275 matches
-
rău cu simplitatea manifestărilor Tale! * Dornici să cunoaștem marile spirite creștine ale neamului nostru, făceam escapade duhovnicești cu îndrăzneală temerară, care ne-ar fi putut costa sancțiuni grele sau execuția, căci puteau fi interpretate ca evadare. Părintele Arsenie Boca, ctitorul Filocaliei românești, cum îl numește părintele profesor (doctor) Dumitru Stăniloaie, ne trimisese prin cineva primele volume ale Filocaliei; voiam să-l vedem și să-i mulțumim, împărtășindu-ne și din cuvântul lui de învățătură. Din colonia de la Galda de Jos Valeriu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
iar hrana mea se reduce la ceea ce îmi oferă închisoarea. Dar eu trăiesc așa de șase ani de zile și mă simt foarte bine, căci, „nu numai cu pâine trăiește omul”; vă povestesc vouă întâmplări din Viețile Sfinților, Pateric sau Filocalie, exemple de renunțări, viață înfrânată și virtuți pe drumul Golgotei, îndemnându-vă chiar să renunțați și la trebuințe pentru a putea birui unele ispite. Iată ce imagine se formează: Domnul Maxim, cum îmi ziceți, aproape zilnic, fie la amiază, fie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
personal de a dialoga cu natura și cu ea însăși. Cu albumul de față, Viorica Toporaș face dovada autentică a înzestrării ei artistice, capacității de a visa colorat și de a oferi semenilor rezervele inepuizabile de iubire. Acuarele ei, adevărate filocalii, sunt, de aceea, încărcate de o pilduitoare spiritualitate. Valentin CIUCĂ POETICITATEA ACUARELEI Debutul Vioricăi Toporaș, acum treizeci de ani, a fost unul de inițiere în tehnici felurite. Viorica Toporaș și-a verificat astfel (rațional) disponibilitățile și adecvarea lor, la direcția
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
subliniat cosmică despre Biserică, Nichifor Crainic reactualizează pe marele teolog și mistic al creștinismului răsăritean, pe Dionisie Areopagitul, atât de caracteristic pentru spiritul cosmic al ortodoxiei, dar atât de uitat de teologia românească din ultima sută de ani. Alăturea de Filocalie colecția scrierilor de caracter mistic-ascetic ale răsăritului Dionisie Areopagitul este al doilea izvor de frunte al teologiei lui Nichifor Crainic, ambele puse din nou în circulație de dânsul. Dionisie Areopagitul pune în legătură de copie și model, dar și într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a-l iluziona și a-l face să nu vadă neantul către care e dus. Adam nu s-a putut înjosi decât dându-se pradă iluziei că ar deveni Dumnezeu prin propria lui natură, cum observă un scriitor din Filocalie. Și toate simulacrele cu care negativismul culturii moderne iluzionează pe om nu sunt decât aceleași mijloace diabolice de înjosire a lui. Ele se insinuează deopotrivă în nobilul domeniu al artelor, unde chipul și asemănarea lui Dumnezeu în om apar cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de toate, sfinții se ridică în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine sensul preocupării noastre, să trecem acum la un alt aspect și anume la caracterul sofianic al frumuseții. Expresia de „frumos sofianic” a apărut întâia oară în românește întrun eseu despre Sensul teologic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are viziunea frumuseții spirituale ideale, de care sufletul caută să se apropie. E împărăția cerească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inteligibilă, după cum se rostește Maxim Mărturisitorul: „Precum ochiul sensibil îl atrage la sine frumusețea celor văzute, așa și mintea curată o atrage la sine cunoștința celor nevăzute, iar nevăzute numesc pe cele fără trupuri”(Maxim Mărturisitorul. Centuria I, 88, în Filocalie. DESPRE ARTĂ Arta nu s-a născut în rai. Arta, expresia cea mai autentică și mai specifică a sufletului omenesc, nici nu s-ar fi putut naște în rai. Căci raiul, așa cum ni-l imaginăm după puținele indicații biblice, implică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aproape toată arta iudaică fac parte din această categorie diabolică a perversității artistice. Obiectul unei asemenea arte nu e omul spiritual, ci omul de la brâu în jos, omul „cu cele de sub pântece” ca să ne slujim de o expresie plastică din Filocalie. Dacă m-ar întreba cineva ce pedeapsă merită acești degenerați adoratori ai bestialității, aș spune că nu merită mai mult decât să fie forțați să reproducă personal în public scenele de desfrâu, pe care le descriu sau le pictează. Aș
