1,149 matches
-
lăsăm? - Nuuu! urlară urâciunile. - Atunci, să-l distrugem noi pe el, să-l atacăm prin surprindere și să-l nimicim odată pentru totdeauna! - Să-l distrugem! Să-l distrugem! urlau fioroșii.. - Sunteți puternici și viteji, slujitorii mei? - Suntem cei mai fioroși! urlau ca apucate huidumele. Când îi văzu intrați în priză, Iarna se mai liniști. Acum îi putea duce în cel mai îndepărtat colț al Universului. Socoti că este momentul să anunțe expediția și să plece de îndată la atac. Le
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
săi uriași, și soldații lor, chiar mai repede decât avioanele, în funcție de situațiile de luptă. Și așa se înșirară coloanele de Fulgoi și Vânturi Lățoase, luptătorii lui Viscorilă, alături de nespălații nori vineți, în frunte cu burtosul Nor Vânăt. Veneau în urma lor fioroșii Ghețieni conduși de vrăjitorul Ger Sticlos. În spatele formațiilor de luptă plutea Iarna, având în dreapta sa pe generalul Prăpădenie. Alaiul de luptă zbura în mare viteză spre țara lui Soare-Împărat, spintecând văzduhurile într-un zgomot infernal, lăsând în urma lor munți de
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
o alimentează pe Regina Nopții cu păsărele vânate) îl va înlocui în viitor. Sunt sigur că drăguții, superbii spectatori, zâmbitor ca niște flori, care au aplaudat la scenă deschisă prestația actorilor, s-au bucurat și au râs fericiți când „Papaghenuții” , „fioroasele” animăluțe, Regina Nopții, Tamino, Pamina, cele Trei Doamne, Copii, Sarastro și, nu în ultimul rând, Monostatos, maurul „îndrăgostitul nefericit” (Orce om din omenire, din iubire a gustat... Eu n-am parte de iubire că sunt negru și buzat) au venit
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
Dovleci scobiți, cu ochi de foc, cu nas și gură luminând, printre mulțime își fac loc. Purtați în mâini și-n vânt jucând. De sub foc de artificii apar măști schimonosite în sinistre edificii de fantome bântuite. Vampiri însetați de sânge, fioroși rânjesc în noapte. Caninii vrând a-și înfige în tinere beregate. Mistic și mitic se-mbină ca-ntr-un coșmar cu eroi vii. Cei înspăimântați se-nchină, când lângă ei zăresc stafii. Fantome din cimitire, ca umbre dansând în noapte
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
noapte, celor ce-s fricoși din fire le dau reci fiori de moarte. Unele dintre morminte, unde morții n-au odihnă, de spirite-s bântuite. Că-n noaptea lor nu au tihnă. Până-n zori, ca-ntr-o poveste bântuie ștrigoi fioroși. Vraja lor se risipește la cânturile de cocoși. Atunci se refugiază epuizați, să se culce în mormânt, unde veghează în credință, sfântă cruce. În mormânt dorm multă vreme că, un an întreg așteaptă, noi provocări să îi cheme la ,,serbare
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
privirea, apoi țâșnea, vrând să mă prindă. Coșmarul începea în momentul în care eu urcam scările la etaj, urcam o scară cu o greutate inimaginabilă, forțe potrivnice mă trăgeau înapoi în josul scărilor, el se apropia de mine cu dinții ăia fioroși, de fiecare dată reușeam să intru în casă în ultimul moment... Apoi, mă trezeam într-o baltă de apă, tremurând , cuprinsă încă de spaime , mă mir că nu m-am îmbolnăvit !„ „Dan ? ce să-ți zic de el ? e vecinul
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
că omul și cimpanzeul, o anumită specie de maimuțe, au strămoș comun care, probabil, nu a fost maimuță. Este oare chiar importantă această împrejurare? Omul tot animal rămâne iar evoluția civilizației îl apropie din ce în ce de cea mai fioroasă creatură pe care o suportă natura. Decât genocidul preconizat de adepții Noii Ordini Mondiale, mai bine o ciocnire cu un mare meteorit, ca acela care a omorât dinozaurii acum câteva milioane de ani. Liberul arbitru Dumnezeu a dat omului capacitatea
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
în valuri dulci aurii, în cascade diafane, promițându-mi că le voi avea la degetul mic pe toate, dacă voi avea curajul de a mă urca pe aripile caruselului timpului. În visele acelea ademenitoare abia ce se ivea vreun zmeu fioros care-mi luase urma și ajungea la un pas de a mă înhăța, când caruselul salvator era mereu pe aproape și agățîndu-mă de vreuna din roțile sale mă săltam pe aripile-i cu pene moi catifelate și mă purta spre
