1,847 matches
-
1.2. Ordonatorul de credite și ordonatorul principal 1.3. Localizarea administrativ-teritorială, accesul (căi de comunicații) la mină sau la cariera 2. Geologia zăcământului 2.1. Scurtă prezentare geologică a zăcământului 2.2. Situația resurselor/rezervelor geologice, pe zăcăminte, straturi, filoane, corpuri etc.(rezerve geologice de bilanț și în afară de bilanț, pe categorii de cunoaștere, cantitativ și calitativ), la ultima omologare, precum și situațiile statistice la data închiderii minei/carierei, condițiile geominiere și/sau hidrogeologice în care se găsesc (tabelul nr. III.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122837_a_124166]
-
anexei nr. 2 (inclusiv incintele cu construcțiile | | | aferente) | |──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────| | 5. | Planul său elevația longitudinala, cu conturul marginal al | | | rezervelor exploatate și rămase | └───────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────┘ Tabelul nr. III.1 ──────────────── SITUAȚIA resurselor/rezervelor geologice la mină/carieră .................... (pe total zăcământ și pe corpuri, straturi, lentile, filoane etc.) Anexă 2 -------- la instrucțiuni ---------------- PLANUL TEHNOLOGIC DE CONSERVARE/ÎNCHIDERE A MINEI/CARIEREI Anexă 2.1 ----------- Programul tehnic de conservare a minei/carierei Lucrări necesare în cazul conservării minei/carierei Anexă 2.2 ----------- Programul tehnic de închidere a minei/carierei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122837_a_124166]
-
amară / peste-o singură petală...// Ploaie dulce / Ploaie amară/ Lacrimă de primăvară...” (Lacrimă dulce-amară). Că există multe asonanțe poetice, rime facile, locuri comune, nedelicateți stilistice, șchiopătări de ritm, stângăcii de prozodie, toate acestea se vor remedia pe parcurs. Important este filonul freatic din adânc, cel care va fi descoperit un izvor proaspăt și rece, datorită ansei fântânarului suprem... Transcenderea sensibilității însă, dincolo de simțurile cunoscute, dau ritmul și culoarea poeziei. Dar și valoarea și autenticitatea. „Lumina inimii” - este veșnic aprinsă, veșnic trează
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
și-a descoperit la maturitate disponibilități lirice nebănuite, ignorate în prima parte a vieții. Adeptă a lucrului bine făcut, în demersul său literar, procedează cu tact și cumpătare, cu pricepere și înțelepciune, iar printr-o muncă migăloasă și tenace descătușează filonul liric cu care este binecuvântată. Acesta irumpe și astfel, reușește să pună în relație poetică viața și imaginația, trăirile și cuvântul, dorurile și alinările, îngrijorările și speranțele... Câteva considerații despre „Isadorable” Poezia Anei Urma se citește pe îndelete, cu sufletul
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1454421500.html [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului „Când cânt, simt în gură gust de sânge”, mărturisea la 1899 Tía Anica de Piriñaca, o cântăreață din Jerez de la Frontera. Neputința, deznădejdea, revolta și mânia sunt elementele din care se împletește filonul flamenco. Tragicul se întruchipează în formele sale dramatice - tristele Carceleras, Seguiriyas sau Soleares -, dar și-n cele mai vesele, zglobiile Alegrías. Flamenco, se știe, este muzica existenței tragice; firesc din moment ce o viață dură naște, cum era de așteptat, o muzică
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
folclorului muzical românesc. Ca șef de muzică, tânăr locotenent fiind și proaspăt absolvent al Școlii militare de ofițeri, specialitatea muzici militare, am fost numit în prima funcție la Medgidia, pământ sfințit de mare, binecuvântat de soare și dăruit cu un filon nesecat de inspirație, adevărat tezaur al folclorului românesc. Aici s-a născut ideea înființării unei orchestre, a unui taraf, cu care de altfel, în colaborare cu Casa de cultură orășenească, am concertat în țară și străinătate, am participat la toate
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Interviul_cu_seful_serviciului_muzicilor_militare_col_valentin_neacsu.html [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
ei personală (mai tragică, în cazul mamei, mai îndepărtată de memoria dureroasă a evreilor români, în cazul fiicei), fiecare cu perspectivă ei asupra prezentului și filosofia ei de viață. Cele două trasee care se intersectează în român corespund celor două filoane tematice din subtextul acestuia: românul de dragoste, respectiv cel al Holocaustului. Primul este înfățișat in extenso și alcătuiește primul plan al narațiunii, iar cel de-al doilea este lăsat în penumbra, de unde proiectează asupra planului erotic semnificații care modifică substanțial
MADELEINE DAVIDSOHN, O SCRIITOARE CU MULT TALENT ŞI „O ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR”! de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/razvan_voncu_1457221532.html [Corola-blog/BlogPost/346962_a_348291]
-
