1,777 matches
-
ajung la ai ei, într-un oraș din nordul Moldovei. Viitorii socri sunt de coșmar, iar apartamentul în care trebuie să se înghesuie cu toții stârnește acel apetit al romancierului pentru descrierea detaliată a promiscuității. Ajunși la ai lui, la Pitești, filologii necăjiți trec prin alte peripeții. Cezar ajunge să se bată cu taică-său, montat împotriva Luminiței de un amic perfid. Nebunia își sticlește ochii la tot pasul. Cuscrii îi cad în plasă unul câte unul, cel din urmă fiind cel
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
nu am de Tine parte,/ nici către inima Ta, cale./ Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba,/ prelunga umbră tot mai lungă/ pe care-amurgul o aruncă,-/ iar eu mă veștejesc ca iarba..."( Psalmul 101). Sau un fragment la care orice filolog vibrează, fie via Dosoftei, fie pe calea unui volum ca șalul e șarpele Isadorei: "La apele care curg/ prin Vavilon, acolo stam/ jelindu-ne, întru amurg,/ Sionul când ni-l aduceam/aminte, după ce în ram/ de sălcii spânzurasem harfa,/ pentru că
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
e o carte adresată publicului larg, ci un volum de nișă. Angelo Mitchievici nu-și propune să câștige un public numeros, ci vizează, în acord cu subiectul ei, interesul unor categorii specializate de cititori: critici, universitari, studenți, ori, mai simplu, filologi. Și, desigur, pe iubitorii lui Mateiu Caragiale. Privită astfel, cartea sa este un titlu de bibliografie prețios și un model de critică tare, academică, elitistă, cum se practică tot mai rar la noi în ultima vreme. Filmul întoarcerii acasă Pe
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
Rodica Zafiu Au apărut recent două noi volume din Dicționarul Academiei - Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, , partea a 3-a, D-deînmulțit - și partea a 4-a, deja-deținere (București, Editura Academiei, 2006). Știrea e utilă pentru filologii și pentru bibliotecile care adună, de decenii, tomurile și fasciculele celui mai important și mai bogat dicționar românesc - dar și pentru orice cunoscător, utilizator avizat al bibliotecilor, care știe că astfel se apropie de mult așteptata situație în care va
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
întreaga familie) și până la spectacolele pe care le joacă având un repertoriu constant de vreo douăzeci de titluri disponibile în orice clipă. Sufletul acestui fenomen numit Teatrul Ariel e directoarea Doina Migletzi, un om de o neasemuită energie si generozitate,filolog de formație, care a învățat teatru, ca și mulți din actorii trupei de la Goange Marinescu, Silviu Purcărete și Dan Micu.E celebră si pentru acel Machiavelli, spectacol-eveniment în regia lui Alexander Hausvater pentru care și-a amanetat și apoi vândut
Un experiment viu by Doina Papp () [Corola-journal/Journalistic/9616_a_10941]
-
de origine română: Ana Isabel Buescu, una dintre cele două fiice ale profesorului lingvist Victor Buescu (1911 - 1971). Coleg la Universitatea din Lisabona cu Scarlat Lambrino, acesta din urmă a fost unul dintre editorii remarcabilei "Revue des Etudes Roumaines", împreună cu filologul Emil Turdeanu. în altă librărie, de data aceasta din cadrul uriașului complex El Corte Inglčs, în plin centrul Lisabonei, văd Mituri, visuri, simboluri de Mircea Eliade, firește în limba portugheză. în Bairro Alto, unul dintre cartierele vechi și pitorești ale orașului
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
al simplei normalități (a civilizației, culturii, credinței). Este aproape un studiu sociologic, întreprins de un literat, care nu-și trădează nicio clipă formația (ireversibil, culturală). Autorul sesizează trăsăturile definitorii ale mentalului colectiv, din replicile unor taximetriști (reproduse cu exactitate de filolog, dar și cu selectivitate scriitoricească) sau din reacția omului simplu: bătrâna din H5N1 și răcitura de cocoș are ceva din resemnarea tenace a brâncușienei Cumințenii a pământului, deși coloratura melodramatică este ușor exagerată. Cu acuitate este surprinsă încărcătura de spaimă
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
o atitudine imposibil de pus vreodată la îndoială. În fine, ar mai fi - ca întotdeauna - ceva care - tot ca întotdeauna - va fi trecut sub tăcere... Iată începutul eseului: "Comentariile lui Cezar se lasă recitite la nesfârșit de către specialiști: istoricul, eruditul filolog clasic, degustătorul de sintaxă fără cusur își găsesc aici nu doar obiect de studiu cu fațete inepuizabile, dar și o adevărată sursă de delicii. ș...ț Dacă nu se acordă însă monopolul unei lecturi de castă, rezervată inițiaților devine legitimă
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
