13,026 matches
-
a mă iubi pare a fi milă de mine și atunci iau cu amândouă palmele propriul chip și-l arunc în vasul alchimic speranța că se va schimba ceva și în exterior este slabă este pierdere de timp toată această filozofie a schimbării când ea își ia în fiecare zi obolul din carnea aceea macră a sufletului face ce vrea cu ea uneori simt acut cum mă cioplește distrând probabil zeii adunați cu rânjetul pe buze în amfiteatrul cunoașterii alteori plimbă
A MĂ IUBI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1462817189.html [Corola-blog/BlogPost/384912_a_386241]
-
adevărată academie nemuritoare. Cei cu memoria prodigioasă au adăpostit de prigoanele religioase ale modei întunecatelor vremuri înțelepciunea în folclorul tradițional, ca într-o biserică de suflet a unor adevărați preoți zamolsieni. Dacă putem afirma cu deplină mîndrie că avem o filozofie orală primordială care a supraviețuit de la Zamolse pînă astăzi, aceasta se află în folclorul unic dacoromânesc - arhiva de suflet a neamului nostru atît de încercat prin vremuri de răstriște. Doamna cîntecului drag românesc, Mărioara Murărescu a fost o adevărată preoteasă
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Academia_dacoromana_comuni_academia_dacoromana_1391515825.html [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
iar apoi fizică neutrosofică ramură ce descrie obiecte sau stări care sunt caracterizate în mod individual fie prin proprietăți opuse, fie prin nicio proprietate, și nici prin opusul unei proprietăți (astfel de obiecte sau stări sunt denumite entități neutrosofice). În filozofie și logica, ca generalizare a dialecticii hegeliene, a introdus termenul de neutrosofie, care a devenit fundamentul unor cercetări de matematică și economie, ca logică neutrosofică, mulțimi neutrosofice, probabilitate neutrosofică, statistică neutrosofică ș.a.m.d. Florentin Smarandache a produs contribuții și
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florentin_Smarandache.html [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
care l-a făcut de la volumul de debut, „Tablouri fără semnătură”, din 2010. Cum era, de altfel, firesc. Acumulările celor doi ani, chiar dacă autorul a mai scris sporadic prin reviste și site-uri, își spun cuvântul. Aceeași a rămas însă, filozofia. Aceeași - introspecția psihologică, gândirea transpusă liric. Aceeași, maniera. Doar mijloacele de expresie s-au diversificat pentru a da substanță mesajului. Cred că el însuși, contemplându-și creația, nu se mai recunoaște pe deplin. O adâncire a sensurilor creației, o profunzime
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_tainei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1367572207.html [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
românii au creat aceste ii, pentru plăcerea ochilor și pentru a adăuga un plus frumuseții trupului. „Nu există cultură, oricât de primitivă, fără conștiința binelui, a frumosului și a adevărului”, scria filosoful Mircea Florian (1888-1960) în cartea sa „Curs de filozofie generală”, astfel valoarea fiind definită în relație cu conștiința omului. Cultura este înainte de toate o anumită stare și grad de dezvoltare a inteligenței omului și pentru a dăinui, poetul nostru Mihai Eminescu (1850-1889), spunea: „Fără îndoială, există talente individuale, dar
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
zicea că libertatea este dreptul de a nu minți, într-o lume cuprinsă de minciună și delațiune. Lecturile lui preferate au fost Biblia, Dostoievski, Balzac, Celine, Sadoveanu, Carageale, a citit Cnoza din Princeton, pe Nietzche, l-a preocupat teozofia și filozofia ... Ca persoană a fost un om închis, și-a pus rar sufletul pe masa prietenilor, nu ura dușmanii ci îi disprețuia. A fost un spirit nevrotic, în tinerețe, miop fiind, a trecut printr-o lungă stare depresivă, stăpânindu-și nevrozele
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
