535 matches
-
parc-aș vrea să vii umbră călătoare stea de ger în moarte chipul tău de gheață de Ondină rece mă îngheață parcă nordul e în tine un blestem de umbre care te dorește părăsiți de zei mila ne-a uitat flămânzim iubirea regretăm trecutul unde este scutul care ne ferea de fiare barbare fruntea mea pe tine e rază de soare ce cade pe mare plouă cu miresme ne plimbăm perechi ne topim în noapte cântă mierla sură cântă-n întuneric
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
când tu zdrobeai inerția cu aripile goale despre atingerile ce doar vânturile le implantau în pielea rănită de nepăsare când tu zburai cu visele scoase din orbite și în această corespondență de război a invadat oboseală aceea care chinuie și flămânzește până la anorexia literelor iar cuvintele emaciate de sens devin invizibile în vârful peniței eu am adormit cu gândurile ce te sângerau prin coșmarul din care nu te puteai trezi pentru că era chiar realitatea ce se hrănea din visare că într-
POEM IEŞIT DIN CUTIE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347889_a_349218]
-
ai urmărit de când m-am născut?” ....................................................... - Da, te-aud cum bați; ușa ți-e deschisă... Intră! Ce mai stai?... Masa îți e pusă. Ia și bea cu mine, doar nu te-ai grăbi!... Poți să și mănânci; de ce-ai flămânzi? De mai ții secrete, nu-Ți sunt de folos... Nu sta în picioare. Poți să stai frumos; Ai un scaun liber. Vino-n în fața mea! Vreau să te privesc, și te-aș întreba: De ce-ntotdeauna în spate mi-ai stat
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
Versuri > Ipostaze > TE IUBEAM Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului mă uitasem treceam pe lângă mine străin închipuiam mâini ele cu sete mă sfâșiau de setea unei linii a vieții ce tot flămânzea în deșert izbeam cuvintele de oameni până mă lăcrimau vânătăile pereților deschideam ochi ei albaștri de neuitare mă picurau a spinare de cal băteam a o inimă ea sângera se zbătea ca și cum ar zbura dintr-o piatră de piept în
TE IUBEAM de VASILE PIN în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347982_a_349311]
-
aripile- Cine din toamnă să îi mai cheme?...” NU MĂ-NTREBA DE UNDE VIN Nu mă-ntreba de unde vin, Din care asfințit anume, De Dragoste mereu mi-e plin Surâsul care-l port prin lume... Nu mă-ntreba spre unde pleacă Flămânzi de Viață pașii mei, Oprește-i dar din drum oleacă Ori toată noaptea dacă vrei... Și-atunci când zorii se revarsă Peste acest Poem ne-scris, Cu mâna ta pe suflet, arsă De Dor, să mă trezești din Vis... Se frânge
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
perechea lui de cer orânduită Zise fata blestemându-și visele și rătăcirea Care i-au răpit din suflet liniștea neprețuită Și-ncepu s-adune vreascuri ca făcând cu ele foc O ciupercă să prăjească, tocmai una răsărea Dar când omul flămânzește nu mai are nici noroc N-avea cum s-aprindă focul dacă n-avea foc la ea Și-a pornit amar să plângă lângă brațul de surcele Din mijlocul poieniței unde vrea s-aprindă focul; Printre lacrimile sale calde, ultime
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
Dar pentru noi aceste persoane ori personalități duhovnicești au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus o nouă încercare va să vină când astrul se va trece spre apus din nou clipesc pe boltă de departe tăcute stele peste noaptea rece privesc
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377053_a_378382]
-
Dar pentru noi aceste persoane ori personalități duhovnicești au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Născătoarei de Dumnezeu. Și au găsit un zugrav bătrân, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să le facă această icoană, după modelul primit de la părinți. Însă s-au tocmit ca să lucreze numai cu post, adică: de dimineașă până când va flămânzi să nu ia nimic în gură, iar după-masă să nu mai picteze, ci alt lucru să facă până a doua zi, urmând această rânduială până la terminarea ei. Bătrânul zugrav a primit învoiala cu toată evlavia și mulțumirea. Iată ce scria
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
în scurt timp s-a întors cu mâncare pentru patru flămânzi, nu pentru doi. A adus pâine proaspătă, o conservă de carne de vită, salam, niște borcane mari cu tocană de legume și ghiveci, inclusiv o bucată bună de slănină. Flămânzi cum erau au dat iama în mâncare de parcă nu mâncaseră de zile întregi. Au uitat să mai bea și țuică, dar la urmă au gustat câte un păhărel de vin. Ziua începuse, dar până seara mai era mult, când fata
14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376658_a_377987]
-
de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus o nouă încercare va să vină când astrul se va trece spre apus din nou clipesc pe boltă de departe tăcute stele peste noaptea rece privesc
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373183_a_374512]
-
o creație întreagă în inima și în mișcarea pustnicului. Am avut în acei ani și spaimă, dar m-a ajutat Dumnezeu să îmi țin prezența. Lupii erau foarte îndrăzneți. Nu mă temeam de urși ca de lupi. Pentru că lupii sunt flămânzi și atacă în ceată. în pădure e mai ușor pentru tine că lupul nu are gâtul flexibil ca să se uite așa, stânga-dreapta. Are privirea directă. în pădure copacii îl păcălesc, el crede c-ar fi oameni. Și are o teamă
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