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
pe aproape și agățîndu-mă de vreuna din roțile sale mă săltam pe aripile-i cu pene moi catifelate și mă purta spre înălțimi albăstrii pictate cu raze aurii și puberi din stele, departe de gura larg deschisă, plina de colți fioroși ai bestiei ce m-ar fi transformat în mii de fărâme. Ce mai! destinul îmi tenta iubirea de viață și de aventură cu promisiuni irezistibile, cărora mintea mea cea înflăcărată a cedat fără rezerve intrând cu tot avântul în caruselul
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
era unul, nea Ghiță, care avea un măgar foarte sănătos, de vreme ce-i punea în spate sarsanale care îi îndoiau spinarea. Pe deasupra, nea Ghiță îl alinta pe sănătosul lui măgar cu o bâtă noduroasă, lovindu-l din răsputeri, și cu urlete fioroase, care-i însoțeau ciomăgeala: dii, afârâsachee! Vasăzică asta mă așteaptă: sarsanale, ciomege și urlete! Nu, nuu! Nu vreau! De frică să nu ajung un măgar sănătos, mi-a trecut febra foarte repede și a doua zi am cerut să merg
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
cu niște costuri uriașe. Dar oamenii aplaudau, pentru că...luau măsuri. După ce trecea catastrofa, lumea iar uita. Și tot așa. Scenariul se repeta periodic, cu aparentă neregularitate, spre uimirea și „mânia” generală. Spre deosebire de jocul copiilor, în viața reală a oamenilor mari, fiorosul și crudul „bau-bau” își înfige colții lacomi și mușcă felii tot mai mari din averile și sănătatea oamenilor. Ca să nu mai vorbim că în urma acestui fenomen, tot mai distructiv, dintr-o activitate normală, agricultura a devenit o loterie cu bilete
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte rezidă tocmai în pofta lor nestăvilită de viață. Nu e obligatoriu să te simți imortal atunci când te confrunți cu un taur fioros, dar înseamnă enorm dacă poți să simți măcar pentru o clipă că trăiești la intensitate maximă. Hemingway și Spania se potrivesc de minune: eterna învecinare cu moartea, sentimentul existențial, acea bănuială instinctivă că moartea ar fi singura certitudine, emoțiile puternice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
am manifestat un deosebit respect față de catedră. Acel pupitru înălțat pe un piedestal ca să impună respect școlarului. Însă domnul Fusulan, cu “mămica” lui, reușise să amplifice acest respect, astfel că nimeni nu mai îndrăznea să se apropie de piedestalul cu fioroasa cadetră, darămite să atingă pe zmeoaica de “mămica”. Nu știu ce credeam noi atunci, ce simțeam, cert este că nimeni nu atinsese monstruoasa nuia și nici măcar nu se gândea că mai există acolo pe catedră. Directorul școlii, domnul Arsu, venea din când
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
nu te Îndoiești de bunele mele intenții și nici de spiritul meu aventurist. Lasă-mă, totuși, să cred că am dreptul să știu care e scopul acestei excursii nocturne. Nu de alta, dar dacă-mi rup gâtul prin catacombele astea fioroase, măcar să am habar pentru ce n-o să mai pot purta niciodată cravată. Servim o cauză nobilă, n-am nici o Îndoială În această privință; nu cred Însă că va deveni mai puțin nobilă dacă aflu și eu despre ce e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
astea de intimidat puberii, că nu mă sperii. „Oh, nu, un glonț În frunte!”, replicase Magistrul sec, și din tentativa de a-i Împinge În derizoriu avertismentele se alesese praful, iar din moralul meu - pulberea. Repetasem În gând cuvintele acelea fioroase de nu știu câte ori, de fiecare dată când, dezorientat și speriat de ce ar fi putut să se Întâmple cu mine, căutam o ieșire. La figurat, dar, mai ales, la propriu. Acum trebuia să le spun cu glas tare, să le fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Înțelegere. Dincolo de anumite privațiuni inerente și de frustrarea pe care o induce lipsa contactului cu exteriorul, cu lumea, În general, trebuie să fii de acord cu mine că Centrul nu este nici o pușcărie, nici o cazarmă sau o celulă de teroriști fioroși. Cu micile ei rigori, rămâne totuși o adunare de oameni de știință mai degrabă neîndemânatici și inocenți În materie de organizare