O notă de specificitate: Fiecare autor are, la începutul selecției sale de versuri, unul sau două motto-uri, fie din Biblie, fie din Înțelepciunea vieții, spuse de filozofii și gânditorii lumii, de-a lungul secolelor. Dar și ziceri din categoria „Filozofie glumeață de cafenea”. Căci unde filozofează omul, decât acolo unde bea un pahar cu vin sau o ceașcă de cafea, care te îmbie la cugetări adânci precum negrul din ceașcă. Nicu Doftoreanu amintește și adevăruri care nu mai trebuiesc demonostrate
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
aștept s-o mestec între dinți! se auzi o voce mai ascuțită decât celelalte. M-am oprit. Nu din frică, ci din curiozitate. Mi-am fixat privirea spre capătul podului. Nu mai aveam mult de mers. Din neglijență, absorbită de filozofiile mele puteam să fiu înghițită de gurile hulpave ale unui balaur cu șapte capete. Capetele aveau chipurile unor persoane pe care le cunoșteam. Mă priveau fix ca și cum voiau să mă hipnotizeze și să mă atragă în capcana lor, să fiu
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1463558216.html [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
locului în care acea slavă se limitează” . Și s-ar mai putea cita și alte texte . Cunoscând această literatură, Sfântul Ioan Gură de Aur, după cum s-a constat, nu se lasă câtuși de puțin impresionat, pentru că are grijă să deosebească „filozofii” în cuvinte de cei care trec la fapte . Astfel el se preface că îl întreabă pe Sfântul Pavel de ce nu a vrut să cunoască textele necreștinilor. Iată răspunsul pe care i-l împrumută Apostolului: „Nu mă preocupă cuvintele, pentru că noi
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
mă conducea invariabil către scris și studiu. Reușeam de multe ori „să dispar” prin locurile pustii ale unității militare, și acolo în plin ger sau ploaie, sub acoperișuri improvizate, studiam cărți de matematică, de limbi străine, de psihologie sau de filozofie, în special existențială. Era greu să ascund aceste cărți în condițiile în care aveam doar o valiză la dispoziție, dar preferam să renunț la haine sau alte la articole pentru a avea totdeauna măcar o carte cu mine și bineînțeles
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_octavian_lupu_redactor_al_revistei_conexiuni_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
ulterior. De îndată ce a apărut Internet-ul, am avut șansa să pot descărca materiale și cărți de a căror existență nici măcar nu știam. În mod special am fost atras de literatura motivațională fiindcă îmbina laolaltă elemente componente din cadrul psihologiei, teologiei și filozofiei. După anul 2000 am decis să părăsesc terenul „cercetării” prost plătite și în proces de dispariție din România, și am început să lucrez ca inginer de telecomunicații. Timpul dedicat pentru activități „extra” s-a restrâns considerabil, dar am devenit mai
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_octavian_lupu_redactor_al_revistei_conexiuni_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
descoperii și consemna date, evenimente, lucrări inedite, imagini, din viața celui care printr-un efort de-o viață lasă în urma sa o creație utilă societății românești și nu numai. Toată această strădanie a lui Constantin Toni Dârțu se înscrie în filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: „Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cât și a celor ce nu sunt, întrucât nu sunt”. Aceasta este miezul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
când inteligent, sau ești mai inteligent azi decât ieri”. Poate și de aceea ne trebuie, în cele mai multe momente ale vieții, răbdare, bunătate, înțelepciune; să fim continuu penetrați de spiritul pozitiv care, pentru sociologul și filozoful francez Auguste Comte (1798-1857) - fondatorul filozofiei pozitivismului - filozofie ce nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței -, constă în „a vedea pentru a prevedea” - a studia ceea ce este, pentru a conclude la ce va fi. În fond, realitatea materială
