1,926 matches
-
această transformare a adus vreun profit studenților, profesorilor, învățământului și societății românești. Meritul lui Andrei Bodiu este cu atât mai mare cu cât a reușit să se sustragă acestor probleme sterile ale unei reforme de dragul reformei și să implice învățământul filologic în dinamica valorilor literare actuale. Această implicare înseamnă punerea față în față a trei factori: studenții (cititori și specialiști în formare, parte din publicul receptor), profesorii (ca formatori de opinie și de competențe estetice, intermediarii unei relații) și scriitorii (creatorii
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
-i va putea face invidioși pe cei care nu au participat): Universitatea Transilvania Brașov 60 de ani de învățământ superior Colocviul Național Universitar de Literatură Română Contemporană, ediția a IV-a, Brașov, 17-18 aprilie 2008 Dimensiunea originală a învățământului universitar filologic la Brașov a fost, încă de la creare, prezența la catedră a unor importanți scriitori și critici literari români. Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ovidiu Moceanu, Caius Dobrescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Mihai Ignat au predat și predau
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
Cosmin Ciotloș Ar fi, la rândul său, o mistificțiune gestul critic de a considera recentul volum al lui Mircea Anghelescu drept prima - sau singura - lucrare autohtonă de istorie literară perfect accesibilă publicului lipsit de pregătire filologică. Ba mai mult decât atât, o mistificțiune tributară, ca atâtea altele de la pașoptism încoace, unei uluitoare iluzii a vocației de întemeiere. Să deconstruim, așadar, povestea, fără a știrbi cu vreo fărâmă certa importanță a cărții purtând un asemenea titlu, deopotrivă
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
textelor tradiției și științei etimologiei. În cazul filozofiei, cititorul e martorul unui ceremonii lexicale la care participă empatic: e ca și cum ar lua parte la un ritual de pe urma căruia se încarcă cu o stare de spirit. El este spectatorul unei scenografii filologice al cărei principal rost este acela de a-i hrăni nevoia de mister. Tocmai de aceea cele mai bune cărți filozofice sunt suficient de obscure ca, prin chiar echivocul premeditat al expresiilor folosite, să sugereze o enigmă ce urmează să
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
scris o scrisoare prin care îi făceam cunoscut că Cioran Emil se adresa în parte către mine și i-am cerut să vină la Câmpulung Muscel, în scopul de a-i arăta scrisorile din trecut și prezent ale acestuia." Scrupul filologic? Inconștiență? Donquijotism? Onoare? Plăcere de a se juca cu focul, știind exact ce riscă: ani grei de temniță? Greu de spus. Dar lucrurile nu se opresc aici. O lună mai târziu, pentru a întări autodenunțul, Noica face o scrisoare de
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
ei dulce. Cuvinte simple, unele intrate, în parte, în umbră, pe care Dicționarul... lui Al. Graur le face musafiri de la cale lungă, care dau seama despre înrudiri și contaminări pentru a căror explicare avem a cerceta istoria. Dincolo de fugare pasiuni filologice, sînt cărări pe care nu le mai bate nimeni. Brînza se cumpără de la supermarket, iar vorbele se găsesc de-a gata într-un vocabular de bază care, dacă n-are viitor, n-are, de bună seamă, nici trecut.
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
Tudorel Urian La prima vedere, eseurile din volumul Reflecții filologice, al cunoscutului lingvist și stilistician I. Funeriu, par a fi creația unui mare chițibușar. Cand sunt tot mai mulți cei care anunța apocaliptic moartea cărții, cel puțin în forma ei tradițională, maneliștii ocupă prima scenă lirica a țării, iar bătăturilor
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
și cititorul sau. Rând pe rând, din drumul textului către destinatarii săi au fost eliminate mai multe verigi intermediare - dactilografa, culegătorii de litere din tipografie, linotipiștii, în anumite situații chiar corectorii - astfel încât pagina tipărită a ajuns să reproducă întocmai fanteziile filologice și dexteritățile tehnice, cât se poate de diverse, ale autorilor. Dacă, înainte de 22 decembrie 1989, existau niște reguli clare de editare (titlurile de cărți se subliniază, titlurile de ziare și reviste se pun între ghilimete, ordinea semnelor citarii când există
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
ei studenți sau cititori) aproape, chiar și atunci când teoretizează teme aparent minore sau a priori terne. Umorul și ironia nu îl părăsesc niciodată, demonstrațiile au o gradație detectivistica, referințele culturale și limbajul foarte nuanțat țin permanent treaza atenția cititorului. Reflecții filologice de I. Funeriu este o carte scrisă cu inteligență și hâr, plină de învățăminte chiar și pentru cei deloc preocupați de hermeneutica editării sau de analiză prozodica a textului poetic.
