1,034 matches
-
cu mâna și întreg detașamentul se puse în mișcare pe câmpie, ținându-și caii la trap mărunt. Hunul striga și se zvârcolea, învârtindu-se cu frânghia deasupra rugului său. Palidă la față, cu fălcile încleștate, Frediana privea drept înainte. Sebastianus, flancat de alan, se păstra la o distanță de o jumătate de lungime de cal mai în spate și nu îndrăznea să se apropie de ea. încă nu-i venea să creadă că era adevărat ce văzuse, însă urletele hunului îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cei doi, cel puțin la prima vedere, nu dădea vreo atenție tânărului ofițer aflat în picioare, în spatele lor, și care, ținând sub braț coiful împodobit cu pene, stătea în așteptare, în mijlocul a ceea ce fusese biroul marelui împărat. Aleile frumos pavate, flancate de șiruri de chiparoși, erau străbătute fără încetare de mici grupuri de ofițeri de rang mai mic ori de curieri, servitori, cantinieri, magistrați ai cetății, furnizori, petiționari care veneau pentru a douăzecea oară, cel puțin, să solicite o audiență ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
servitorului care îl ajutase în timpul ritului și își luă apoi bastonul din mâinile lui. Sprijinindu-se cu o mână în baston, iar cu cealaltă pe umărul băiatului, coborî cele două trepte ale templului și se îndreptă, șchiopătând, pe cărarea pietruită flancată de șiruri de mirt, ce ducea la zidul înconjurător, unde se deschidea o poartă secundară - ieșea pe acolo pentru a nu atrage prea mult atenția. Cele două femei îl însoțiră și își luară respectuos rămas bun de la el. încă stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de observație, Sebastianus se cățără - cum făcuseră și alții, de altfel - pe lemnăria unui car răsturnat în stradă și putu să distingă atunci, în curtea din fața Catedralei, figura lui Anianus, ce ținea în mână cârja pastorală și îmbrăcase stola episcopală. Flancat de clerici și de milițienii care îi făceau loc, prelatul vorbea mulțimii, în mijlocul căreia câte unul se întorcea, cerând să se facă liniște, către cei care stăteau ceva mai în spate. Mulți îngenuncheaseră, în mod evident la îndemnul său, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îndemnă, aproape cu furie: — Alergați și vedeți, vă zic! Convinși, oamenii, zeci de bărbați și femei se supuseră acelei vibrante chemări și se puseră în mișcare, rupând rândurile compacte ce formau mulțimea și apucând-o cu frenezie pe strada ce flanca episcopia și ducea până la bastionul indicat de Anianus. O clipă mai târziu, atenția lui Sebastianus fu atrasă de strigătele de alarmă ale unor soldați aflați alături de el și de un ropot amenințător de copite pe caldarâm. întoarse din nou privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
culoarea cerului, limpezi, plini de evlavie, străluceau lacrimi de bucurie. 20 Balamber mergea pe străvechiul drum roman, ținându-și calul la pas; înainta nepăsător și distrat, cu privirea ațintită înainte, fără să ia în seamă șirurile nesfârșite de copaci ce flancau drumul. De fapt, era obosit să-i tot vadă mereu și mereu. De două zile în retragere, armata marelui rege traversa o regiune împădurită, urmând în mare linia drumului, dar ieșind cu mult în afara sa; în vreme ce carele erau obligate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
stejar, traversând în zbor pârâiașele, răvășind și călcând în copite lanurile de grâu. Bubuitul cadențat și asurzitor al pașilor sutelor de cai nu lăsa să se audă decât slab și doar pentru scurte momente ecourile bătăliei, dar deasupra pădurii ce flanca râul, Balamber vedea deja plutind norul de praf ridicat de două armate în luptă. Când ajunse mai aproape, văzu năvălind dintre copaci mulți oameni în fugă, cei mai mulți servitori și scutieri ai războinicilor gepizi, care mergeau cât puteau de repede în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
plină de avocați și mai ales de unii oameni În necaz irosind timp și bani Întrucât adevărata dreptate nu era de găsit În acest edificiu care Împărțea dreptatea junglei...! Astfel, Tony Pavone legat În cătușe cu mâinile la spate fiind flancat În părțile laterale și În spate de câte un milițian Înarmat,În timp ce torționarul principal mergea În față croind drum prin mulțime fiind mândru de misiunea Încredințată, privind cu ochii ostentativ, căutând să observe dacă mulțimea apreciază demonstrația de forță, Înfricoșându
