530 matches
-
Dean, care au arătat necesitatea unui lucru mecanic metabolic și au introdus noțiunea de “pompă de sodiu” și de J. Rosenberg care a definit transportul activ. Un pas decisiv în cunoașterea pompei de Na și K a fost realizat de fiziologul danez Jens Skou care a descoperit că activitatea optimă a unei enzime care hidrolizează ATP la ADP și fosfat anorganic necesită prezența ionilor de Na și K. Această enzimă izolată la început la nervul de crab, a fost identificată ulterior
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un semnal electric la nivelul ganglionului dacă aproximativ 6 fotoni ajung la retină. IV.4.6. Teorii tricromatice ale vederii colorate Vederea colorată este un fenomen care a suscitat un viu interes atât din partea fizicienilor și chimiștilor cât și a fiziologilor și psihologilor și este, până în prezent, încă o problemă incomplet rezolvată. In ultimele două secole au fost elaborate circa 80 de teorii referitoare la vederea colorată. Dar nici una nu explică satisfăcător toate aspectele vederii colorate. Observația că trei culori fundamentale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
metode de dezvoltare generală nespecifică ale calităților motrice generale și specifice care au loc în prezența nenumăratelor variabile ale pregătirii, dintre care esențiale sunt perioada și etapa de antrenament, obiectivele speciale și nivelul valoric al jocurilor. Mulți specialiști (teoreticieni, metodiști, fiziologi, practicieni, etc.) sau ocupat de problema calităților motrice. Dintre ei, menționăm pe unii dintre cei mai importanți, ale căror puncte de vedere am încercat să le sintetizăm în cele ce urmează. Este vorba despre: N. A. Bernstein; A. Demeter; A. Dragnea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
1996Ă, făcea referire în cartea sa „Dragonii din Eden”, apărută în anul 1977 și câștigătoare a premiului Pulitzer, la această împărțire a creierului uman în neocortex, sistemul limbic și sistemul R sau creierul reptilian, împărțire făcută pentru prima dată de fiziologul Paul D. MacLean. Dintre aceste formațiuni, doar neocortextul, mai nou apărut ca formațiune anatomică a creierului joacă un rol în apariția gândirii abstracte, în manifestarea inteligenței și apariția conștiinței de sine. Emisferele cerebrale prezintă specializări diferite, producând așa numita lateralitate
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
al XIX-lea care, prin Matthias Jakob Schleiden, Theodor Schwann și Rudolph Virchow, impune ideea că orice plantă nouă se formează din nucleul celulei unei plante vechi. Matthias Jakob Schleiden Theodor Schwann Rudolph Virchow Din dialogurile purtate cu prietenul său, fiziologul Theodor Schwann, despre nucleul celulelor plantelor, Schleiden ajunge la concluzia similitudinii celulare a animalelor și plantelor. Observațiile sale privitoare la celulele notocordului (țesut din care se dezvoltă sistemul nervos) animalelor sunt asemănătoare celor ale lui Schwann. Schleiden și Schwann sesizează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
chimie. În aceeași carte, el stipulează că nucleul descris de Robert Brown 63 are importanță în diviziunea celulară și multiplicare. Schleiden susține că orice plantă provine dintr-un organism embrionar unicelular care se dezvoltă prin diviziune celulară. Theodor Schwann (1810-1882), fiziolog german, a descris celulele care-i poartă numele (Schwann), ale sistemului nervos al omului. Schwann observă, la lumina microscopului, diferite țesuturi animale și este fascinat de variațiile dintre proprietățile celulelor. Astfel descoperă că anumite celule "înfășoară" fibrele nervoase (în onoarea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
determinarea clasei, genului, formei scheletului și a membrelor animalului; * principiul condițiilor de existență în studiul paleontologiei; dinții unui animal indică felul nutriției și al sistemului său digestiv, iar scheletul indică tipul locomoției (principiu atestat de filosoful Auguste Comte 101 și fiziologul Claude Bernard 102); * teza catastrofismului și a extincției în masă, enunțată în cărțile sale (Recherches sur les ossements fossiles de quadrupèdes, 1812 și Discours sur les révolutions de la surface du globe, 1826) este reluată în secolul XX; * cartea Tableau élémentaire
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
din circulația sângelui, permite înregistrarea evenimentului cerebral în câteva sute de milisecunde (ms), magnetoencefalograful permite înregistrarea evenimentului cerebral în 10 ms. De aceea, el este foarte folositor în studiul epilepsiei neocorticale. Examenul magnetoencefalografic 9) Spira clonării Caspar Friedrich Wolff (1735-1794), fiziolog german, își susține teza de doctorat cu tema embriologică Teoria generării (Theoria Generationis). În această teză, el susține "epigeneza", atât la animale, cât și la plante, contrar prejudecății preformării organelor. Cel care a utilizat primul noțiunea a fost Aristotel, în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