lăudase; noi văzusem, voi văzuseți, ei văzuse). Conta, evident, și proveniența regională a autorilor, varianta regională preferată. La Heliade Rădulescu, la 1828, apar tocmai formele cu -ră, cele care vor avea pînă la urmă succes. Totuși, ceva mai tîrziu, un filolog ardelean precum Timotei Cipariu nu le putea accepta, percepîndu-le ca o inutilitate și ca o îndepărtare de etimon: "Adaugerea silabei -ră și la acest timp, (...) ei lăudaseră, ținuseră etc., e de prisos" (Timotei Cipariu, Gramatica limbei române, 1869, în Opere
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
Dincolo de aceste lucruri, era categoric o instituție. În cărțile sale sunt multe ipoteze curajoase de lucru. și teoretice, și practice. Cartea lui despre Caragiale a fost, la vremea apariției, o lovitură În lumea teatrului românesc, mai ales pentru practicieni. Sigur, filologii n-au prea apreciat-o, ei având această prejudecată că spectacolul Înseamnă text. Mai avea o calitate Silvestru: se lupta mult pentru spectacolele cu probleme. Asta după ’66 ’67. În cazul „Revizorului”, celebrul caz de cenzură, Silvestru a făcut cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
propria bibliotecă (1859), Bibliotecii Școalelor din Iași, al cărei custode a fost, iar, în calitate de director al Arhivelor Statului din București, s-a ocupat de dezvoltarea bibliotecii documentare sau de cea din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Filologul Ioan Bianu (1856-1935), specializat în Italia și în Franța, bibliotecar la Biblioteca Academiei din 1879, este autorul primei concepții biblioteconomice clare, expusă într-un referat din 10 iulie 1903, privind aplicarea unui catalog-tip (recomandat de Ministerul Instrucțiunii, pentru bibliotecile
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
nici aracet (zicea anancet) ; o bătrînă din Pufești nu ar fi zis o fi, nici moartă ( preferînd sintagma a hi!). Să mai amintesc de deja celebrele lebărbuș, angocalmin, grefe, oo?! Dar și ce plicticoasă ar fi o lume ticsită de filologi!... O altă știre caraghioasă din ziar : „În sezonul 2006/2007 se pot Împușca 300 de urși”. Și cine ține evidența Împușcaților? Cine centra lizează? Și dacă unii Împușcă fără să raporteze? Dacă ur șii nu se lasă Împușcați?! În fine
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
importantă era că puteam înțelege și puteam replica. Această dublă capacitate nu o voi putea altfel exprima decât printr-un dialog, o traducere cât mai adecvată din gândăcească în română. Sigur, peste secole, când vor fi izbutit și ghidușia asta, filologii viitorului vor putea contesta exactitatea traducerii mele. Mai ales dacă vor fi români, n-am nicio îndoială. În sprijinul meu țin să le reamintesc de pe acum că orice limbă e un organism viu (a nu se gândi, vorba lui tanti
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Aquinatis / doctoris angelici / ordinis praedicatorum. / Commentarii / in octo libros politicorum / Aristotelis. [...]. Într-un al doilea rând, Eugen Pavel completează cu șapte titluri noi și cu adnotări precise ale altor lucrări vechi românești, cu același entuziasm al recuperatorului. Pe parcursul cărții, atât filologul (în special), cât și bibliofilul (în general) vor descoperi odată cu însemnările manuscrise făcute de micii cronicari de demult pe marginea paginilor îngălbenite de carte veche "tot ceea ce este legat într-un fel de impactul cărții, de păstrarea și trasmiterea ei
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
cu povestirea este absolut Întîmplătoare. (n.a.) 1. Mazuranić, Anton (1808‑1888) - scriitor croat. 2. Meyerhold, Vsevolad Emelievici (1874‑1942) - regizor de teatru, pedagog și actor rus. 3. Malmberg, Bertil (1889‑1958) - poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854‑1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833‑1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876‑1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880‑1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854‑1938
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu etnicii români din Albania, care datează din secolul al XIX-lea. Până în prezent, pe lângă cei circa 1000 de tineri aromâni din Albania care și-au încheiat studiile universitare în țara noastră ca bursieri ai statului român medici, stomatologi, economiști, filologi, muzicieni etc., se află la studii în România alți cca. 500 de tineri albanezi de origine română/aromână. Acordarea de burse continuă. Numai pentru anul universitar 2007/2008, au primit burse de studii, masterat și doctorat aproape 100 tineri din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
