul
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
concertat pe marile scene ale lumii cum sunt Carnegie Hall (New York), Benaroya Hall (Seattle), Filarmonica George Enescu (România), Auditorium Rudolfinium (Praga), Mahidon Auditorium (Tailanda), Hindemith Institute (Elveția). A colaborat cu numeroși artiști de renume precum Frank Huang, Concertmaster al Orchestrei Filarmonice din New York, violoniștii Brian Lewis și Virgil Boutelis-Taft, violoncelistul David Requiro, trompetistul David Bond de la Metropolitan Opera Orchestră sau trombonistul Achilles Liarmakopoulos. Angela este de asemenea una dintre acompaniatoarele oficiale ale Concursului național Frances Walton. Virgil Boutellis-Taft și Angela Drăghicescu
Omagiu lui Dinu Lipatti, la Paris și Bruxelles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105846_a_107138]
-
Järvi la pupitrul Orchestrei Simfonice din Gothenburg, Suedia. În 2006, a debutat la Teatro alla Scala din Milano, dirijând Don Giovanni de Mozart. În anul următor, a fost ales ca successor, din 2009, al lui Esa-Pekka Salonen în fruntea Orchestrei Filarmonice din Los Angeles, contract prelungit până în 2019. Colaborează frecvent cu Orchestra Filarmonică a Radio France, recent dirijând la Catedrala Notre-Dame de Paris Recviemul de Berlioz. În 2012, a fondat, împreună cu soția sa Eloísa, Dudamel Fundation pentru educație muzicală și dreptate
De Anul Nou, Tritsch Tratsch - Polka sub bagheta lui Dudamel, la Wiener Philhamoniker by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105882_a_107174]
-
potențialul tehnic și expresiv al corului de cameră creat de un mare maestru care este "Marin Constantin". A dirijat orchestre și ansambluri profesioniste din țară și internaționale precum: "orchestră de cameră a filarmonicii ”George Enescu”", "orchestră de cameră Radio", orchestre filarmonice din Arad, Constantă, Ploiești, Târgu - Mureș, orchestră de cameră din Cork (Irlanda), orchestră Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim, "ansamblul Muzică Secolului XXI din Ierusalim", orchestră simfonica a New York University, orchestre de tineret din Franța, Italia, Israel și Germania
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
compozitor belgian, Eugène Ysaÿe, contemporan cu Enescu, cel căruia i-a dedicat Sonata pentru vioară solo nr.3 în Re minor, « Ballade ». Anna Samuil - soprană, George Tudorache - vioară, Ralph Szigeti - alto și Claudia Bara - pian, vor aduce pe scena sălii Filarmonice rafinamentul compozițiilor enesciene, expresivitatea modulațiilor și savoarea sonorităților din folclorul tradițional românesc. Reprezentanți valoroși ai aceleiași generații de muzicieni, legătura dintre cei patru artiști transcede granițele și spațiile geografice, și, nu întâmplător, filonul românesc se regăsește în originile lor, asemenea
Muzica lui George Enescu pe scena Filarmonicii Regale din Liège, într-un concert de excepție by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104230_a_105522]
-
pour soprano et piano op. 4; Sept chansons de Clément Marot, 2. Languir me fais, pour soprano et piano George Grigoriu: Muzica, pour soprano et piano Richard Strauss: Morgen, pour soprano et piano George Tudorache este primul violonist al Orchestrei Filarmonice Regale din Liège, "first leader" al prestigioasei London Symphony Orchestra. Născut în România, în 1987, a început să studieze vioara de la cinci ani, iar mai târziu a lucrat cu marele pedagog Ștefan Gheorghiu (el însuși elev al lui George Enescu
Muzica lui George Enescu pe scena Filarmonicii Regale din Liège, într-un concert de excepție by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104230_a_105522]
-
Hall Festival, în 2001 și 2002, Yale University Norfolk Festival, în 2003, Bucharest Music and Film Festival, în 2008, 2009 și 2011, precum și la numeroase concerte alături de Boston Pops Orchestra, Orchestra Natională Radio, Orchestra de Cameră Radio și de orchestre filarmonice din mai multe orașe din România. Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărturești, Humanitas, în benzinăriile OMV și la casa de bilete a Sălii Radio. Pentru alte informații legate de Orchestrele
Toma Popovici, recital de pian la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105459_a_106751]
-
din București iar în prezent colaborează cu orchestre precum Wiener Residenz Orchester, Volksoper Wien, Kammeroper din Viena, Orchestra Festivalului din Tirol etc. Matei Ioachimescu Ca solist prezintă atât concerte clasice, cât și prime audiții ale unor compozitori contemporani, împreună cu orchestre filarmonice din țară și din străinătate. Interesul lui pentru muzica de cameră, îl poartă pe scene precum Konzerthaus Wien, Ateneul Român, Budapest Music Center sau Suntory Hall, împreună cu pianiștii Cătălina Butcaru, Alfredo Ovalles, cu chitaristul Oleg Dergilev sau cu harpista slovenă
Celebrul compozitor Kalevi Aho, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105556_a_106848]
-
Nae Leonard din Galați. Tot în 2009 este desemnată câștigătoarea programului Taki Concordia Conducting Fellowship, ocazie cu care debutează la pupitrul orchestrelor americane Baltimore Symphony, Colorado Symphony, Florida Orchestră. În România, Mihaela a sustinut concerte că dirijor invitat al orchestrelor filarmonice din Cluj Napoca, Arad, Oradea, Târgu - Mureș, Galați, Satu-Mare. În prezent este lector la Academia de Muzică Gh. Dima. Din 2014 este invitată cu regularitate că dirijor la Operă Națțonală din Cluj. Stagiunea 2016 - 2017 include debutul la Operă din Dallas
Jazz simfonic cu Elena Mîndru și Orchestra de Cameră Radio, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105581_a_106873]
-
Cluj, Târgu Mureș, Craiova, Botoșani, Bacău, Arad, Râmnicu Vâlcea, Filarmonica George Enescu București, Orchestră de Cameră Radio, Orchestră Regală de Cameră, orchestrele simfonice din Galați, Suceava, cea a Universității Naționale de Muzică București, orchestrele E. Nechifor și Jeunesses Musicales, orchestrele Filarmonice germane din Sonderhauser și Jenă. În același timp a sustinut recitaluri în foarte multe săli de concert sau teatru din București. În aceste condiții este firesc ca Simina Croitoru să cunoască un repertoriu bogat și divers și să se simtă
Anotimpurile de Vivaldi și Piazzolla, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105631_a_106923]
-
armonia în orașul natal. A continuat la Conservatorul Național Superior din Paris și s-a perfecționat la violoncel în cadrul Folkwang-Hochschule din Essen, unde a obținut calificativul „foarte bine”. Din anul 2000, Olivier Robe este violoncel 2 solo al Orchestrei Regale Filarmonice din Flandra. Printre proiectele sale viitoare se numără și colaborarea cu Thüringen Philharmonie Gotha. Foto: Cristina Anghelescu Prezență activă pe scenele din România, Cristina Anghelescu a fost invitată să concerteze în săli renumite ca Schauspielhaus din Berlin, Teatro Monumental y
Dirijorul francez Olivier Robe la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105723_a_107015]