utopică a lui Henri de Saint-Simon despre o filosofie bazată pe știință, ca o încercare de a îndrepta nelegiuirile Revoluției Franceze. Pozitivismul său influențează pe Karl Marx. Concepția lui propovăduiește altruismul ca o religie a umanității. 102 Claude Bernard (1813-1878). Fiziolog francez agnostic, empirist și scientist, introduce metoda științifică în practicarea medicinei. El introduce, în cercetarea științifică, "experimentul orb" ca o condiție de respectare a obiectivității. Contribuie la înțelegerea funcțiilor pancreasului, ficatului, sistemului nervos autonom simpatico-parasimpatic. Cea mai de seamă contribuție
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
condiție de respectare a obiectivității. Contribuie la înțelegerea funcțiilor pancreasului, ficatului, sistemului nervos autonom simpatico-parasimpatic. Cea mai de seamă contribuție a sa rămâne stabilirea importanței menținerii echilibrului mediului interior pentru starea de sănătate. Echilibrul interior a fost denumit ulterior de fiziologul Walter Bradford Cannon "homeostazie". Menținerea independenței noastre față de schimbările permanente ale mediului exterior este constanța armoniei mediului interior. 103 Stephen Gray (1666-1736), astronom amator englez, își construiește propriul telescop și studiază petele solare. Colaborează la construirea Observatorului astronomic din Greenwich
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Descoperirea tehnicilor de developare ale lui Paul Lauterbur și a tehnicilor matematice de scanare în câteva secunde, ale lui Peter Mansfield, face posibilă realizarea primului RMN al întregului corp, în doar câteva minute. 120 Albrecht von Haller (1708-1777), anatomist, naturalist, fiziolog și poet elvețian. În decurs de 41 de ani exercită, în toate domeniile citate, o astfel de autoritate, încît, în poziția sa de membru al Academiei Regale de Științe a Suediei (înnobilat fiind de rege) își exprimă refuzul de a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lobi temporali, ceea ce îi provoacă pierdere de memorie. Brenda Milner descoperă că HM a pierdut capacitatea de memorizare pe lungă durată, dar trăiește foarte bine în prezent, datorită păstrării memoriei de lucru (memoria imediată). 128 W. Alden Spencer, neurolog și fiziolog la Universitatea Columbia, moare în 1977, la vârsta de 46 de ani, și, ca recunoaștere a valoroasei sale contribuții la electrofiziologia celulelor piramidale și a potențării neuronale în mecanismul memoriei, Universitatea stabilește un premiu cu numele său. 129 Konrad Zacharias
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
când a fost făcut raționamentul respectiv. Mai intervin două aspecte care umbresc valoarea demersului științific. Demersul acesta se bazează pe o ipoteza care nu a fost fundamentată. Este vorba de ipoteza sau principiul inteligibilității Universului. Acesta a fost inventat de fiziologii din Milet și a fost temelia cvasidogmatică a cercetării științifice a lumii. Această idee a fost promovată la rangul de dogmă absolută de marxism, dar rămâne numai o ipoteză. Al doilea aspect e reprezentat de critica lui Kurt Gödel. El
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
definirea unor comportamente existențiale, dar oglindite și de anumite narațiuni cu caracter mitologic, sunt definite de metonimie (o formă derivată a metaforei). Bestiarele animaliere, pe care ni le putem reprezenta precum glosarele, au ca formulă-cheie simbolul. Ele sunt reprezentate în fiziologuri, în fabule și parabole, în cărțile populare sau în alegorii politice, precum și în iconografie. O noțiune hibridă pe care o introducem printre clasele "morfologice" ar fi cronotopul (după terminologia lui Durand: unități care combină categoria timpului și a spațiului pentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
editate de acesta, semnată de Mihai Moraru, "Cărțile populare - încercare de definire structurală"). Eroul medieval este însoțit în aventura sa (de civilizator sau de apologet), fie prin spațiul terestru, fie în călătoriile în "lumea de dincolo", de gorgonii, finics, fareol (Fiziolog și Floarea darurilor), de mai cunoscuții zmei, zgripțuroi sau balauri (Jitii) sau de alte figuri imaginare, integrate și de Cantemir în alegoria sa politică - inorogul, aspida, vasiliscul (comentarii recente ample la Bogdan Crețu). În această lume a căutărilor, un astfel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, i-a preocupat de-a lungul timpului atât pe specialiștii din domeniile psihologiei, cât și pe biologi, fiziologi, sociologi și ciberneticieni. Prin prisma pedagogiei învățarea reprezintă procesul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor și priceperilor necesare activităților practice viitoare. Pedagogia definește învățarea ca fiind “ modalitatea specific umană de achiziție a cunoștințelor, competențelor sau aptitudinilor“ (Grand