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
har, atunci și propria-i stare și-o va vedea în vremea rugăciunii, semănând cu safirul sau cu fața cerului, iar această stare Scriptura o numește și loc al lui Dumnezeu”(Evagrie Ponticul: Deosebirea patimilor și a gândurilor, XVIII. în Filocalie vol. I). Se poate ceva mai limpede și mai categoric pentru a înțelege că nu prin inconștient și nu prin iraționalul abisal se manifestă Dumnezeu în ființa umană, ci prin spirit, prin partea cea mai înaltă, care e din creație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vostru strimt. Norocul vă petrece. Iar eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Pentru ascet însă, orgoliul e păcatul capital, care a adus prăbușirea omului, durerea și moartea în lume. Căderea lui Adam din dumnezeire, cum scrie în Filocalie, decurge din păcatul orgoliului. Ascetul nu urăște și nu disprețuiește lumea ca făptură cosmică a lui Dumnezeu, ci păcatul din lume, care o dezdumnezeiește. A numi genialitatea un nou monahism și o altă sfințenie, cum face Berdiaev, înseamnă a confunda
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
zice Maxim Mărturisitorul, sunt în afară de minte, iar reprezentările lor sunt așezate înlăuntru; deci într-însa te folosești de aceste reprezentări bine sau rău; căci greșitei întrebuințări a reprezentărilor îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”(Maxim Mărturisitorul: Centuria II 31, în Filocalie, vol I). Sfântul se leapădă de lumea din afară prin lepădarea de reaua întrebuințare a gândurilor despre lume. Tocmai de aceea, lupta cea mai crâncenă a ascezei creștine e lupta cu sine însuși, adică cu propriile idei pătimașe în legătură cu lumea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie și caligogie (a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la mult disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
au fost traduși în mare parte de către marele teolog roman: Sf.Maxim Mărturisitorul, prin Ambigua, Capete despre Dragoste si Capete gnostice,( Filocalia II), Răspunsuri către Talasieî Filocalia IIIĂ,Mistagogia ori Epistole duhovnicești si dogmatice. Sf.Grigorie Palamas este tradus în Filocalia VII, iar Sf.Chiril al Alexandriei e tradus în 4 volume din colecția P.S.B.î Părinți și Scriitori Bisericești Ă, cu traduceri la Comentarii la Ioan, Glaphyra sau Comentarii la cărțile lui Moise, Comentarii la Noul Testament, etc. Alte titluri, mai
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
traducerilor din Sfinții Părinți este o confirmare a imensei sale culturi teologice, alături de cei 3 amintiți mai sus, adăugându-se traduceri din operele Sf.Atanasie cel Mare, Paladie î Istoria Lausiacăă și mai ales cei 25 de Sf. Părinți ai Filocaliei. Lidia Stăniloae vorbește despre impactul extraordinar pe care l-au avut părinții filocalici asupra părintelui, ca mod de viață și gândire. Însuși marele eseist și critic literar Alexandru Paleologul afirma că :“traducerea Filocaliei este un lucru extraordinar si unic”. Tot
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
pana din mână. Paisie însuși lucrează noapte după noapte până la surmenaj și slăbirea accentuată a vederii renunțând adesea și la obișnuitele trei ore de somn. Încununarea acestei lupte cu timpul și cu propriile puteri avea să fie traducerea inegalabilă a Filocaliei grecești în slavonă. Din cele treizeci și șase de capete ale Filocaliei grecești, el reușește să traducă douăzeci și patru în slavonă. Are bucuria să le vadă publicate, cu doar un an înainte de moartea sa, în 1793. Apăreau sub titlul „ DOBROTOLJUBJE”, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
