27,973 matches
-
Nicolae Manolescu In copilăria mea exista un joc (o fi existînd și astăzi, nu știu, poate sub un alt nume) care se chema telefonul fără fir. Ne așezăm, unul lîngă altul, șase-șapte sau cîți eram, în așa fel încît să ajungem la urechea celui din dreapta, dar nu prea aproape, pentru a nu fi auziți de ceilalți. Cel dintîi din rînd rostea un cuvînt, o expresie, un
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
de atenți am fi fost, ultimul din rînd înțelegea aproape întotdeauna altceva decît spusese primul. Mi s-a întîmplat deseori, citind diverse informații, în ziare ori ascultînd buletinele de știri televizate sau radiodifuzate, să-mi aduc aminte de telefonul fără fir din copilărie. Impresia stînjenitoare că mi se comunică altceva decît informația pe care vorbitorul a primit-o la rîndul lui a pus deseori stăpînire pe mine. Sigur, e greu să verifici o atare impresie. Dar ea se sprijină de fiecare
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
refuzul de-a sta, confortabil, dar umilitor, în umbra unui nume. Al tatălui, al soțului. Scurte note repetate despre nevoia teribilă de protecție, respinsă cînd i se oferă. De fapt, despre nevoia de-a se descurca și de-a descurca firele rămase de la tată. Înduioșătoare relația unei doamne greu de înțeles cu doi bărbați care au contat foarte mult pentru ea, unul dispărut de mult, dar extrem de prezent, celălalt stîndu-i alături, dar îndepărtîndu-se din ce în ce... Jurnalul Ioanei Em. Petrescu
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
toate acestea, oarecum paradoxal, el nu parodiază și nu pastișează (cu excepția, eventual a poveștii propriu-zise a lui Ion Creangă) textele din care își ia referințele. Cel mult face cu ochiul spre diversele surse livrești, dar revine de fiecare dată la firul clasic al poveștii. Din cînd prin gura lui Flămînzilă, Gerilă, Vorbilă, Păsări-Lăți-Lungilă și a celorlalți vorbesc Rabelais, Shakespeare, Corneille, Machiavelli & co. Ceea ce nu le schimbă însă nici destinul, nici comportamentul, nici atributele care i-au făcut celebri. La nivel stilistic
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
să descoperi, în pur întîmplătoarea întîlnire a unor romaniști de aiurea ceea ce Michael Heims numea "un Babel fericit". Toți, acolo, vorbesc, asemeni unor "moștenitori", dialecte noi ale latinei pierdute, parcă în ciuda germanei care-și cere insistent dreptul la supremație. Pe firul asocierilor care antrenează preferințe muzicale, circumstanțe istorice, adnotări de cititor profesionist se schițează o "pledoarie" pentru "latina gintă", nu ca mumie venerabilă de colecție, ci, dacă prinzi puțină bunăvoință, ca proces viu, care se diversifică tot timpul. Sînt, fără sofisticare
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
devine de-a dreptul scriitorul unei interpretări critice de primă mînă, foarte aproape de text, în cazul bunilor coupeur-i, dar, totuși, interpretare. Doar că un astfel de "comentariu", prin pura decupare, trebuie făcut, cu grijă, după desen, în așa fel încît firele tăiate să se îmbine perfect la loc, reconstituind modelul. De aici minimul avantaj comparativ al celui care, fiindcă a cunoscut (literal și în toate sensurile...) un autor, cînd citește și selectează "bucăți"de operă, știe să caute. Sau știe să
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
îl joacă și îl cîntă cu pofta nesățioasă a teatralității. Trubadurul lui Schubert, Schumann și Brahms se simte transportat din intimitatea liedului pe o altfel de scenă unde o lume vie palpită. Reacționează vertiginos. Și la el în mână sunt firele jocului și le ține cu aplombul jucătorului raisonneur, dilematic dar niciodată naiv, șmecher și pragmatic. Îi place și nu-i place riscul. Servitorul lui Don Giovanni este servitorul lui Mozart. Cea mai consecventă idee a regizorului-dirijor este extragerea momentelor de
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
și XIV, isihaștii, precum și Biserica rusă a lui Arseniev"). Capitolul Les Ťlivres pharesť, les influences littéraires d'Eugčne Ionesco - poate cel mai surprinzător din Ionesquie -, descriind etapele formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale viitorului celebru dramaturg, îmbogățește firul călăuzitor al cărții scrise de Marie-France Ionesco, care urmează a fi depănat după cele șase teme gândite, așa cum am precizat deja, de Gabriela Adameșteanu: Eugčne Ionesco "sofist", "manierist"; originile materne ale lui Eugčne Ionesco; exilul; Eugčne Ionesco la Vichy; Eugčne
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