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pasiune Încât În curând anemicul electric bec ce lumina destul de neconvingător Încăperea deveni inutil...! Puțin mai târziu, În momentul când fură Încolonați pentru a merge În sala de judecată miroseau a fum, de parcă cineva Îi așezase de vii la afumat...! Flancați doi câte doi legați În cătușe,Întreg convoiul se Îndreptă către sala de judecată fiind rânduiți câte doi În boxa acuzaților, unde oropsiții soartei spera să li se facă dreptate Însă, omul legei nu avea timp. Peste treizeci de procese
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
E complicat, ei sunt Centrul! Buricul franțuzesc al pământului. Au fost câteva lucruri șocante. Atunci când am ajuns la hotel, un domn bătrân mi-a luat geanta și m-a instalat în cameră. A tras perdelele, mi-a arătat lacul Leman flancat de Alpii înzăpeziți și m-a întrebat dacă j’aime le peisage. Îl aimam. Mi-a dat în mână o cutie cu butoane și niște căști. Habar n-aveam ce să fac cu ele și mi-a fost rușine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Doamne, că avem stat, legi, impozite, poliție, cărți de identitate! Voi ține minte cât am să trăiesc ce înseamnă o zonă devastată după un război, plină însă de restaurante multiculinare, cu mii de tineri care mișună fără rost pe străzi, flancați de miliții ONU, privind seara prin vitrinele restaurantelor ca fetița cu chibrituri cum mănâncă internaționalii aduși să facă un stat dintr-o comunitate suprarealistă. Pentru prima oară în viața mea am simțit cum țupăie testosteronul în atmosferă, în cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
colinele din jur, ca în Păsările lui Hitchcock, se adunau pâlcuri, pâlcuri, bărbați localnici, ca într-o amenințare teribilă și mută. Bărbații familiei mi-au ținut cearșafurile paravan la ieșirea din mare. Am plecat așa, învăluită din creștet până în tălpi, flancată de ei, direct spre autobuz, străbătând șirurile de azeri de culoarea cafelei cu lapte, cu privirile larg holbate la mine ca la un pericol și la o pradă. Joi Am plecat toate cinci la Londra. Walizada s-a blocat în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a pierdut o bună ocazie. La puțin timp după acest episod, aflându-mă într-un grup de credincioși români la festivitatea religioasă ortodoxă a Botezului Domnului, ni s-a permis totuși de către un responsabil militar israelian să mergem pe jos, flancați de o patrulă militară israeliană, înspre biserica românească. Ne-am oprit însă, la câteva zeci de metri de aceasta, pentru că operațiunea de deminare ni s-a spus oficial nu fusese încheiată în acel timp scurt. Ne-am mulțumit cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Cooperare în Europa (C.S.C.E.), desfășurate la Dipoli (suburbie a orașului Helsinki), între 22 noiembrie 1972-8 iunie 1973. La consultări au fost reprezentate 32 de state europene, precum și S.U.A. și Canada. Șefii delegațiilor erau ambasadorii statelor participante acreditați în capitala Finlandei. Flancați de adjuncți cu o bogată experiență diplomatică și de reputați specialiști în sfera relațiilor internaționale. Delegația română era condusă de Mircea Bălănescu, ambasador în post la Helsinki, având ca adjuncți pe ambasadorul Valentin Lipatti și profesorul Constantin Vlad, vicepreședinte al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rândurile clasei muncitoare sunt supuse celor mai grele încercări. E clar că clasa muncitoare e stoarsă de vlagă. Ești supus unei uzuri. Și cârciumile nu sunt de nici un ajutor. M-am întors iar și m-am sprijinit de barul lambrisat, flancat de siglele mărcii de bere, lipite pe dozator, ca niște blazoane sau ca niște semne de circulație de scrumierele din plastic, mari cât castroanele de supă, de mocheta mițoasă, plină de umflături, care pare a fi udă chiar și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe zăpadă, prea strălucitoare ca s-o privești. O perfecțiune orbitoare, tiranică. Maxilarul ei ferm, prelung și subțire era încleștat și împins în față, iar gura-i mare, mare, nu avea nici o urmă de zâmbet. Nasul scurt și drept era flancat de pomeții ca niște lame sau ca niște stânci albe și ascuțite. O față prelungă, cu oasele puse în valoare perfect de ochii mari, strălucitori ca două ape, de culoare celui mai închis albastru ultramarin, ochi prin care aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pentru a potoli aromele care Îl caracterizează. Însă vom avea destul de furcă pînă să ne lase să intrăm. Cu asemenea expectative În față, am ajuns pe strada Moncada, care la ora aceea deja se Închidea Într-un pasaj de cețuri flancat de vechile palate transformate În magazine și ateliere. Litania clopotelor de la biserica Santa María del Mar puncta ecoul pașilor noștri. În scurt timp, o duhoare amară și pătrunzătoare se răspîndi cu adierea rece de iarnă. — Ce-i cu mirosul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sînt maica Hortensia, cea care v-am chemat. Urmați-mă. O urmarăm pe maica Hortensia fără să spunem nici pîs de-a lungul unui coridor cu aspect de peșteră al cărui miros Îmi aminti de tunelele de la metrou. Coridorul era flancat de niște cadre lipsite de uși, dincolo de care se zăreau săli iluminate de lumînări, cu șiruri de paturi rezemate de perete și acoperite cu plase Împotriva țînțarilor ce se ondulau ca niște lințolii. Îndărătul perdelelor se auzeau jeluieli și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