slăbirea accentuată a vederii renunțând adesea și la obișnuitele trei ore de somn. Încununarea acestei lupte cu timpul și cu propriile puteri avea să fie traducerea inegalabilă a Filocaliei grecești în slavonă. Din cele treizeci și șase de capete ale Filocaliei grecești, el reușește să traducă douăzeci și patru în slavonă. Are bucuria să le vadă publicate, cu doar un an înainte de moartea sa, în 1793. Apăreau sub titlul „ DOBROTOLJUBJE”, în patru părți și două volume, la Sankt Petersburg. Bătrân, bolnav, purtând de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din textele patristice bizantine, traduceri în slavonă și română, care s-au răspândit pe tot teritoriul Bisericii de Răsărit și nu numai. Încununarea operei de traducere a starețului însuși, traducerea a douăzeci și patru din cele treizeci și șase de capete ale Filocaliei din greacă în slavonă vede lumina tiparului în 1793, la Sankt Petersburg. La doar un an după această imensă bucurie, starețul Paisie se stinge la Neamț, în 15 noiembrie 1794, lăsând lumii, numeroase traduceri de texte ajutătoare de suflet, o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sa natală, Ucraina și mai apoi în Muntenia și Athos, stareț al mănăstirilor moldovene Dragomirna, Secu și Neamț în a doua parte a vieții, Paisie Velicikovski a rămas în Istoria Bisericii Ortodoxe nu numai ca un traducător de elită al Filocaliei, dar și ca un mare duhovnic și povățuitor, atât al monahilor cât și al laicilor, viețuitori în propria sa obște, apropiați ei sau trăitori de departe. Întocmai ca un nou Apostol Pavel, el și-a povățuit ucenicii din toată lumea ortodoxă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unui sondaj INFOTAG din 2000, 23% din populația creștină din Republica Moldova aparține de Mitropolia Basarabiei (aproximativ 720 000 de credincioși). Părintele profesor Dumitru Stăniloae a trudit o viață întreagă la întregirea în limba română a monumentului pe care îl reprezintă Filocalia Românească. Un mistic al Bisericii Ortodoxe Române este părintele Arsenie Boca. Acesta a fost și pictor de icoane, dar și un vestit duhovnic. Scrierile sale constituie astăzi una din lecturile fundamentale ale multor trăitori ortodocși. Părintele Ilie Cleopa a izbutit
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
sat fără biserică". Astfel, el s-a deplasat în toate parohiile din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor, verificând stadiul lucrărilor de construcție sau modernizare, precum și modul de cheltuire a banilor. Episcopul Dr. Calinic Dumitriu este autorul câtorva cărți cum ar fi: "Biblia în Filocalie" (2. vol., Trinitas, Iași, 1995), "Tanatologie și nemurire" (Cantes, Iași, 1999), "Meditații filocalice" (Cantes, Iași, 2001), "Un stareț simbol - Arhimandritul Iachint de la Putna" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Logica Trinității" (Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Fenomenul "Biserica ortodoxă secretă" - o erezie la început
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
mare duhovnic, părintele Cleopa va încerca să ia legătura cu el prin scrisori interceptate și confiscate de Securitate. În iarna anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verifica la Sâmbătă de Sus traducerea starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful român, 15 ian. 1991). La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menționat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici în Istoria Bisericii Ortodoxe
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
anului 1944 profesorul Nichifor Crainic verifica la Sâmbătă de Sus traducerea starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful român, 15 ian. 1991). La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menționat. Fiind prigonit de Securitate, nu este amintit nici în Istoria Bisericii Ortodoxe Române de pr. dr. Mircea Păcurariu (Ed.Sțiința, Chișinău, 1993). Îl ajută pe părintele profesor Dumitru Stăniloae (fostul său profesor
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, realizează coperta colecției, susține lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procura. În prima ediție a volumelor, Părintele Dumitru Stăniloae îl numește pe Arsenie Boca „ctitor de frunte al Filocaliei românești”. După ocuparea țării de către armata sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945,pentru participarea activă la mișcarea legionara, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 în urmă presiunilor
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]