i se uite în casă. Matur, îi depășise etajul: Mă cam privea de sus. Și, oftînd: Avea pielița prea fină ca să reziste la poluare. S-a prăbușit. Nichita Stănescu îl personalizase și el pe "arborele Gică". E luxul nostru de filologi. Îi bag sub ochi albumul. O las să-l răsfoiască pînă pun de-un filtru mic și-i dau lui Tano o jumătate de ardei gras, să-și țină blana-n formă. Înghite și latră la umbra proprie, de pe perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
propozițiilor indecise, uneori neterminate sau nelegate prin conjuncții, extrăgeau din dadaism și baroc frumusețea logică a poveștii fiecăruia, cu suspansurile terminațiilor în coadă de pește sau cu final neașteptat, uneori greșite din punct de vedere gramatical, pentru că sufletul nu e filolog și nici savant, ci un burete care absoarbe fără a analiza estetica urâtului din kilometrii de cunoaștere cu muzica divină a frumuseții inventate de veșnicul atipic om, neevoluat decât tehnic, dar la fel de naiv precum copilul, care vrea și atât, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dintr-o dată aminte, cu un fel de uimire, de Felicia și într-o zi se abătu pe la facultatea de filologie, cu gândul să-i dea de urmă. Nu îi fu deloc greu să găsească grupa din care făcea parte. Studenții filologi din anul întâi tocmai se aflau la un curs de teoria literaturii în amfiteatrul Hasdeu, astfel că trebui să aștepte răbdător pauza. În vreme ce aștepta, el se gândi bine ce pretexte ar fi putut să invoce pentru faptul că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din spital, prietenia dintre ei devenise din ce în ce mai strânsă, căpătând și o anumită notorietate în ochii celorlalți colegi. Faptul că un student de la matematică o curta pe una dintre studentele de la filologie nu era un lucru foarte obișnuit. În general, cu toate că filologii și matematicienii erau vecini de universitate, între unii și alții nu prea existau relații amicale sau sentimentale, ca și cum ar fi aparținut unor lumi diferite. Filologii nu-și făceau de obicei prieteni printre matematicieni și nici invers. Un matematician indrăgostit era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe una dintre studentele de la filologie nu era un lucru foarte obișnuit. În general, cu toate că filologii și matematicienii erau vecini de universitate, între unii și alții nu prea existau relații amicale sau sentimentale, ca și cum ar fi aparținut unor lumi diferite. Filologii nu-și făceau de obicei prieteni printre matematicieni și nici invers. Un matematician indrăgostit era, așadar, un fapt remarcabil în sine, dar un matematician îndrăgostit de o colegă de la filologie era ca un fel de a opta minune a lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ochelari de cal, ca alții. Astfel că prezența unui student de la matematică în amfiteatrele celor de la filologie, unde nu se limita numai să audieze cursuri de literatură și de estetică, dar adesea își lua chiar notițe cot la cot cu filologii, ajunsese sa fie ceva obișnuit. Profesorul Vianu, care îi reținuse bine figura, de câte ori se întâmpla să dea ochi cu el, nu uita să remarce, surâzând afabil, ca un gentleman ce era: A, iată-l și pe matematicianul nostru filolog!... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu filologii, ajunsese sa fie ceva obișnuit. Profesorul Vianu, care îi reținuse bine figura, de câte ori se întâmpla să dea ochi cu el, nu uita să remarce, surâzând afabil, ca un gentleman ce era: A, iată-l și pe matematicianul nostru filolog!... și uneori îi cerea să-i transmită profesorului Barbilian un salut frățesc, în memoria studenției lor berlineze. La rândul său, Victor o luase de mai multe ori pe fată să asiste la cursurile profesorului Barbilian, așa cum își exprimase odată dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Numai la noi, aici, e liniște și pace... V-am spus eu că e lată rău de tot! se auzi atunci și glasul lui Romică ochelaristul. Și până la urmă, ce naiba vor ungurii ăștia?... Cum ce?... sări cu gura Nelu Ianolide, filologul cu biblioteca plină de cărți interzise și nelipsit de la aceste discuții. Păi ia să-mi spuneți voi: e bine să fim obligați să învățăm limba rusă?... E bine pe dracu!... răspunseră mai mulți deodată. Și e normal să te împiedici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu răspunse. Aprinzându-și o țigară, el începu să fumeze în tăcere, părând să cumpănească situația. Peste puțin, la sugestia lui Victor, plecară cu toții la facultatea de filologie. Se nimeriră la țanc. În fața unui amfiteatru dădură peste un grup de filologi, care tocmai comentau ultimele vești despre evenimentele din Ungaria, ca și ieșirea la rampă a lui Hrușciov, care declarase solemn în fața lumii că ce se intâmpla la Budapesta era exclusiv problema ungurilor și că armata sovietică avea să rămână cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]