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1421883522.html [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
sau ești mai inteligent azi decât ieri”. Poate și de aceea ne trebuie, în cele mai multe momente ale vieții, răbdare, bunătate, înțelepciune; să fim continuu penetrați de spiritul pozitiv care, pentru sociologul și filozoful francez Auguste Comte (1798-1857) - fondatorul filozofiei pozitivismului - filozofie ce nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței -, constă în „a vedea pentru a prevedea” - a studia ceea ce este, pentru a conclude la ce va fi. În fond, realitatea materială a existenței
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1421883522.html [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
ales această îmbunătățire continuă a propriei noastre naturi, obiect principal al progresului uman.”, accentuând în lucrarea sa asupra faptului că inteligența și sociabilitatea servesc ca mijloc și scop de realizare, prin ele distingându-se umanitatea noastră, de simpla animalitate. Scopul filozofiei lui era de natură practică - progresul umanității - pe care, se spune, o iubea cu „pasiune mistică”. El arăta necesitatea educației prin care se poate realiza reforma sufletească în sensul spiritului pozitiv, altruismul luând locul egoismului. Și nu trebuie uitat că
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1421883522.html [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
șase secole de la mutarea la Domnul a marelui teolog și ierarh bizantin . De la palamism la comunism În afara publicisticii susținute și a unei celebre în epocă polemici (în anii 1940 și 1942) cu filozoful Lucian Blaga - ale cărui metafizică gnostică și filozofie a religiei de tip estetico-agnostic au dus la scindarea grupării revistei Gândirea, în primii ani ai războiului părintele Dumitru Stăniloae și-a consacrat eforturile principale redactării unei hristologii ortodoxe moderne. Concepută ca un amplu dialog cu tradiția patristică, filozofia existențialist-personalistă
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
și filozofie a religiei de tip estetico-agnostic au dus la scindarea grupării revistei Gândirea, în primii ani ai războiului părintele Dumitru Stăniloae și-a consacrat eforturile principale redactării unei hristologii ortodoxe moderne. Concepută ca un amplu dialog cu tradiția patristică, filozofia existențialist-personalistă, teologia dialectică protestantă și sofiologia bulgakoviană, monumentala lucrare apărea la Sibiu în primăvara anului 1943, în momentele de maximă intensitate ale conflagrației dezlănțuită de nazismul hitlerist și care însângera întreaga Europă. Pentru a-și putea recupera nordul Transilvaniei cedate
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
bază a guvernării Omenia superioară (în chineză Ren, virtutea prin excelență la Confucius). Totodată, socotind că-i nedrept ca un principe să le ceară supușilor ținuți în mizerie o anumită ținută morală, Meng Zi reușește, ne spune Max Kaltenmark în Filozofia chineză (Editura Humanitas, 1995), ca prin senzaționalele lui opinii să insufle confucianismului „germenii democrației”: afirmă cu curaj întâietatea poporului (identifică glasul acestuia cu voința Cerului!) și susține sus și tare că „uciderea unui tiran nu constituie un regicid”, ba chiar
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1484383365.html [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
și perfectul”, argumentând și construind pas cu pas logica. În același context, îl menționăm și pe Solomon Marcus, discursul lui preponderent centrat pe conceptele de antinomie, contrast, paradox, în toate formele de explorare hermeneutică în spații ale culturii - literatură, lingvistică, filozofie, artă, educație. O existență sub semnul opozițiilor, al tensiunilor intelectuale, al contrariilor interioare ține de ambivalența naturii umane - materie și spirit, rațiune și sensibilitate, real și ideal, bine și rău, idee și afect, o polarizare constantă a expresiei, a opțiunilor