turistică sau de afaceri. De aceea este necesar un studiu mai amănunțit al tradiției arabe creștine, ce se întinde din Orientul Apropiat până în Spania; din punct de vedere cultural ea se intersectează cu tradițiile siriacă, latină ori armeană, distingând și filoane maronite, caldee sau asiriene. Din punct de vedere dogmatic tradiția arabă creștină se împarte în trei confesiuni: - cea melkită, atașată hotărârilor de la Calcedon din anul 451 și învățăturii cu privire la unicul ipostas al lui Iisus Hrislos cu cele două firi. În
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
turistică sau de afaceri. De aceea este necesar un studiu mai amănunțit al tradiției arabe creștine, ce se întinde din Orientul Apropiat până în Spania; din punct de vedere cultural ea se intersectează cu tradițiile siriacă, latină ori armeană, distingând și filoane maronite, caldee sau asiriene. Originalitatea tradiției arabe creștine este cu atât mai evidentă cu cât ea este anterioară Islamului. Prima scriere arabă provine din siriacă și ar fi opera mediului creștin, deoarece cele mai vechi vestigii au fost descoperite în preajma
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
atâtea câte ni s-au păstrat, constituie un tezaur neprețuit, un creuzet în care a fost plămădită învățătura creștină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție sunt întoarse pe toate fețele și din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat. Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele privind Sf. Treime, persoanele Sf. Treimi, mântuirea omului și multe altele. Activitatea lui privește, pe de o parte, lucrarea de convertire a popoarelor necreștine cu
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1371436654.html [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
a altor șefi de la mină. Dar fata nu s-a mulțumit doar cu această poveste și îl provoca pe tânăr să-i mai spună și alte întâmplări din mină. Provocat Matei a început altă întâmplare adevărată petrecută la sectorul minier Filonul 6 al minei Baia de Arieș, pe care a trăit-o. Continuarea în episodul următor... Referință Bibliografică: 16 ZMEURICA; UN ACCIDENT DIN SUBTERAN / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
16 ZMEURICA; UN ACCIDENT DIN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1421791344.html [Corola-blog/BlogPost/373044_a_374373]
-
Imediat după ce am absolvit cursurile școlii profesionale, am fost repartizat la mina Muncăceasca Vest care se afla în vecinătatea minei Stănija, cunoscută ca o bună producătoare de aur nativ. La mina noastră lucram la galeria Acra plasată chiar la aflorimentul filonului 25. Intrarea în această galerie se făcea printr-o galerie săpată pe vremea exploatării acestui filon de către romani. Dovada cred că mai exista și astăzi deoarece o bună lungime de galerie era săpată cu dalta și ciocanul într-o rocă
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
afla în vecinătatea minei Stănija, cunoscută ca o bună producătoare de aur nativ. La mina noastră lucram la galeria Acra plasată chiar la aflorimentul filonului 25. Intrarea în această galerie se făcea printr-o galerie săpată pe vremea exploatării acestui filon de către romani. Dovada cred că mai exista și astăzi deoarece o bună lungime de galerie era săpată cu dalta și ciocanul într-o rocă destul de dură care iată rezistase de-a lungul secolelor. Înainte de a ieși din roca dură și
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
că mai exista și astăzi deoarece o bună lungime de galerie era săpată cu dalta și ciocanul într-o rocă destul de dură care iată rezistase de-a lungul secolelor. Înainte de a ieși din roca dură și a pătrunde în zona filonului 25 exista o sală mare săpată unde se spunea că erau cazați cei care lucrau în mină. Desigur că fiind închiși, nu puteau fi decât sclavi sau ceva de genul acesta. Nici într-un caz oameni liberi. Lemnul folosit la
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
apropierea ieșirii unde era amplasat un post de pază militarizat, completat întotdeauna de un civil care era și controlor de aur pentru cei care ieșeau din mină. La suprafață începuse săparea unei galerii care urma să străpungă direct în corpul filonului 25 și astfel se evita trecerea prin galeria veche romană. După ce înaintase câțiva metri buni în munte prin rocile încă instabile, au început să se sape în roci mai dure și se foloseau deja explozivi. După o asemenea pușcare când
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bulgarii_de_aur_mihai_leonte_1339517084.html [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
și îndrumate în sensul desfășurării vieții religioase”. Prin urmare, în lumea satului românesc, religia nu se rupsese de celelalte activități umane, nu devenise autonomă, ci rămăsese în continuare “forța organizatoare tradițională de valori”. Viața spirituală a satului românesc este un filon de autentică extracție creștină, chiar dacă știința modernă caută să facă distincție între “religie” și “magie”. Discutând din orizontul științei, dar cu un suflet pătruns de intuiții esențiale, Ernest Bernea arată că asemenea distincții automate nu reflectă în mod obligatoriu realitatea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