Criste și al Elizei, devine întrajutorarea, stabilirea unui echilibru care să păstreze pentru ceilalți ceva din demnitatea lui Andrei Cuc, orbul care se consideră perfect normal, găsindu-și mereu alternative. Pentru fiecare pistă abandonată, în carte, se găsește un nou fir pe care să înaintezi, o nouă experiență, sub semnul unui hedonism de modă nouă, ușor "viciat" de responsabilitatea oamenilor față de felul în care se scrie istoria. Progresiști și conservatori, tinerii care trăiesc libertatea în viteză, cu elanul de-a călători
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
reflectă schimbarea de statut a picturii omonime: lungmetrajul sugerează că tabloul, privit acum ca o operă de artă, trebuia inițial să servească unor scopuri relativ pornografice. Ca să clarific acest aspect care pare cel puțin bizar, mă văd nevoită să urmez firul poveștii: Griet (Scarlett Johansson) se angajează ca servitoare în casa lui Vermeer (Colin Firth). Acesta, flatat de aerul de reverență al fetei, dar și interesat de observațiile ei privind culorile, o ia ca asistentă în prepararea acestora și apoi ca
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
pildă, folosirea unor operatori precum "implicitul de actant", "implicitul auctorial" și "implicitul contextual" nu numai că nu înlesnește curgerea ideii în albia textului, dar îi împrumută ceva din înfățișarea unei incizii chirugicale căreia nu i s-au scos la sfîrșit firele de sutură. În felul acesta ești silit să vezi bucătăria ascunsă a unui spectacol mental a cărui strălucire este "prea" indubitabilă pentru a mai avea nevoie de cîrjele de sprijin ale unor sintagme pur tehnice. În fond, adevărata tehnică e
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
Goga, a jurnalului ei din timpul primului război mondial, două imagini în oglindă - una "la cald", cealaltă filtrată prin experiența cîtorva decenii și meandrele imprevizibile ale memoriei omenești - ale acelorași evenimente: începutul războiului, retragerea, ocupația germană a Bucureștiului, văzute "la firul ierbii", în ignorarea totală a Istoriei oficiale. Istoriile doamnelor de la Crucea Roșie, a răniților de condiție modestă ajunși în îngrijirea lor, a permiselor de muncă și manifestelor, a "germanofililor" și "bunii români" care părăsesc sala de concert la intrarea lui
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce se cere subliniat este faptul că, dincolo de textura amănuntului, firul invizibil legînd între ele două poezii populare provine din incidența unor mitologii surori, implicînd ceea ce am putea numi o anume idee despre întemeiere: cele două nuclee - moartea știută, pe de o parte, și seninătatea acceptării ei, pe de altă parte
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
subminate "părintește" de ironia calambururilor. În general, Foarță gazetarul, un perpetuum (i)mobile, "fără redacție, nici reacție imediată la ceea ce numim eveniment", pornește de la "fleacuri", de la lucruri pe care le "miroase" în preajmă fără exagerată strădanie, pentru a înainta, pe firul "înnădirilor" de tot felul , spre concluzii "periculoase": " spre deosebire de Năstase, strada noastră are doar trei case numerotate par: 2, 4, 6. Anterior aceasta se chemase Dobrogeanu-Gherea, dar aflase Primăria că acesta militase pentru democrație (ca Năstase); și-atunci tăblița se schimbase
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
și celălalt, un fel de prolog-cortină care trenează premeditat de-a lungul întregii istorii, întrerupând sau prefațând episoadele, singura legătură cu masivul corpus epic fiind cele patru personaje lansate într-o anxioasă confruntare; Sophia, Caterina, Prunaru și Lostun dețin sfârșitul firelor narative ce urmează a fi explorate în timp și spațiu. Fapt e că patrula de noapte a celor patru mai sus amintiți, aflați în urmărirea unei berline negre într-un București labirintic, nu este doar un discurs intersubiectiv al propriilor
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
Cannes), are suișuri și coborâșuri emoționale, dar nici un punct culminant. Legătura dintre cele trei planuri ale acțiunii este psihicul lui Chow; racordurile se fac prin diverse obiecte care reapar. Meandrele narațiunii degenerează într-un labirint minoic și nu există nici un fir roșu care să ajute spectatorul să iasă, în ciuda numeroaselor intertitluri care precizează datele sau orele. Prin adăugarea materialului SF, lungmetrajul vrea să ilustreze un paradox temporal: și dacă te îndrepți spre viitor, găsești tot trecutul, care e omniprezent. Dar știm
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
până la topirea zațului, ca în cazul Dicționarului Scriitorilor Români. Într-o măsură, jurnalul de care vorbim este și unul de creație în linia lui Rebreanu. Autorul își notează frământările, când începe documentarea la romanul întemeierea: "Deocamdată bâjbâi căutând capătul unui fir". }ine un fel de "jurnal de bord", informându-ne când a terminat o carte, Casa fericiților, despre câte pagini a scris pe zi, despre momentele sterile, însă și despre altele spornice, norocoase. Dar lumea strâmbă și mizeria materială și morală