groapă de palate, un osuar de mausolee monumentale străjuite de armate de statui din piatră putrezită ce se scufundau În tină. Am respirat adînc și am pătruns În labirint. Mama zăcea Îngropată la vreo sută de metri de acea potecă flancată de galerii nesfîrșite ale morții și dezolării. La fiecare pas puteam simți frigul, golul și furia acelui loc, groaza tăcerii sale, a chipurilor prinse În vechi portrete abandonate În compania unor lumînări și a unor flori veștejite. Îndată am izbutit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
complexelor de clădiri de închiriat, niște cuburi tencuite și dispuse în semicercuri săpate în dealurile din Hollywood. Numărul 1187 era o clădire din prefabricate, de culoarea piersicii, cu vopseaua deja spălăcită și armăturile din aluminiu brăzdate de rugină. Clădirea era flancată de replici identice - galben-lămâiță, lavandă, turcoaz, roz palid și roz aprins, alternând cum coborai din vârful colinei spre capătul marcat de pancarta ce anunța: VISTA VIEW GARDENS! LOCUINȚE CALIFORNIENE DE PRIM RANG! FĂRĂ NICI 1 $ AVANS PENTRU VETERANI! Buzz parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ușa camerei de zi, de o perfecțiune prefabricată: mobilă de plastic, podea de linoleum, tapet roz, cu steluțe. Dinăuntru se auzeau chicotele copiilor. Dudley îi făcu cu ochiul și sună la sonerie. În fața ușii apăru un bărbat înalt și neras, flancat de o fetiță și un băiețel. Dudley zâmbi. Îl privi pe micuț cum își suge degetul mare și vorbi primul: Domnule Kaukenen, suntem de la Procuratură și am dori să avem o discuție. Doar noi trei, vă rugăm. Copiii se lipeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe Breuning. Nu-s sigur că o să pot face față. Apoi văzu numai sânge. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI ȘAPTE Filaj pe urmele propriului său fiu. Mal stătea pe treptele de la secția 32 a tribunalului civil din Los Angeles. Era flancat de avocați fumători. Întors cu spatele, asculta conversația lejeră a acestora și aștepta să-i zărească pe Stefan, pe Celeste și pe javra de avocat al femeii. Când avea să-l vadă, o să tragă o discuție rapidă în toaletă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
acces de mândrie. El, Wyndham, este egal ca putere cu orice maharajah. De sus, de la o fereastră, Pran urmărește cum cei doi Braddock sunt scoși din howdah în dreptul Porții Elefantului de la palat. Sunt așteptați de o delegație pe platforma înaltă. Flancat de gărzi și servitori este chiar nababul, îmbrăcat într-un veșmânt albastru cu alb. Este acoperit de șiraguri de perle, purtând însemnele diferitelor Ordine la care este îndreptățit. Turbanul alb de mătase, are un rubin imens, de culoarea sângelui. Diwan-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Poți să pleci chiar acum. Ia-ți lucrurile și pleacă de aici. — Ambaji... — Doamnă Macfarlane? — Nu mai sunt Ambaji a ta. — Doamna Elspeth Macfarlane? Mă scuzați, sunteți doamna Macfarlane? În spatele lor se află un căpitan englez de poliție, extrem de stânjenit, flancat de doi polițai indieni. Elspeth se întoarce uluită spre ei. — Doamnă Macfarlane, mă tem că va trebui să ne însoțiți. Avem ordin să vă reținem preventiv, în conformitate cu Actul Indian al Apărării. Pagină separată Doamnei Macfarlane i se lasă timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Bridgeman, indiferent ce spune doctorul Noble. Ceva bolnăvicios. Peste încă trei zile vine rândul lui Gertler. În acea sâmbătă, cu câteva minute înainte de masă, Jonathan intră în grabă în cameră și-l găsește negru la față, îngenuncheat lângă bagajul său, flancat de doi dintre locotenenții lui Fender Greene. Așază bustul lui Lenin peste grămada de haine și acte. Ar fi bine să-ți verifici lucrurile, Bridgeman, zice Porter, cel mai înalt dintre institutori, îmbrăcat cu jachetă, având o mustață după asemănarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]