rușine Nici de țară nici de tine. Aveam fabrici și uzine, Flotă-aveam și combinate. Unde sunt acestea toate? -Le-au vândut la fiare vechi! Cine-i trage de urechi? Dacă iese lumea-n stradă Ei în grabă fac rocadă. Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin? I-am mai schimbat și în trecut Și ce brânză am făcut? Vindeam mobilă,tractoare, ... Citește mai mult PoliticieniiSlugi de casă avortoni,Mangafale și baroni,Toți mânați de interese,Mint poporul și le ieseDe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
n-au rușineNici de țară nici de tine.Aveam fabrici și uzine,Flotă-aveam și combinate.Unde sunt acestea toate?-Le-au vândut la fiare vechi!Cine-i trage de urechi? Dacă iese lumea-n stradăEi în grabă fac rocadă.Sătuii fug, flămânzii vin. Dar ne pradă mai puțin?I-am mai schimbat și în trecutși ce brânză am făcut?Vindeam mobilă,tractoare,... VIII. IUBIREA DE PĂMÂNT, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Iubirea de pământ Sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
în funcție de absorbția informatiei în evoluție. Dar cea mai frapantă evoluție este însăși viața celui care o oferă consumului.... III. REGĂSIRE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Te uită, mamă, pomii râd, Nechează-n ei flămânzii muguri, Tu nu-i mai vezi și-ades oftând Strângi amintiri în sparte ciuturi. Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
tău obraz Și-ți simt adânc duhul-blândeții. Te uită, mamă, sunt chiar eu, Copil pierdut prin lumi de gheață Din cer surâde Dumnezeu, Iar tu ai înflorit cu viață. Citește mai mult Te uită, mamă, pomii râd,Nechează-n ei flămânzii muguri,Tu nu-i mai vezi și-ades oftândStrângi amintiri în sparte ciuturi.Te strig, dar glasul mi-ai uitat,În ochii tăi se face searăși-ți pare atât de-ndepărtatPrintre lumini ce stau să moară.În trup de ceară - suflet
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Impact > Istorisire > LA ROMÂNI E POSTUL MARE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului De un sfert de veac ce pare Cât o clipă că a fost, La români e postul mare: Flămânzesc, mănâncă prost... Mă uit la bătrâni prin piață Cum privesc și nu-și permit De un sfert de veac de viață Ceea ce i-au ispitit.. . Văd copiii la vitrine Zăbovind și salivând: Galantarele sunt pline, Dar postesc poftind în gând
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
un an și ani, Dar nici Dumnezeu nu ține Cu flămânzii fără bani... Și-a întors spre ceruri fața Luând privirea de la noi... Noi postim și ne dăm viața Doborâți de mari nevoi. Dar e postul mare, încă, Trebuie să flămânzim... Popii beau, curvesc și mâncă, Și bogații... Noi postim... Iliescu să trăiască Și dulăii grași ai lui... După Paște-o să postească Și vom fi și noi sătui... Referință Bibliografică: La români e postul mare / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
al verii soare Și la culesul viilor, să cînți pe harabaua care cu grîne e umpluta. E lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință, 405 Și ale prevederii legi să le grăiești pribeagului rătăcitor, Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți Cînd sîngele cel roșu umplut este cu vin și măduva din miei. E lesne ca să rîzi la mînioase elemente, Să auzi cîinele lătrînd la ușa-nzăpezită, si bivolul în zahana mugind; 410 Să vezi un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fi slab e ceva rău. O spune chiar Mântuitorul: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și Însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei, 5, 3-7). CITAT RETRAS!!! Precaritatea poate germina forță și lumină. „În lume, lucrurile slabe le domină pe cele puternice”, spune Lao-Tze. Raportându
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se obține doar prin atingerea Înălțimilor, prin posesia lucrurilor prețioase, ci prin acceptarea „josimilor” sau văilor vieții, prin mulțumirea cu lucrurile mici, puține, „nenorocite”. O spune Însuși Mântuitorul: „Fericiți cei săraci cu duhul”, „cei ce plâng”, „cei blânzi”, „cei ce flămânzesc și Însetează”, „cei milostivi”, „cei curați cu inima”, „făcătorii de pace”, „cei prigoniți pentru dreptate” și cei cărora li se vor zice „tot cuvântul rău” Împotriva lor (Matei, 5, 3-11). Cu alte cuvinte, cei ce Îndeobște sunt considerați că „pierd
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
îmblă-n cap mereu de când trăiesc. Același lanț Unind un pol cu altul strânge lumea. 5 2254 [DECEBAL] Oscur, necunoscut, o literă Ce necitită-a fost rămas de toți. Din fundul codrilor adânci ai Daciei Roteam pe Univers ochii-mi flămânzi Și-l înghițeam. O, codri, codri, vă mișcați cu mine, Munți mari de piatră, fiți-mi gânduri, Purtați, stânci albe, armile de cremeni, Mergeți naintea mea... a regelui. Să văd apropiindu-se pământul, *** cu munții și cu codrii Și stând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tartari zdrențoși și cruzi 2254 Tu, stăpână peste vânturi, nălțătoare de nisipuri, Ridici leul și hiena, [---] [cu] strâmte chipuri Ce, cu limba lor pocită, cu pestrițele lor porturi, Mișcă-a lor [î]mpărăție și de turme și de corturi. Da, flămânzi de cucerire și-nsetați adânc de sânge, Ei întind atâtea *-aripe peste-o lume care plânge, Ei împacă între dânșii ale tartarilor certuri De răsare, peste lume steaua roșă din deșerturi. Muhamed, flămând de lume, de măriri și de coroane
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]