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
prin excitarea cărora se produc toate semnele obiective (de plăcere), iar altele prin care se provoacă o evidentă stare de suferință (de durere). Pentru a investiga starea subiectivă de plăcere sau suferință: durere ↔ teamă ↔ apărare și a o măsura cantitativ, fiziologii au imaginat și aplicat în acest scop cu succes tehnica de autostimulare. În cușca animalului de experiență se plasează lateral o manetă, prin apăsarea căreia se închide circuitul și se produce conectarea directă electricprin niște electrozi de stimulare plasați într-
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ca reacția complexă a unui organism superior de apropiere ori îndepărtare de un obiect sau ambianță asociată cu modificări funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică : gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină și metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
intoleranți și țâfnoși. Nu mai ascultă și de fapt nu mai aud pe nimeni dacă nu e din lumea grașilor. S-ar putea să avem de-a face cu o modificare psihosomatică demnă de interes și pentru psihologi, și pentru fiziologi. Fenomenul apare la puternicii zilei - în special la politicieni, dar și la oamenii de afaceri, mai ales că de multe ori categoriile acestea se suprapun. Așa se face că prima ipoteză care îți vine în minte e că grăsimea e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
timp. Singura răsplată a trudei sale a fost faptul că Muzeul Warren a alocat o mică vitrină, semnată Harlow, pentru a expune craniul lui Phineas Gage și bara de fier. Cazul a mai fost pomenit odată după 10 ani, de către fiziologul englez David Ferrier 94, care menționează că leziunea pe creier, cu păstrarea intactă a centrilor vorbirii, a dus la degradarea mintală, responsabilă de modificarea personalității lui Phineas. Anii au așternut uitarea asupra cazului lui Gage. După 146 de ani, în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
of Psychology, Essays in Radical Empiricism și The Varieties of Religious Experience. Este inițiatorul primului curs de psihologie funcțională ținut la o universitate și cel mai influent om de știință din istoria filosofiei pragmatice. 58 Walter Bradford Cannon (1871-1945), medic, fiziolog și psiholog american. După primirea diplomei de medic, la 29 de ani, își începe cercetările în laboratorul lui Henry Pickering Bowditch, în care a lucrat și Claude Bernard. Utilizează metoda razelor X, recent descoperite, pentru a înțelege mecanismele înghițirii și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
unui cercetător") în care descrie cum și-a format gândirea filosofică. Elaborează teoria fight and flight, ca o extindere a teoriei homeostaziei a lui Claude Bernard (în volumul The Wisdom of the Body, publicat în 1932). 59 Claude Bernard (1813-1878), fiziolog francez. Deși primește educație religioasă, iezuită, scrie comedii și drame, între care Arthur al Bretaniei se bucură de succes. La 21 de ani se decide să prezinte, la Paris, o dramă și să se înscrie la medicină. Devenit intern la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
articol despre un nou circuit care constituie mecansimul de elaborare a emoțiilor. Nu întrebuințează termenul de "lob limbic", ci de "lobul calos al lui Broca", nume dat de anatomiștii din acea vreme lobului limbic. 64 Paul D. MacLean (1913-2007), medic, fiziolog și neurolog american, a rămas în istoria medicinei pentru că: 1) elaborează teoria creierului "tripartit": reptilian (trunchiul cerebral sau romboid), mamifer (paleocortex) și uman (neocortex); 2) descoperă, împreună cu Dr. Averill Liebow, rolul bacilului difteriei drept cauza ulcerelor tropicale, înlesnind tratamentul lor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
înaltă ținută academică. Așteptam cu interes un astfel de curs. Seminarul l-am făcut cu domnul conf.dr. Mihai Lazăr. Am fost superîncântat de maniera de lucru a domniei sale. În primul rând era foarte documentat și avea o gândire de mare fiziolog. Era deosebit de simpatic și de apropiat de noi, fără a ne permite intimități nefirești. Dezbaterile de la seminar erau foarte interesante și ne ajutau foarte mult la înțelegerea și fixarea cursului. După absolvire i-am citit cursul de Fiziologie animală multiplicat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Deși inspirate din surse franceze (Edmond Texier), sau chiar simple prelucrări și adaptări, portretele satirice ale lui I. H. Rădulescu din "Fisiologia poetului" au putut influența, prin verva lor caustică, dezvoltarea stilului publicistic, în care se ivește pamfletul politic. Aceste "fiziologii" au avut un oarecare răsunet, fiind reproduse în "Curierul de ambe sexe" (1842-1844), precum și în "Gazeta Transilvaniei" (1845). Dacă în epocă se traducea mult și cam fără alegere, chiar și după intervenția lui Kogălniceanu în "Dacia literară", "Albina românească" are
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]