paramilitară, să spunem, care pot să părăsească locul pentru intervale de timp mai mari ori mai mici, după nevoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se va sfârși totul în curând sub tirania acestui dobitoc. Ținând cablul cu amândouă mâinile, Ionel este pregătit. Dar nu, nu, ce se întâmplă, ce este sentimentul ăsta absolut nepotrivit care îi cuprinde treptat sufletul? Ce nume are spaima asta fioroasă care îi cotropește deodată intestinele, făcându-l să tremure ca și cum abia ar fi comis o crimă? Ce remușcări cumplite îi sfâșie ființa sub povara imaginilor câtorva sute de milioane de nevinovați dispărând? Și ce milă absolut ieșită din comun îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
este atât de mare, încât îi poate fi simțită prezența pretutindeni, în orice clipă, peste tot și nicăieri. Teroarea abătută asupra celor de aici, înainte de a mă speria, mă intrigă. Ceva îmi scapă. Nu înțeleg și din acest motiv încontrări fioroase îndreptate împotriva acestei proiecții nesfârșite de lumină izvorâtă de nicăieri, datorită căreia a fost posibilă viața, îmi bântuie imaginația de dincolo de moarte. Cine e Dumnezeul ăsta potrivit căruia orice alt drum decât drumul Lui înseamnă pieirea? Și cum a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
întreprinde ceva cu ele? Nu cumva nimic, asemeni tuturor celor care le-au căpătat? Îmi amintesc și astăzi tragismul gândurilor și faptelor care m-au aruncat, aproape complet paralizat, în clădirea aceasta destinată celor pierduți, în casa aceasta de nebuni fioroși, care de care mai plini de păcate și mai rătăciți. De cât de sus, de la ce înălțime am putut cădea... cât de nenorocit m-am putut prăbuși cu aripile mele de ceară topită, de înger căzut, închipuindu-mi și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
udă leoarcă. Picături mari i se scurgeau din mustața pleoștită, peste barba adunată la un loc care mustea și ea de apă. În orice altă situație, figura lui Calistrat ar fi fost comică. Acum însă, moșul părea de-a dreptul fioros. Sper numai să nu te îmbolnăvești! adăugă bătrânul. Nu-ți fă tu griji, îl liniști inspectorul, nu voi păți nimic, sunt obișnuit. N-am timp de bolit acum. Băiete, mâine să te îmbraci și tu ca lumea! La munte, nopțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
față. Celălalt se feri, simulând o expresie de groază caraghioasă. - Pentru numele lui Dumnezeu, priorule, ce față Înfricoșătoare! Aceeași pe care ți-am văzut-o la Campaldino. De aceea am Învins noi atunci: printre aretini nu era nici unul așa de fioros ca tine. Între timp, Dante ajunsese până la el. Îl măsură din cap până În picioare, oprindu-se asupra veșmintelor arătoase pe care le purta. - Cecco, Încă mai ești pe aici? șuieră el. Totuși, știi că la Florența nu e loc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rupte Și străinului vândute. Zi tu fluieraș cu dor, Zi durerea tuturor! Să îl ferească Dumnezeu Pe cel ce vinde neamul său! Românul e răbdător Până-i călcat pe picior. Cuțitul de-i ajunge-n os El e ca lupul fioros... Sare-n gâtul celui rău, Apărând pământul său! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364303_a_365632]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VANITAS Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Vanitas Când a ajuns mare, a început să inventeze Tot felul de povești, de obicei fioroase, Tocmai el, care era un înger, Dar prin fața lui a trecut o femeie frumoasă, Apoi chipuri, tușeuri, totul luminat, La margine de rai și de neant, El a știut atunci că totul trece, Că se reduce la petale, se usucă
VANITAS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362812_a_364141]
-
și-l perforează. Femeia scoate un țipăt ușor, excitant. Dintr-o dată sunt înconjurați de fantasme cu alură de cavaleri eleganți și domnișoare senzuale ce plutesc într-un vals amețitor. PALOȘ: (vrăjit de amor) Oare cine zicea că vampirii sunt făpturi fioroase? Vampiricele sunt femei atrăgătoare și cu o poftă nebună de iubire! PRINȚESA: Din acest moment faci parte din lumea noastră. Din prima noastră noapte de dragoste se va naște cel mai frumos și mai viteaz fecior! PALOȘ: Un prinț adevărat
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]