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihai-fotache-hermeneutica-posibilului-imposibil-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
vizual cu o mare diversitate de genuri și stiluri literare și plastice cuprinse în paginile sale. Poezia, lunecând lin de la copilărie, la iubire și la trecerea în neființă, acoperă toate etapele parcurse de om în viața fizică, ca o dulce filozofie existențială umană, consfințind inspirația titlului de capitol „Frânturi de suflet”. Cuvintele adunate de pe altarul unor suflete arzând de bucuria creației, vorbesc despre dorurile neamului nostru, dor de Eminescu, de Iancu, de Maria Tănase, de Basarabia, despre credințele lui, căci nu
ANTOLOGIA FRUMOASĂ TOAMNĂ BOGATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1478853082.html [Corola-blog/BlogPost/381551_a_382880]
-
ACADEMICIAN (R.M.) - PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR DOCENT CONSTANTIN GH. MARINESCU - Academician Rep. Mold., Prof. univ. dr. doc. C. Gh. Marinescu. Doctor în Filozofie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca, 1969; - Doctor Habil. în Politologie, Academia de Științe a Rep. Moldova, 1997; În prezent: - Prof. univ. Dr. Doc. Universitatea „Apollonia”, Iași, din anul 2010; - Președintele Consiliului Științific al Institutului de Cercetări „Acad. Ion Haulică”, Universitatea „Apollonia”, Iași
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
România: Prof. dr. Viorel Enea (Iași, „Samia”, 2008), Dialoguri nonconformiste (Iași, „Samia”, 2008). Sub redacția și colaborarea sa apar volumele: Ecologie și Politologie (2002), Ecologie și Spiritualitate (2003), Ecologie și drept (2004), Ecologie și Dezvoltare durabilă (2004), Ecologie, Literatură și Filozofie (2005), Ecologie și Morală. Responsabilitate socială (2006), Quo vadis Ecologia? (2008), Probleme ecologice și politologice în condițiile globalizării (2008). Este membru al Asociației Scriitorilor „C. Negri” din Galați, președinte al „Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni, Departamentul Moldova; membru
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Iași, 2005, 425 p. 19. Alba Iulia și unitatea românilor de pretutindeni (în colab. cu Victor Crăciun ș.a.), Editura „Semne”, București, 2007, 390 p. 20. In Memoriam: IPS Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, Editura „Samia”, Iași, 2007, 244 p. 21. Filozofia unei istorii cruciale, Editura „Samia”, 2008, 421 p. 22. Corespondență cu I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, vol. II, Editura „Samia”, Iași, 2008, 330 p. 23. Valori filozofice, cultural-naționale în Doctrina și Programul Ligii Pentru Unitatea Culturală A Tuturor Românilor
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
70”. O viață consacrată învățământului, cercetării științifice și creației literare, Editura „Apollonia”, Iași, 2013, 378 p. 28. Quo Vadis Națiunea și Uniunea Europeană?, Editura „Samia”, Iași, 2013, 326 p. 29. Scriitori și cărturari români, Editura „Samia”, Iași, 2013, 434 p. B. FILOZOFIE, SOCIOLOGIE, MEDICINĂ SOCIALĂ, SOCIOLOGIA MEDICINEI, POLITOLOGIE, PEDAGOGIE, DREPT 27. Conștiința națională și valorile patriei (în colaborare cu Prof. univ. Dr. Doc. Al. Tănase), Editura „Junimea”, Iași, 1982, 300 p. 28. Conștiință și progres (sub red. și coord., în colab. cu Prof.
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
și Civilizație Europeană, Iași, 1998, 362 p. 51. Diplomația României și Tratatele Internaționale privind minoritățile naționale, Editura „Dosoftei”, Iași, 2000, 332 p. 52. Personalități ale școlii medicale ieșene, Editura „Samia”, Iași, 2008, în colab. cu Dr. Elena Marinescu. 53. Interferențe: Filozofie și Medicină, Editura „Samia”, Iași, 2007, 222 p. 54. Eseuri: Filozofie și Medicină, Editura „Samia”, Iași, 2007, 220 p. 55. Dialoguri nonconformiste, Editura „Samia”, Iași, 2009, 475 p. 56. Medicină și umanism. Comunicarea medic-bolnav (în colab. cu Prof. univ. Dr.
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]