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
mulțumiri. Mai are, odată ce avansăm în corpul cărții, o sumedenie de note de subsol împănate cu referințe, în funcție de situație, exacte, o altă, destul de doctorală, listă de subcapitole ramificate și, desigur, o foarte întinsă bibliografie. Nu și acea atât de utilă filologic sinteză finală a tuturor prezențelor onomastice, marginale cel mai adesea, dintr-un text. Observația poate părea, pe urmele exigențelor de modă veche ale lui Șerban Cioculescu, meschină. Eu unul o exploatez însă, din perspectiva mărcilor stilistice, altfel. În primul rând
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
Florescu și Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian. Și, semn de normalitate a vieții literare de la noi, își reiau prezența vie, uneori incendiară, istoria și critica literară: Istoria critică de Nicolae Manolescu, Iluziile literaturii române de Eugen Negrici trec bariera specializării filologice spre marele public. Reeditarea eseurilor lui Alexandru Paleologu (la Cartea Românească), serii de autor Octavian Paler, N. Steinhardt, Valeriu Anania (la Editura Polirom) confirmă că al patrulea gen literar (ori al cincilea?) a ieșit din umbra ficțiunii și a confesiunii
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
etc. în contextul restrâns al contactelor lingvistice și culturale, nu se putea ajunge la o competență lingvistică performantă. Pentru traducerea din limba nativă într-o limbă străină (numită uneori retroversiune) este nevoie de un alt nivel de competență decât cea filologică. Acest lucru este ușor de înțeles chiar și intuitiv, căci poți înțelege chiar mult într-o limbă străină redând relativ ușor și coerent despre ce e vorba în limba ta, dar nu și invers. Revenind la competența filologică, în comunism
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
decât cea filologică. Acest lucru este ușor de înțeles chiar și intuitiv, căci poți înțelege chiar mult într-o limbă străină redând relativ ușor și coerent despre ce e vorba în limba ta, dar nu și invers. Revenind la competența filologică, în comunism s-a tradus mult din autori străini în română, și s-a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau astfel în mod salutar contactul cu scriitorii mari ai lumii, în pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
a puținătății elementului germanic și mai ales cea a caracterului constitutiv, decisiv, al contactului cu slavii (ilustrat de analiza unor cîmpuri semantice esențiale: lexicul abstract, al sentimentelor etc.). Profesorul Nicu-lescu are darul rar de a asocia pasiunea ideilor cu rigoarea filologică. Volumul acesta îmbină, ca și celelalte cărți ale sale, o perspectivă foarte de sus, capabilă să separe esențialul de nonesențial, cu o atenție către amănuntul transformat în exemplu, în argument surprinzător. Dincolo de temele mari, L'altra latinita captivează prin interpretări
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
de glosă, imaginea legată de pictura lui Gustav Klimt pare să rămână cel mai puțin ofertantă. Ambiguitatea de aici duce, pe de-o parte, la poezie în cea mai pură dintre accepții, iar pe de alta, să admitem, la impas filologic. Ne-am putea gândi, contextualizând, la celebra manta a lui Gogol. Dar și, ca joc interpretativ, la tot atât de celebrul covor aparținându-i matematicianului polonez Waclaw Sierpinski. Adică la o imagine, datând, ca ecuație de generare, din 1916, în care fiecare
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
l publică lui Radu Cosașu! (Spun asta pentru că la inaugurarea seriei, în urmă cu mai bine de jumătate de an, ițele temporale ale grupajului de volume erau din cale-afară de încurcate.) Nu-i vorba aici, însă, numai de un merit filologic, ci și de unul structural. Cele două cărți reunite acum sub o singură copertă merg de minune împreună. Sunt, ambele, niște instrumente (nu viori numaidecât, dar instrumente în tot cazul) ale lui Ingres. Una în spațiu cinematografic, cealaltă pe teritoriu
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
un an lucrez nebunește la redactarea definitivă, în limba franceză a studiilor mele asupra fenomenologiei meditației indiene. E mai mult decât o carte de orientalistică sau de istoria religiilor. Este, sper, o lucrare de filozofie a culturii, deși are aparențe filologice și tehnice. Cred că am putut demonstra un lucru cu totul nou: tendințele către concret, către experiența reală și imediată a spiritului indian. Urmăresc pe bază de texte reacțiunea maselor preariene din India contra temelor abstracte ale brahmanismului și ale