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
fac trimitere în mod implicit sau explicit. Lecturînd un poem precum Dansul materiei, cititorul nu-și poate scoate nici o clipă din minte prototipul bacovian. La sfîrșitul lecturii mintea și inima sa vor fi pline de realitatea ambelor poeme și de firele nevăzute prin care ele comunică:" ŤDe-atîtea nopți aud plouîndť/ cresc nuferi din cuvînt, din gînd/ și ochiul mi se prăbușește/ în inima cu solzi de pește/ sunt singur cuc/ și-aștept năuc/ spre ce pustiuri s-o apuc?/ De-atîtea nopți
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
aveau să cucerească definitiv Anglia, iar dinspre est, de otomani? MN: Românul rescrie istoria? VZ: Nu o rescrie, ci arată, pe de-o parte, că lumea în care trăim nu a fost neapărat destinată să devină ceea ce e, ca un fir, o papiota sau o rola de film care se desfășoară încet, fără enormități și accidente. De pildă: inocentul papă Inocențiu al XI-lea se pare (arhiva ne-o atestă!) că a sustinut "Glorioasa revoluție" din Anglia. Culmea creștinătății catolice (singură
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
fi surprins pe contemporani. Astăzi nu mai poate fi vorba de nici o surpriză. E. Lovinescu putea scrie în 1927: "dl. Vinea ține să-și încurce ghemul artei sale în expresii enigmatice și libertăți față de punctuație care nu pot, totuși, masca firul clar al unei inteligențe artistice." Inteligența aceasta cumpănește însă totdeauna exact noutatea și obișnuitul. Dislocările topice, descentrarea imagistică, elipsele nu întrec niciodată măsura. Poemul în pur spirit avangardist nu-i iese decît foarte rar de sub condei lui Vinea. Așa se
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
-n somn Să nu simțim cît vor să mai rămînă. Le-a-mpodobit cu flori de așteptare Să plîngă cu petale albe, numărate Urmele șterse, cînd a troienit cărare, Un car cu boi cu osiile-ngîndurate. Sub cerga muta, iarna mai vorbește Din fir ne toarce-n umbre pe ștergar Ne-mperecheaza-n snopuri de poveste Ce-s macinate-n grabă de-un morar. Dar eu, i-oi colinda dasaga În Ajun Și-n cozonac mi-oi Îngropa năpasta, Mi-oi pune-n brad doar lacrimi
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
mută încet-încet spre mijlocul ascuns în mantia drapată, - șoldul ce a tăiat în două apa Mării Roșii. Cu mâna dreaptă, Moise își ține degetele înfipte în barba bogată curgându-i peste piept ca un râu. Cu mâna stân gă, apucă firele de jos ale bărbii răsucindu-le gânditor. Capul masiv are în umbră o oroloegerie a lui, nevăzută, un mecanism prodigios (așa cum roboții-jucători de șah purtau, în căpățâna cât o carceră, un om, un profesionist al jocului)... Num-aș mira să-l
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
simplă, în nici un caz plăcută. Dar e singura cale de a răsturna o parte din vechile ierarhii - nu în funcție de notorietatea populistă, ci ținând cont de contribuția autentică la funcționarea intricatei (și foarte sensibilei) mașinării a Cercului. Universitarul timișorean merge pe firul biografiilor, se adâncește în istoria intimă a grupului, comentează, laconic, fragmente epistolare, amintiri, mărturii consemnate de surse mai mult sau mai puțin creditabile. Acolo unde datele lipsesc sau le consideră insuficiente, intervine cu clarificări, luând ca reper propria experiență, memoria
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
sever și tandru deopotrivă, altfel decît au făcut-o Gabriel Liiceanu sau Andrei Pleșu. Căci Andrei Cornea tratează nu atît idei, și nici oameni, cît își concepe un model analitic care apoi lucrează aproape singur, obligîndu-l pe analist să urmeze firul raționamentului. De la structurarea capitolelor la bibliografia consultată (atît de firesc occidentală și românească), elaborarea cărții dovedește acest efort de a crea metodă, de a concepe un mod de a gîndi și de a-l pune apoi în aplicare. Mai întîi
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
factori filtrați prin decizia formei de-a evita încrîncenarea, invectivele, trivialitatea. Ironia e o caligrafie a rezervei, un dans aerian al refuzului. Prin jocul său atracțios, ea își anesteziază obiectul, scutindu-l de durerea primară a vivisecției. Dar să continuăm firul evocării părintelui de către fiu: "în critică a practicat stilul direct, concentrat, alert, declinînd orice substrat artistic, dar, în realitate, obținînd efectul de mare agrement al deplinei comunicări, rod al demoniei creației. Ironia i-a fost de asemenea dar natural, latură
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]