sub formă de lege fundamentală. În el nu trăiește ursul carpatin, nici jderul sau pantera, chiar dacă saltul său în visare egalează fiarele pădurii, în cutezanță și foame hămesită de frumos și de admirația nedisimulată. Are unul dintre cele mai nesecate filoane de sensibilitate, din care nu ezită să scoată producții record. Poemele ce-l bântuie sunt puse la munci silnice, transformându-i visarea în acea ocnă rece de sare, din care gândurile sale, asemenea unor ocnași condamnați pe viață, ridică la
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1394964878.html [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
Dăruiește nimicuri, talentele apar târziu și le pune în valoare/ Părăsește tot la un simplu gest când se simte nedorit./ Preferă apele tulburi!” Și încă un autoportret liric, completându-l parcă pe primul: „Păstrându-mi apartenența/ la izvorul inimoșilor/ la filonul stării de a fi cuvânt/ răscolind în omul pământ/ în lutul care se mulează pe mine/ îmi ia forma/ neînghițindu-mă totuși/ revelația cuvântului, vederea.../ .../ radiază starea de așteptare/ acordul, armonia, visul/ clipoceala simțită a apei/ resemnarea poemului,/ de a
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1456221583.html [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE GENTIANA MUHAXHIRI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1331 din 23 august 2014 Toate Articolele Autorului Speranță și sentiment Filonul poetic al Gentianei Muhaxhiri, din volumul Tăcere trezită (Amanda Edit, București, 2014) este de natură a produce notabile inflamări, ieșire din obișnuita monotonie existențială. Calea lirismului presupune multiple meandre ce intră adeseori în contradicție cu exteriorul. Viziunea trecutului va cataliza
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE GENTIANA MUHAXHIRI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408807493.html [Corola-blog/BlogPost/376476_a_377805]
-
rămas imprimată ca o trăsătură asupra întregii sale opere. ”Și de aceea nu ezităm să-l numim pe Eminescu un geniu religios” (Rosa Del Conte) De altfel Eminescu va duce mereu dorul unei religiozități de ton și gust patriarhal prin filonul tradiției familiare și populare. El cunoștea Biblia aproape pe de rost și în limbajul lui era simbolul cel mai solemn al Cărții, întrucât are pecetea tradiției, străbătând veacurile cu adevăruri de necontestat. Așa se face că în poezia lui întânlim
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
care avem atâta nevoie. Lirica sa ne face bine, ne îmblânzește, ne înnobilează, ne limpezește întreaga ființă. Imaginile se întrepătrund, punând în valoare esențele adânc îngropate în însăși matca noastră lăuntrică. Din ele răzbat sentimente și stări distilate prin multe filoane. Cuvintele au suplete, sunt sugestive, vădesc expresivitate și muzicalitate. Nu se poate să nu ne cucerească aceste poezii care curg cu fluență, convingător, într-un ton firesc, luminate pe dinăuntru, poezii în care răzbate glasul de dincolo de materie. Cele mai multe sunt
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_george_roca_elena_buica_1368170894.html [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
păstrez și astăzi în memorie viu,/ Țipătul zăpezilor puse din noi". Obsedat de himera profunzimii, de rădăcinile arhetipale ale ființei, poetul desfide existența amorfă și derizorie, sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al iubirii, răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul existenței omului care trece asemeni unui tren: "Să știi că totu-i măsurat,/ Dar bucuria să nu-ți treacă/ Nici când, c-un șuier disperat,/ Și trenul cel din urmă pleacă". Cu tot amestecul de recuzită vetustă, de rememorare exaltată
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_a_mai_ramas.html [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
atâtea câte ni s-au păstrat, constituie un tezaur neprețuit, un creuzet în care a fost plămădită învățătura creștină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție sunt întoarse pe toate fețele și din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat. Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele privind Sf. Treime, persoanele Sf. Treimi, mântuirea omului și multe altele. Activitatea lui privește, pe de o parte, lucrarea de convertire a popoarelor necreștine cu
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1351833400.html [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
le ascultă? O mențiune specială pentru superba "acuarelă" intitulată "Decor de iarnă". Este un pastel antologic, care poate (și cred că TREBUIE) să fie inclusă într-un manual școlar. O altă mențiune, pentru umorul fin al unor poezii și subtilul filon educativ ce curge în sufletul copiilor, topit în fiorul poetic. Aceasta dovedește măiestria psihologică a autoarei. Felicitări!” NĂSTASE MARIN, Galați „Poeta Maricica Stroia, din Adjud, scrie cu sufletul său : blând, smerit și plin de dragoste pentru copii. Retrăiește, alături de minunatele
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_poetei_si_prozatoarei_ma_gheorghe_stroia_1344658312.html [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]