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
departe, Christoph Waltz este rermarcabil în rolul poliglotului Lt. Col. Hans Landa, un fel de Sherlock Holmes nazist, care de altfel se și recomandă, mai degrabă, ca detectiv. Atrocitățile comise de acesta riscă să treacă pe un plan secund datorită aptitudinilor filologice corelate cu cele detectivistice, iar Tarantino îl salvează ultimativ. De altfel, cele mai reușite scene din film îl au ca protagonist, la care aș adăuga fără ezitare scena din tavernă unde tot problemele filologice, de accent și cultură germană, se
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
pe un plan secund datorită aptitudinilor filologice corelate cu cele detectivistice, iar Tarantino îl salvează ultimativ. De altfel, cele mai reușite scene din film îl au ca protagonist, la care aș adăuga fără ezitare scena din tavernă unde tot problemele filologice, de accent și cultură germană, se află în prim planul unei discuții între Ticăloșii deghizați în ofițeri germani și ofițerul SS care prinde din zbor impostura conducând propriul său joc detectivistic. Baia de sânge care urmează nu mai reușește să
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
lira lui Orfeu, duce cadavre fără coșciuge, fără nume, sex, religie și națiune, spre Marea cea mare, mormânt atotcuprinzător." (pag. 475) Informată, dar fără să controleze date cu totul noi, speculativă, dar fără har eseistic, riguroasă, dar fără acribia rutinei filologice, Istoria Manuelei Tănăsescu este, la acest prim volum, doar una dintre multele istorii. Ea promite marea cu sarea, însă se scurge, aproape toată, printre degete. Ca apa de ploaie.
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
Johann Wolf a preluat formarea metodico-didactică a viitorilor profesori de limba germană și a coordonat practica pedagogică. El era titularul unui curs despre „Faust“ de Goethe și coordona cursurile practice rezervate exercițiilor de fonetică și celor dedicate însușirii principalelor tehnici filologice. A avut o înzestrare ieșită din comun de a-și călăuzi studenții pe terenul metodologiei cercetării științifice, îndemnându-i spre zone insuficient explorate unde puteau elabora contribuții originale, cum ar fi, de pildă, investigarea individuală și autoreflexivă a dialectului lor
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
număr, pe care le-a realizat istoricul literar Stancu Ilin, în răstimpul unei jumătăți de secol, sunt edificatoare și contribuie, fundamental, la îmbogățirea literaturii române cu noi identificări de opere, articole, reviste, pseudonime, date și colaborări complet ignorate. Editarea științifică, filologică și critică a unei însemnate părți din opera lui B.P. Hasdeu 1 a suscitat interesul special al istoricilor literar I.C. Chițimia și Al. Piru. Revelator, în acest sens, este referatul cărturarului I.C. Chițimia care este, de fapt, o amplă și
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
eminamente practice: traducerea unor texte literare sau nonficționale, registrele limbii române și spaniole. Cum se predă practica traducerii la Alicante? Licența în traductologie a fost privită la Alicante - încă de la înființarea sa, în 1994 - dintr-o perspectivă aplicată, spre deosebire de programele filologice care își păstrau pregnant componenta teoretică. În prezent, gradele „à la Bolognesa” (cărora universitățile spaniole li s-au opus din răsputeri, multă vreme) și-au sporit nivelul practic, dar au și pierdut materii deschizătoare de orizont cultural. La traductologie materiile
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
rubrică). Un manuscris al cărui text diferă de cel cunoscut, fără ca, în același timp, să prezinte indicii suficiente că ar fi vorba de versiunea pierdută. Prudent, editorul îl denumește „Manuscrisul de la Rohia” și îl înconjoară cu numeroase dubii și precauții filologice, deși, în fond, din nota asupra ediției și din anexele pe care le întocmește, transpare convingerea că ne aflăm în fața celei de-a treia versiuni a Jurnalului... Ipoteză, desigur, susceptibilă să deschidă o nouă pistă de cercetare cu privire la geneza și
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
de la Rohia”, să obțină o pareneză spirituală. Contrastul între mizeria pușcăriei și strălucirea interioară a spiritului este, parcă, și mai pregnant evidențiat de rupturile cronologice produse prin contopirea versiunilor și reordonarea episoadelor. Ediția în sine este prevăzută cu toate instrumentele filologice necesare analizei textului și, ca întreaga serie de autor Steinhardt, e impecabil realizată.
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]